viaă și progresul acestor locuri de unde mereu emigrează valorile. Mi-am asumat de bunăvoie acest destin, „De ce-aș fi trist ?” (Tudor Arghezi).
Nu sunt puini acei care îmi spun că aceste mari sacrificii personale înseamnă doar mărgăritare în râtul porcilor…
[ add comment ] ( 3 views )
Trebuie să vă spun, stimați cititori, că sunt un mare norocos: la începutul lunii august 2021 am avut un Accident cardio vascular (AVC) de care n-am prea știut și după care am facut peste 2000 de km cu mașina și mi-am continuat activitatea. O doamnă medic, dr. C. Atanasie, m-a trimis la un RMN, iar altă doamnă a medicinii din Vaslui, dr. L. Tudor, m-a internat imediat ce a văzut constatările aparatelor, așa că am început o necunoscută viață de spital, internat la Vaslui peste o săptămână și aici la Întorsura Buzăului altele. Norocul, foarte mica rupere vasculară și posibilitatea de a-mi reveni complet, deși am început tratamentele după mai bine de o săptămână de la producerea evenimentului.
Cum am autoobligația de a susține ziarul care, iată, pe 26 septembrie, împlinește 25 de ani de apariție, încerc să vă comunic și situația inedită în care mă aflu, cu o nouă și crudă-crudă experiență de viață prin ce am văzut în spitalele
devenite loc de vindecare și de nouă speranță. Dacă la Vaslui am văzut câtă răbdare și competență poate avea doctorița de tot respectul, Doamna Tudor, care a trebuit să calmeze niște oameni în mare explozie de boală nervoasă (unul Beșleagă de pe la Miclesti, un fel de aurolac, vorbea tot timpul) aici la Întorsura Buzăului, secție specială, se pot vedea oameni aflați la margine de existență și care nu mai cred în vindecare (că nu se mai poate), dar se agaă cu disperare
și o extraordinară voință de tot ce mai pot opri din viață înainte de sfârșitul cel veșnic. Ar putea învăța de la acești nenorociți ai vieții și cei mai sănătoși-puturoși. Mă bucur să constat că aici e un batalion de sacrificiu
medical care reușește să dea câte ceva din sufletul lor mare, cătă speranță se mai poate, pentru oameni aproape sfârșiți. E o experiență cu totul particulară despre care sper să scriu mai mult dupa revenirea „la domițiliu”.
Oricum, viața de spital nu poate fi ușoară, chiar dacă aici sunt condiții de existență și tratament excelente, o înțelegere pentru suferințele oamenilor pe care n-am mai întâlnit-o în cariera mea cea lungă. Mulțumesc, dr. Patriche,
mulțumesc tuturor celor de de aici.
Mă întorc la ale noastre: pe 23 sărbătorim 25 de ani de la apariția ziarului nostru. Poate cu acest prilej lansez și cartea mea cu nr. 51 și talentatul meu colaborator Cătălin Sîmpetru reușește să termine nr. 27 al revistei
internaționalizate MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, care apare de aproape 7 ani, are 755 de colaboratori (din toată lumea) dar nu e în rafturile din sala de lectură a
Bibliotecii județene din motive știute de director, caruia i-am înmânat de 7 ani câte 3 exemplare de număr (de revista, de carte). O sa revin… Cred, totuși, că evenimentul din 23 se va desfășura la sala Bibliotecii Județene.
Cum norocul nu m-a părăsit, sper să ne întâlnim sănătosi după această specifică viață de spital.
[ add comment ] ( 3 views )
Aproximativ 40 de persoane s-au reunit în sala Bibliotecii Județene, la ora prânzului pentru a sărbători cele 2 decenii de când Meridianul... se află în bătălia pentru adevăr, cinste, corectitudine, viață. Din 26 septembrie 1996, ziarul-arhivă și până azi în paginile ziarului s-au consemnat cele mai importante evenimente ale timpului, schimbările majore inerente ale acestei tranziții românești, bătălia pentru limba română, zbaterea colectivului redacțional pentru apariția „la ceas” și a se asigura calitatea publicației.
Participarea unor personalități locale ca doctor în istorie Laurențiu Chiriac, doctor în medicină Valeriu Lupu, prof. Gheorghe Clapa, prof. D. V. Marin, prof. Ion Hodaș și a multor altora a asigurat conținutul științific util și necesar, atât ceilalți participanți cât și elevii de liceu prezenți au fost cuceriți de intervențiile publice ale celor menționați.
Prof. D. V. Marin a făcut un istoric al muncii, destul de grele, de-a lungul timpului, integrarea actualului săptămânal în presa națională, colaborările cu materiale a unor foarte mari personalități și reverberațiile în contemporaneitate ale atmosferei de prietenie și înțelegere.
Lipsa principalilor colaboratori de la Iași ( opriți în drum de un accident)ei fiind substituiți de foarte tânărul acordeonist Toderiță și de artiștii populari Maria și Vasile Bulai din Miclești.
O notă specială pentru grupul de bârlădeni însoțiți de Timona Balmuș și conduși de Viorica Ghenghea, prof. Gheorghe Clapa și celelalte creatoare bârlădene și-au făcut și ei simțită prezența.
Nota foarte optimistă în care s-a încheiat manifestarea a fost generată de epigramele și alte producții literare ale profesorului din Codăești, Ioan Hodaș.
S-a simțit absența redactorului șef Val Andreescu căruia îi dorim însănătoșire grabnică.
Despre semnificația acestei sărbători, vom avea materiale în numerele următoare.
[ add comment ] ( 4 views )
Ca HORĂ din Vaslui până departe în lume…
De 51 de ani de când a avut șansa să reprezint cultura vasluiană, mai întâi ca Inspector în proaspătul județ Vaslui (înf.în 1968), deci oficial și împuternicit, alergător, administrator și actant, apoi activ profesor de liceu, și mai ales om de presă în acești ultimi 31 de ani, azi, cu 51 de cărți tipărite, cu ziar, tv-online și revistă internațională de mare prestigiu MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC onorată de 755 de colaboratori din 32 de țări (4 continente), deci om de o autoritate recunoscută în materie… ei, eu, scriu pentru cei care mereu vin că, iată, în 2021, am urmărit cu cea mai mare satisfacere intelectuală, personală și sufletească, această ediție a Festivalului HORA DIN BĂTRÂNI care vine după cumplita secetă=pandemie din perioada precedentă. În municipiul Vaslui.
Până la cuvenitele felicitări, iată câteva observări (sau „băgări de seamă” cum le-ar zice un Golescu) chiar fugare, datorită spațiului tipografic mereu restrâns. E totuși o mărturie istorică pentru munca folositoare a unor oameni, ai acestui timp. E o constatare care onorează poporul acesta de vasluieni mereu huliți și ajunși ca loc de referință negativă din arealul românesc. Pe care i-am slujit cu viața, pana, munca, și mintea peste o jumătate de secol, tocmai pentru că au putința și calitatea de a face. Bravo, tinere Lucian Onciu.
Între 30 iulie – 1 august 2021, au existat 3 zile (de fapt seri) cu exemple din cultura lumii. Echipa culturală condusă de actorul Lucian Onciu, ne-a înfățișat etaloane cultural-valorice de pe aproape, adică de pe la noi, – Rândurile- Munteni de Sus, Cimpoierii–Perieni, Zăstrea Muntenilor-Munteni de Jos, Rapsodia Vasluiului-Vaslui, Trandafir de la Moldova-Huși, Plaiurile Prutului-Drânceni, Pădurețul-Oșești, Hora Vasluiului-Vaslui, Obârșii negreștene-Negrești, Codrenii-Târzii.
I-au înfățișat pe unii din țară, Ansamblul Constantin Arvinte - Iași, Ansamblul folcloric Transilvania și… Mioara Velicu au fost la înălțime ?!!
Ni i-au adus într-un spectacol strălucitor pe frații noștri de peste Prut…Ansamblul JOC – Chișinău, strălucește serios în întreaga lume încă de pe timpul vestitului Nicolae Botgros.
S-au întins prin Europa de unde au reușit să-i aducă în spectacole care se țin minte pe cei din Polonia (Byclewianca), Serbia (Diogen), Ucraina (Soneciko), Albania (Myzeqeja) cu elemente de mare virtuozitate artistică, chiar dacă unele formații n-au inclus dansuri sau jocuri populare ci prelucrări (polonezii).
Manifestările au cuprins și Parada ansamblurilor folclorice pe traseul Parcul Copou – Centrul Civic și manifestările de mare simpatie ale vasluienilor pentru fiecare formație în parte, mai ales că tinerii prezenți în festival erau foarte frumoși și respectuoși, gata să exemplifice câte ceva din dansul lor chiar dacă nu înțelegeau ce li se cere, și aplauze, aplauze, aplauze.
Spectacolele prelungite destul după miezul de noapte au „ținut” piața civică plină, până la terminare, deci au fost tare interesante. Încheierea Mioarei Velicu a fost cât se poate de fericit aleasă, deși „venea” după JOC- basarabean, adică o formație cu totul de excepție cu dansatori imposibil de egalat în toată lumea. Eu, personal, i-am urmărit în vedetă, la încheierea Jocurilor Olimpice de la Moscova unde au fost promovați tocmai pentru recunoașterea virtuozității lor. Bravo, bravo, bravo!
Despre liniște și oficialități: nici un episod negativ în toate zilele Festivalului.
Urmărind la televiziunea TVR Iași, transmisiile în direct, am observat ușor că destui oficiali au onorat cu prezența spectacolele, președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu și primarul Municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, având prezența necesară și apreciată.
Cunoscând și particularități interne ale organizării, pot scrie pe scurt:
- Misiune grea, de care echipa condusă de Lucian Onciu s-a achitat pe deplin. Mă bucur de evoluția și profesionalismul lui Lucian.
- Acțiune culturală de răsunet național (cu ceva reverberații peste) care înfățișează o față creativ-artistică a centrului reședință de județ.
- HORA DIN STRĂBUNI a fost o acțiune dintre acelea visate și realizate de o întreagă generație, inclusiv de aceea în care am activat eu (atunci,printre întemeietorii Festivalului Umorului, și Festivalului Fanfarelor), ca element de referință : ȘI LA NOI SE POATE. Felicitări tuturor inclusiv spectatorilor.
[ add comment ] ( 4 views )
Ne grăbim un pic să vă anunțăm de marea sărbătoare a ziarului nostru, care pe 26 septembrie 2021 împlinește 25 de ani. Nu știm cum pot privi concetățenii noștri această sărbătoare a presei vasluiene, bănuim, doar că, publicul larg… cu ceva indiferenă, caracteristică pe de o parte acestor vremuri (cu pandemie sau nu, dar, sigur cu lipsa de preocupare pentru o brumă de cultură, că astea sunt
vremurile), că avem publicul nostru cititor, cu oameni mai scuturați, mai informați, deci un picuț mai bogați, și care știu să prețuiască acel cuvânt scris cu suflet; numai că publicația noastră are și mulți cititori în diaspora, chiar
mulți, care ne și răspund sau analizează rândurile tipărite:
în Germania, Australia, Italia, Canada, America, Republica Moldova, Anglia ș.a. unde le expediem ziarul și revista. Asta este chiar altă lume, cu alte pretenții, cu românism în vine, cu nădejdi mereu neîmplinite dar patrioți mari. Ne adresăm și acum, îndeosebi, acelora care își păstrează simpatia și prețuirea pentru noi și realizările noastre.
Vom avea un larg evantai de acțiuni unele chiar spectaculoase, cu informarea publicului din cele 4 județe în care ne desfășurăm activitatea. Ne vom strădui să continuăm și astfel sub „faldurile” unei sărbători unicat, împlinirea celor 25 de ani de când „acest meridian” a văzut lumina tiparului, la București. Cum nici un număr nu a fost lipsit de pagina culturală, e vorba de triplu merit:
1. Social, pentru că viața vasluienilor/moldovenilor a fost și este obiectivul nostru;
2. Record jurnalistic, pentru că ziarul a fost de la bun început expresia scrisă a TVV și Unison Radio, despre aceste recorduri vom mai vorbi;
3. Importanță culturală rarisimă pentru că un sfert de secol nu i-a lipsit pagina culturală.
Vă invităm pe toți care doriți să ne scrieți, sau să ne invitați pentru a consemna din viața Dvs., a grupului de presă, a orașului, a județului.
Pe 23 septembrie 2021, vom sărbători Meridianul…25.
[ add comment ] ( 3 views )
Calendar
