DEMNITATE SI … AVERE ! 


DEMNITATEA e un simtamant general - uman, o componenta a personalitatii care asigura individului echilibrul interior necesar si pentru a nu fi integrat intr-o turma mai mult sau mai putin cuvantatoare.
Aceasta parte a spiritului uman nu lipseste, cred, nimanui, dar exista persoane care se obisnuiesc lingai, unii care-i infrunta pe toti, altii care n-au ce face cu personalitatea (adica mandria de a fi om !)
Exista demnitatea pe categorii sociale, generata de acceptarea pozitiei sociale in care se afla individul, care, avand un viciu major (betiv, alcoolic…) renunta pana la totalitate la consideratia umana necesara, in schimbul litrei de tuica ! Ca si puturosul extrem care accepta situatia jenanta, foamea, umilinta, fara a se apuca de munca.
In realitate orice cersetor munceste in felul lui, ba, chiar isi are paraponul propriu: un mosnegut care-si face veacul la BCR se simte insultat daca-l trimiti la munca: "doar nu bag mana in buzunarul cuiva", dar intinde rugator mana !
Exista demnitatea omului cu slujba, combinata cu acceptarea rolului sau in societate sau in familie. Nu cred ca un functionar public ultramacinat de tot felul de probleme si neajunsuri accepta umilinta cersetorului. Grosul societatii se bazeaza pe demnitatea muncii, cam intre 8-12% au demnitatea functiei. Acestia se considera merituosi pentru plus de demnitate chiar daca au lipit afise … politice !
Demnitatea "intelectuala" e prezenta fireasca in peisaj pentru ca elevatia spirituala nu lipseste vasluianului.
Chiar exacerbata, aceasta modalitate de a se simti "alesi" oricare dintre cetatenii care citesc o carte sau scriu (inclusiv reclamatii) pentru ei sau pentru altii.
Forma pernicioasa e insa DEMNITATEA AVERII generata de reusita in afaceri, de vreo mostenire, de vreun furt nedescoperit. Astia au nasul pe sus, privire dispretuitoare, scuipa ostentativ, nu raspund la saluturi … etc.
N-as zice ca e forma daunatoare in grad inalt, mai mult decat a hotilor si cersetorilor, pentru ca-s mai putini.
Orgoliul, adica mandria desarta ar fi observatia exacta, lipsa de caracter.
Daca nu privim cam asa: tampitul de pe bancile scolii, demn de mila atunci, n-are mila acum, dupa ce "norocul", siretenia sau interesul altora l-au propulsat intr-o pozitie de bogat.
In ultimii 20 de ani am fost de mii de ori in postura de print (prin ce-am gandit si realizat) alternativ cu cea de cersetor (prin lipsa banilor sau "efectele politice"), la putine secunde distanta ! Cred ca am reusit datorita tintei mereu clare, de a face televiziune, radio, ziar, carti etc.
Siguranta de sine, demnitate afisata sau nu, au fost doar efectele preocuparilor, a stabilitatii familiale sau psihice in contextul bataliei de fiecare zi.
Ma mir deci, cand vad nazdravani fara minte "dandu-se mari" fara dramul de minte necesar !
Ma intristeaza cand vad oameni fara mandrie, deci, fara demnitate …
Pentru ca DEMNITATEA este cea mai sigura AVERE a noastra !


[ add comment ] ( 17 views )
FESTIVALUL NATIONAL AL UMORULUI "CONSTANTIN TANASE" (XIII, final) ECOURI - ECOURI - ECOURI ! 

M-am hotarat greu sa mai inserez inca o pagina despre aceasta manifestare de prestigiu, care, totusi, a trecut, cu implinirile si neimplinirile ei. Ecourile post-festum ar trebui sa fie pe durata a doi ani, ca la concursul urmatoarei editii sa nu mai fie porcaria de anul acesta, ca cei responsabili acum si atunci, sa poata face mai mult, mai substantial, mai valoros decat asa, ca arta, interpretare, competitie si educatie a vasluienilor.
Avram D. Tudosie, dr. ing - Husi, m-a sfatuit sa mai continui ceva din serial pentru ca, zice el, nimeni nu va putea suplini marturia directa, afectiva, personala pentru atatea decenii.
Stefan Serban a precizat telefonic impresia ge-nerala (si generalizata): e tare bine ca acest festival s-a organizat si ca se detaseaza doua institutii merituoase: Consiliul Judetean cu directiile sale culturale (Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Muzeul, Biblioteca) impreuna cu Primaria - pentru organizare si respectiv ziarul Meridianul si Unison Radio, tvv.ro pentru mediatizare. Ramane regretul pentru … amatori !
George Stoian, intre intemeietori, in 1970, a avut cuvinte de apreciere mai ales pentru sectiunea organizata de Ioan Mancas. Aveti si materiale in interior.
Emil Rascanu, directorul Casei de Cultura, gazda, martor la toate editiile, ofta in telefon: macar un cuvant, o mentiune despre eforturile noastre mari n-a existat … ("si n-ai primit un trofeu pentru semnificatia culturala", intreb). Nimic, domnule, nimic, parca nici n-am existat, dar eu, hai sa zic, nu eu, dar aici s-au desfasurat, totusi, 20 de editii …
Val Andreescu, un foarte bun creator de literatura umoristica, evidentia doar sectiunea teatru.
Desigur, unii, pentru ca i-am luat in furculita si pentru ca m-au sabotat se dovedesc "prieteni primejdiosi". Cred ca unora trebuie sa le retrag titlul de prieten pe care l-am scris pe cartea (donata) cu dedicatie. Cel putin, catorva care-mi datoreaza terminarea studiilor, promovarea in functie sau sprijinul sufletesc in momente de mare cumpana trebuie sa le revizuiesc acest … fie si, apelativ.
Mircea Colosenco imi cita din Evanghelia lui Matei care constata ca varsarea de sange, defaimarea, pizma, pot intuneca si imaginea unui sfant. Dar, tot el incheia, “cartile tale, cartea ta va exista mai mult decat festivalul iar ce-ai facut tu nu poate fi lesne egalat. Pana si <<antijuriul>> pe care l-am facut noi, intemeietorii, a fost ceva deosebit. Restul e … fum !”
Desigur, exista un mare publicist vasluian pe care l-am laudat intotdeauna (el niciodata !); un director de unitate culturala tot f. f. laudat pana acum se poate supara, el, dupa ce n-a fost loial, iar un mare politician cu functii administrative ar putea sa-si arate muschii (si abia-l astept !)
Precizez: nu politica mi-a asigurat autoritatea sociala, ci MUNCA in mai multe directii: activitatea de profesor si indrumator, lider de presa peste 2 decenii, opera destul de valoroasa si foarte diversificata etc. Dar … n-am sa pot sta in fruntea mesei toata viata (cum spunea si Valentin Silvestru) dar cat mintea mi-e clara toti pot folosi din ea. Independenta financiara imi asigura libertatea de cuget. Asa ca fostilor prieteni le raspund: faceti si voi, daca puteti !
ECOURILE FESTIVALULUI ma privesc emotional destul (ca persoana) iar ca om de presa pot fi cel mai avizat.
Daca, chiar din juriul oficial spun ca sectiunea de baza a fost un fiasco, ce mai putem spune noi, ceilalti ? A fost si marea umilinta: 7 membri, valori absolute, la 12 numere de concurs, cu fatagai si tarati intelectual.
Unii vor sa-l scoata pe Vasile Mihalachi vinovat de toate relele.
Sunt drept, totusi: are la vini, cat incape dar si merite esentiale, a facut rost de bani, a pus suflet, a impins lucrurile spre realizare ! (ca a fost prea autoritar, ca a intarziat manifestarile, ca a confiscat spectacolele, ca s-ar fi urcat scroafa-n copac) … dar Mihalachi e un om cu suflet !
Si nu ma poate obliga nimeni si nimic sa nu respect adevarul.
Fara Vasile Mihalachi, Vasile Paval, Lucian Onciu, Valeriu Caragata, mult prea multe nu s-ar fi facut.
Tragand linia: Festivalul National al Umorului "Constantin Tanase" s-a desfasurat in normalitate, a avut destule arme grele in cartile si cataloagele editate iar volumul << Festivalul National al Umorului "Constantin Tanase" - Vaslui, 40>>, lansat cu aceasta ocazie e dovada valorii.
Si ca … EXISTA !


[ add comment ] ( 11 views )
Festivalul National al Umorului "Constantin Tanase" - 40 (XII) 


De douasprezece saptamani am pus in acest colt de pagina o mini-istorie a acestei prestigioase manifestari pentru promovarea umorului … national (adica romanesc). Serialul nostru a stat la baza cartii "Festivalul National al Umorului <<Constantin Tanase>>, Vaslui, 40" (Pim, Iasi, 218 pagini) care este pana la urma, un trofeu al acestuia, si UN DAR al unui intemeietor pentru iubitorii de umor ( care nu este egal cu "divertisment") de pretutindeni. Deci, in ultimele 3 luni am facut istorie culturala folositoare romanismului.
Editia a XXI-a a insemnat:
a) Parada graficii si caricaturii: 5 expozitii reusite prin munca celui mai vechi muncitor (nu suna bine "activist") din judetul Vaslui, Ioan Mancas (36 de ani, numai in domeniul cultural). Sutele de caricaturi de pe simeze (adica pereti …) au atras atentia si a celor cu totul neinitiati (mai ales de pe holul Casei de Cultura).
Astfel de reprezentari nu sunt insa gustate decat de un anume public (si minoritar).
b) {i mai putini au participat la concursul de literatura umoristica. S-a produs un fapt "fara consecinta", adica au fost premiate toate lucrarile. De ce-o mai fi fost nevoie de juriu (deh, pe parale !), si de ce atat de putine ?
Artileria grea a sectiunii de literatura au fost CARTILE CONSACRATE FESTIVALULUI. Dar mapa oficiala nu cuprindea si cartea lui Dumitru V. Marin, special dedicata aniversarii, ci albumul - cronica a lui Lucian Lefter, catalogul expozitiei lui Nicolae Viziteu si … un volum de epigrame a lui Ion Toderascu.
N-am nimic, absolut nimic cu pretuirea acestui epigramist de valoare dar … ce interese oculte or fi dictat conul de umbra pentru cartea dedicata special ? Directorul Bibliotecii Judetene ne asigura de surpriza … care a fost foarte neplacuta !
Cel putin pentru cei 3 intemeietori supravietuitori gestul lui Gelu Bichinet a fost incalificabil. Oricine ar fi dictat o asemenea "neglijenta", Gelu e de condamnat !
c) Gala Teatrelor a fost partea cea mai reusita si directorul Centrului pentru Conservare, Lucian Onciu a dus la bun sfarsit o sarcina grea, grea. Salile pline le-a asigurat insa viceprimarul Valeriu Caragata, care primeste aceleasi felicitari. Pana la urma miile de spectatori (sali arhipline in toate cele 4 seri) au fost beneficiari norocosi.
Gala Teatrelor nu inseamna insa Festival National al Umorului "Constantin Tanase".
d) Concursul de interpretare ar fi trebuit sa fie sarea si piperul; festivalul propriu-zis ! Si aici e bila cea mare si neagra !
Ca acest moment a fost indelung neglijat si foarte slab pregatit chiar in judetul Vaslui e evident. Concurentii sau formatiile prezente, in total 12 … douasprezece … au izgonit cei cativa spectatori, au martelat juriul oficial si juriul ziaristilor. Pacat de milioanele cheltuite pentru ca acesta era scopul: sa descopere talente si sa ofere modele: Batu-l-ar norocul de umor daca inseamna scalambaieli si imitarea comportamentului tiganesc ! Aproape jumatate s-au dedat la anticultura prin asta !
Lipsa de indrumare a putinilor interpreti, lipsa actiunilor pentru selectie, lipsa impatimitilor din sistem ( o mentiune, totusi, pentru Caminul Cultural Dranceni !) au dus la dezastrul … sectiunii !
Pai, daca tot anul au fost "Izvoare Limpezi" (hm !), ce s-a urmarit cu adevarat ?
Aha, da: ca la concursul de interpretare sa nu fie decat concurentii (ca spectatori) si juriul !

Ce-i drept, acum 40 de ani nu credeam ca Festivalul va fi atat de longeviv dar nici asa de slab dupa varfurile de pana in 2000 !!!
Daca n-as fi fost martor si actant in toti acesti ani (cu plus de actiune la primele 3 editii si cu mediatizarea din 1990 incoace) as zice ca e alt festival !
Ca sa nu mai spun ca pare a fi fost confiscat prin atribuirea invitatiilor … In fapt o intentie foarte buna a lui Vasile Mihalachi ! Dar …
Precizez ca si cele mai multe pareri ale fostilor organizatori tot cam acestea sunt !
Cert: sectinea trebuie regandita, reorganizata, re …
Plusuri: mobilizarea publicului la teatru si la expozitii, asigurarea unor jurii competente, implicarea lui Vasile Mihalachi si Vasile Paval cu tot cu staffurile lor.
Cel mai mare castig: Festivalul National al Umorului "Constantin Tanase" … ESTE !



[ add comment ] ( 15 views )
ANIVERSAM si ne reorganizam ! 


14 ani si o luna de la primul numar al ziarului de fata !
In perioada cand a capatat contur din ce in ce mai evident Curentul Cultural - Informational vasluian, cand functiona din plin SCOALA de presa, D.V.Marin, ziarul acesta a ilustrat corect, competent si plenar aproape tot ce s-a petrecut, inregistrand ca martor scris mediul si momentul actiunilor.
E destul sa rasfoiti colectia si sa observati cate nume mari s-au afirmat aici, aici unde li s-a deschis mintea, capacitatea de intelegere si de creatie a multora dintre cele peste 500 de persoane care au activat si pe aici.
Este drept ca in multe randuri ziarul a sprijinit campania electorala a lui Dumitru V. Marin, fie si candidat la Primarie, la Consiliul Judetean, la Senat sau Camera Deputatilor.
Este adevarat ca au semnat in pagini ori au realizat transmisii radio sau reportaje TV si nechemati ori aiuriti.
Si mai adevarat este ca eu am fost aici in bataia vrajbelor si furturilor si jigodeniilor de tot felul. A fost si este foarte greu, dar … cati mai pot face atatea intr-un secol ?
Aniversam ani, ne mandrim cu ei, ne ingrijoreaza "ce vine".
Drept care noi aparem on-line atat cu TV.V., cat si cu Unison Radio Barlad si, evident, cu Meridianul. Ne gandim la mai multe editii on-line, adica informatia zilnica pe internet, dar mai putine editii tipografice.
Murdoch, cel mai mare patron de ziare din S.U.A. a proorocit ca in 15 ani nu vor mai aparea ziare pe hartie !!!
Presiunea financiara e teribila in judetul Vaslui.
Speram, totusi !!!
Dupa 14 ani, MERIDIANUL e tribuna Curentului Cultural - Informational si a Scolii de presa. Inca !





[ add comment ] ( 10 views )
Se impun … concluzii ? (II) 


Pare hazardat sa-i zicem institutie culturala unei manifestari periodice (la 2 ani) sustinuta oficial de o institutie culturala de stat indiferent cum s-a numit ea de la Reforma administrativ - teritoriala (1968). Cum insa multi au denumit-o astfel, sa argumentam suplimentar.
Pentru ca devenise o stare de asteptare de spirit, de creatie:
a) Pregatirea pentru Festivalul Umorului "Constantin Tanase" era intrerupta doar aproximativ 1/2 an nu numai in judet, dar toate formatiile premiate aveau (vechi sau nou) repertoriu bine asezat, evolutie scenica. Inainte de '89 elementul de impaunare pentru un premiu, sau o analiza la minister, ori in forurile partidului era organizarea si rezultatul la acesta, la Vaslui.
b) Participarea. Mai intai: la nivel de judet, partidul, cultura, sindicatul, U.T.C., Cinematografia s.a. isi afirmau dreptul de co-organizatori. Cel putin un deceniu dupa '89 s-a consumat din AUTORITATEA obtinuta.
Formatiile locale aveau stimulentul maxim, selectarea si mai ales premii, la Vaslui.
Autoritatea concursului genera pregatiri (ca pentru un mare concurs, in toata tara), dovada ca se ingramadeau constant peste 20 de judete (prin institutiile lor culturale). Cand a devenit international, nu numai CARICATURA (grafica) i-au conferit acest caracter, ci participarea unor formatii de estrada din Brazilia, Portugalia, Franta, Republica Moldova etc., cu evolutii ceva mai altfel, dar cu tenta satirica.
Se spunea ca are baza in mase, si era adevarat. Sa socotim ca la nivel de judet participau (obligatoriu) interpreti, cupletisti, brigazi sau grupuri satirice, adica mii de oameni.
Sigur, nu toate de calitate, dar existau. Chiar daca in tara erau formatii mai putine, dar aveau reprezentativitate iar recunoasterea prin premiu era AUTORITATE.
Subliniem: rascolirea unei bune parti din populatia tarii era de notorietate iar lansarea, aici, a unor mari talente (amintite adesea) era confirmare in plan profesional mai ales… sub "egida" lui Valentin Silvestru.
c) Organizarea si desfasurarea erau model si tineau de capacitatea localnicilor. Laudele nu par deloc nemasurate astazi.
d) Rezultatele erau benefice si foarte diverse:
- marii artisti stimulati si multi prezenti iar nepoftitii (de Silvestru) imbufnati si nedreptatiti. Si partidul era in frunte!
e) Ecourile in presa erau favorabile desi nu lipseau si notele critice. De aceea ii aflam in trecere prin Vaslui si pe consacrati si neconsacrati.
f) Valentin Silvestru avea o mapa cu mentiuni de presa din mai multe tari din lume. Am vazut cu ochii mei articole in limba rusa, limba engleza, franceza, portugheza. Dupa ce au participat cei din Sao Paolo (Brazilia) ori Vaslui n-a mai avut energia, ori i s-a pus in vedere "sa termine cu capitalistii astia" care-i invatau rau pe romani si in special ce e libertatea …
g) Repertoriul urmarea sa dezvolte constiinta de clasa si educatia socialista. Am ascultat un comentariu la radio Europa Libera in mare bataie de joc la adresa organizatorilor vasluieni. Dar existau si momente de slobozenie, de libertate fie ea si supravegheata. Ce efective de politie si securitate se concentrau la Vaslui …!
Sugerez ca internationalizarea urmarita de Valentin Silvestru in limitele impuse nu era posibila datorita textelor (care trebuiau avizate) si a ingradirii libertatii de exprimare.
h) Dupa Revolutie, liberalizarea democratica a expresiei a lasat fara suflu FORMATIILE si a slabit interpretarea individuala. Afirm fara grija dar responsabil, ca umorul slab si "sexual" adesea pornografic promovat de trupe ca Vacanta Mare, Voua etc. la diverse posturi tv centrale este sub valoarea premiatilor de la Festivalul Umorului "Constantin Tanase".
i) Festivalul Umorului "Constantin Tanase" inca nu si-a gasit noua formula definitorie si nu a redescoperit obiectul muncii, ceea ce duce la starea de instabilitate si nesiguranta.
In anul 2010 s-au implinit 130 de ani de la nasterea lui Constantin Tanase, 65 de ani a trait si … 65 de ani de la moartea sa, cat este de necesar si acum...!!! Festivalul Umorului "Constantin Tanase" a implinit 40 de ani pe 3 iulie (deci si 2 luni, la data aparitiei acestei carti) si a fost rodul unor cautari pentru o emblema (culturala) cuprinzatoare si reprezentativa a judetului Vaslui, care era sarac si prapadit si atunci ca si acum. Un fel de ironie a vietii, ca un mare comic sa fie ales patronim pentru flamanzii de pe aici. Marea cantareata Maria Tanase a fost patronim pentru un mare festival de muzica populara la Craiova prin anii 1972, 1974 (la care am fost in juriu, ca folclorist) si reluat din cand in cand (Tanase era "nume de denumit pe saraci").
Concluzia finala: Festivalul National al Umorului “Constantin Tanase” EXISTA !


[ add comment ] ( 15 views )

<<First <Back | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 | 100 | 101 | Next> Last>>