ANIVERSĂM... M.C.R.! 
Cu destulă mândrie marcăm momentul intrării pe 9 ani a celei mai prestigioase reviste consacrate jurnalismului cultural de pe aceste meleaguri și cu siguranță cea mai importantă din toate timpurile pentru județul Vaslui.
Prin „grija” istoriei care consemnează hemoragia permanentă a creierelor de când se știu aceste locuri, iată, nu putem nominaliza o publicație de importanță națională sau cu desfășurare în lume plecată de pe aceste locuri, cu oameni de pe aici (că, mulți statornici de pe aici n-au cam fost), cu eforturi de orice fel, dar, de aici, și, măcar cu ceva utilitate pentru autohtoni. Putem relua materiale scrise de noi despre începuturile presei vasluiene, tocmai pentru că ziarul zonal Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău a trecut de mult în anul 27 (26 sept. 1996).
Dacă timpurile ar fi propice pentru cultură, dacă analfabeții funcționali din fruntea județului și ai primăriei ar fi puțintel iubitori de ceva cultură, momentul ar fi trebuit marcat printr-o amplă sărbătoare social-culturală spre folosul localnicilor, că nu oricând se poate ivi, dezvolta și realiza o revistă de asemenea autoritate internațională ca Meridianul Cultural Românesc, înființat la 1 februarie 2015, de un grup mereu pomenit, dar, și, imediat căzut în grija, finanțarea și tipărirea unui om singur.
Condiții și cauze:
Televiziunea Vaslui (Licența 001/TV) s-a ivit datorită ambiției unui om și copiilor lui, posturile de radio Unison, tot datorită aceluiași ambițios, ziarul tot din aceeași cauză. Împrejur existau doar unele semne de trezire a provinciei care să intre în jocul valorilor naționale, prin câțiva „vechi” cu literatură de sertar (Ion Baban, preotul Sofianu), cu câțiva elevi (cam 550, până la urmă) în frunte cu Lucian Pârvoiu, Cătălin Striblea, Cătălin Sîmpetru, care s-au „aruncat” în undele radio și TV, și s-a ivit apoi un mare pasionat de muncă și literatură Val Andriescu, evident și alți câțiva aspiranți la glorie literară, pentru că ziaristica era un termen nedefinit pentru ei și pentru atunci. Deși era DECENIUL DUȘMĂNIEI era și deceniul libertății de expresie de după Revoluție. Rolul Televiziunii Vaslui este de-a dreptul inimaginabil pentru mulți, astăzi. Aici s-a deschis democrația în Vaslui.
Apariția ziarului a însemnat și mai concret democrația cuvântului, pentru că au avut acces toți aceia care și-au dorit, și n-au fost puțini care-și încercau pana în diverse specii literare. Iată de ce pagina culturală n-a lipsit niciodată în nici un număr al prezentei publicații (cam 36.000 de pagini, pentru că a fost și cotidian, și cu 3 apariții pe săptămână; au mai fost câteva sute de ziare electorale).
Pe 1 februarie 2015 ne-am găsit 5 ambițioși, Val Andriescu, Mihai Batog-Bujenița, Cornelia Ursu, Dumitru V. Marin și Valeriu Lupu, care am și încheiat un act de înființare, pe care l-am publicat și care chiar am făcut ceva minuni: într-o lună de zile am adunat 93 de colaboratori în primul număr al Revistei.
Am avut o audiență de necrezut,
Au venit colaboratori din toată lumea și din cauza asta am tot extins spațiul colaborărilor. Astăzi înregistrăm 900 colaboratori, din 32 de țări și 4 continente. Nu putem minți și n-aveți cum să nu credeți, pentru că la sfârșitul fiecărui număr avem glosarul care arată cine, ce, unde și cât a publicat.
Cauzele extinderii între granițele limbii române sunt clare: valoarea publicației, corectitudinea redactorului-responsabil, necesitatea unui purtător de cuvânt al jurnalismului cultural, pentru că aceasta este nișa ocupată de noi în ansamblul publicațiilor de pretutindeni.
Condițiile, iarăși nu pot fi discutate, pentru că, cel mai important aspect este finanțarea și aceasta a căzut pe spinarea lui D.V. Marin. NICI O INSTITUȚIE DE STAT, Consiliul județean, Primărie, nici măcar nu s-au abonat, considerând cu mintea deșteaptă a primarului că 52 de lei/an pentru ziar și 80 pentru revistă nu interesează, nu pot fi găsiți și reprezintă o mare sărăcie pentru ei. Primarul Pavăl primește 15.000 de lei lunar, cum să dea el 52 de lei? Buzatu are și mai mult (basta mașină, ciubucuri, avantaje) dar nu poate încuraja o asemenea revistă cu 80 de lei pe an... Nici măcar nu dădea de la el; și dacă nu dă el, nu dă nici vreo instituție subordonată Consiliului Județean.
Ne mai întrebăm de ce nu există nici o altă publicație reprezentativă pentru Județul Vaslui? Ne putem întreba și cât o să mai reziste și asta, și nu din cauza finanțării profesorului, ci pentru că nemernicii ăștia (au atras-o și pe Mocanu de la Muzeu) îl sabotează cât pot pe omul de cultură care reprezintă cultura, învățământul și politica acestui loc de 53 de ani. Subliniem, de la 1 martie 1970.
Ar fi și o întrebare directă: „conducătorilor” nevrednici, dacă voi nu faceți, de ce-l tot ocultați pe cel care mai poate să facă ceva pentru vasluieni?
l
La o asemenea aniversare nu ne pot lipsi și prietenii, mai ales colaboratorii. Ieri, Mihai Batog Bujență a alăturat unor felicitări (sincere, că și el pune umărul), îndemnul „Să nu vă lăsați, domnule Profesor, că altul ca dvs. nu se va ivi prea curând, și e păcat nu numai de Vaslui. Chiar că, acei ce vă prigonesc, nu-și dau seama. Nu vă lăsați!”. Și alți, mulți, de peste hotarele județului, au cuvinte de acest fel. Numai Pavăl, Buzatu și Mocanu... refuză un abonament de... 52 de lei pe an, PE AN!
l
Am stabilit programul Simpozionului internațional „Omagiu cărții și culturii vasluiene” ediția a XI-a, de vineri, 28 aprilie 2023. Nu și toate locurile de desfășurare. Dar vom reveni cât de repede cu precizări.

[ add comment ]

<Back | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | Next> Last>>