La Vaslui au fost 14 prefecți de la Revoluție încoace și eu am avut privilegiul, ca om de presă și Consilier județean, să-i prubuluiesc pe fiecare în parte și să mă pot exprima despre cam câte parale ar face fiecare. Am gândit, privindu-i pe cei prezenți la adunarea festivă de acordare a diplomelor de recunoaștere a meritelor că sacii de afișe lipite i-ar dărâma pe câțiva. Dacă, acum, în prezența bossului local ar mărturisi Toderică, spre exemplu, despre cum a ajuns și apoi ce repede a trădat pe cei care l-au pus… ar fi de râsul curcilor. Au fost prefecți cu doar 2 luni la activ, au fost destui cu alte câteva luni, au fost cetățeni pe acest post, doar cu visuri de mărire, pentru că ori au ascultat de boierul cel mare, ori repede s-au volatilizat. Ca o medie, pentru cei 28 de ani, 14 prefecți ar fi cam mulți, ținând cont că aceștia ar fi trebuit să țină cumpăna dreaptă în bătălia pentru democrație. Ce rost mai are să-i mai amintesc dacă istoria asta recentă deja i-a anonimizat. Noroc de Eduard Popica, actualul, pus pe reabilitări și evidențieri.
Aș fi nedrept să nu amintesc de cei cu merite, chiar care, nici ei nu știau cu ce se mănâncă meseria asta, dar au învățat, i-a ajutat și mintea lor îndrăzneață…
Pe 23 decembrie 1990, când pregăteam prima emisiune (pe 24, de Ajunul Crăciunului, am avut prima emisiune a TVV-Vaslui), l-am chinuit pe „primarul județului” Th. Tărnăuceanu peste o oră pentru minutul de deschidere a primei noastre apariții în eter. Omul acesta ne-a sprijinit cu vorba și cu fapta să realizăm „minunea de la Vaslui” adică prima televiziune privată din România. Binemerită cuvântul nostru cel mai bun.
Nicolae Pascu a fost cel mai deștept dintre câți am văzut în toată țara. Și am cam umblat pentru Uniunea Televiziunilor Private din România care a funcționat cu emisiuni comune vreo 2 ani, deci am cunoscut mulți, mulți. Nu l-am înțeles de ce a fugit din fața Regelui Mihai, că de scăpat de mazilire, tot n-a scăpat, întrucât a suflat în fața șefului Mitică și Iliescu nu l-a putut salva. A fost o mare pierdere de autoritate națională prin înlăturarea sa, atunci.
Ion Țibulcă a fost destul de rezistent și ca subprefect orientat și în cele două rânduri de „prefecție” ținând echilibrul față de baronii locali (era un ghem viermuitor de interese în care era aproape imposibil de rezistat) și cerințele de la centru, cu presiunile directe și indirecte. Fie și pentru faptul că în acești ani n-a fost agățat de DNA cu ceva și tot e un merit, dar Ion Țibulcă a fost un tip de treabă și prudent: mi-a plăcut cum a rezistat în fața familiei regale (și nu o dată), când filmam pentru TVV, dar puteam difuza imagini în toată lumea (și cu ce efect, dat n-am fost… inspirat, nu l-am trădat).
Sekely, un medic veterinar venit de prin județul Galați, a fost dintre cei mai buni prefecți ai Vasluiului, deși n-avea nici un fel de susținere locală, decât împuternicirea politică, provenind de la UDMR. M-am bucurat să-l revăd după un timp, mai slăbuț,fizic, dar tot viguros.
Ciprian Iftimoaie, cel ,mai mărunt de statură, cel mai tânăr din țară la un moment dat, era și dintre cei mai școliți, doctorand, dar oricât de capabil ar fi fost, n-a rezistat în frunte și nici în județ, că nu era nevoie de oameni deștepți. A încercat el s-o dea la pace, a șters-o la Iași, mai este pe acolo, pe undeva. Urme… nu prea se văd; îmi era simpatic. Cu siguranță, s-a cam pierdut prin politică.
Am plecat de la afișe, ne putem întoarce tot pe acolo. Urmează campaniile de anul acesta, cheltuielile de anul viitor și oamenii nădăjduiesc a mai câștiga vreun pol de parale ca membri în comisiile electorale. Banii cei mulți nu sunt acolo, câștigurile mari sunt ale celor care mânuiesc… lipitorii de afișe !!
X
Să nu credeți că lucrurile stau altfel în județele celelalte și că prefecții sunt doar… pentru respectarea legii. Sinteza, ar fi cuvintele președintelui Consiliului Județean, Dumitru Buzatu: „pe unii i-am adus, ori i-am dus pe alții…”
[ add comment ] ( 1 view )
La câte comentarii, păreri, cereri, opinii am primit, Cartea de vizită cuprinzând valorile vizibile ale județului Vaslui, de la țăran la academician, ar trebui să fiu mulțumit de ecou. Eu sunt, însă, deosebit de mulțumit pentru că după un an și jumătate am reușit o carte solidă și la propriu și la figurat, această a 31 tipărită.
Ba, mai sunt entuziasmat chiar că după nr. 17 din MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, înregistrăm 502 colaboratori din toată lumea, cred, record mondial. Numai în ultimul număr de 160 de pagini avem 83 de colaboratori cu poezie (și epigrame), proză, istorie, etnografie, eseistică articole politice și diverse. Tot ce este mai valoros în județul Vaslui apare în glosarul din paginile de final (unii au început să se considere super-elite… că deh, s-a urcat scroafa-n copac). Sunt câțiva în Colegiul redacțional pe care o să-i elimin de la numărul următor, că n-au făcut nimic până acum.
Revenind la cartea în discuție, primită favorabil de toți cei incluși (câțiva au cerut mai mult spațiu) care au înțeles funcția de SEMNAL a acesteia și nu de analiză specială. Pentru cei 168 care N-AU FOST INCLUȘI, precizez că am avut criterii foarte clare, menționate în introducere, că nu pot recunoaște valoare unui plastograf patentat, că mai este în plan volumul II și că sper să se demonstreze și așa Curentul Cultural Informațional vasluian despre care am scris într-un serial.
Acesta e o contrapondere la râioasele referiri în presa națională comunicate de niște răgălii care smângălesc prin ziare.
Acest volum IDENTITAR cum am mai spus,chiar în titlu, este primul în istoria cultural-socială a județului și unic în România. Fiecare este liber să-l recunoască ori nu, fiecare îl poate comenta, pentru că EXISTĂ.
Mai avem de lansat la Bârlad și probabil la București. Numai că putințele financiare sunt limitate și ne mai gândim.
X
Mi s-a reproșat că afirmațiile mele despre succesele mele editoriale și jurnalistice seamănă a cultul personalității. Răspund:
E mai bine să nu cunoașteți aceste realizări ale unui om cu activitate unică într-o perioadă de 62 de ani, mereu sabotat în presa locală și de autorități, tocmai pentru valoarea sa recunoscută în țară și peste hotare ? Într-o perioadă de ANONIMIZARE a numelui și existenței, ce modele veți oferi celorlalți (prezenți și viitori), care pot crește ca niște animale mereu în fugă după hrană ? Dacă unii vor să rămână proști, e cazul să fim cu toții ?
Președintele țării, prof. univ. dr. Emil Constantinescu a scris că am avut harul de a face. Să vă dea Dumnezeu și pe alții, la fel…
[ add comment ] ( 2 views )
Credem că această apariție a Cărții de vizită a județului Vaslui, este un EVENIMENT dar nu numai editorial ci și cu largi implicații social-culturale.
În condițiile în care nu există post media, nu există o publicație, fie și locală, să apere prestigiul și ce avem noi de valoare într-un județ, cred că apariția volumului 101 vasluieni pentru 100 de ani/ nu este decât o încercare solidă de a stăvili valul de desconsiderare … națională, dar încă prea slabă să reziste puhoiului de smângălitori și detractori din diverse părți ale țării.
Idioții publici de serviciu din județ se vor grăbi să zică sau să scrie că nu e cine știe ce, că ei ar face mai mult, că ar avea deontologie profesională și alte alea dacă nu vor trece sub tăcere, cu desăvârșire, această carte de mare durabilitate. Nu m-aș mira ca un vierme care tocmai a pierdut în Instanță cu mine, să spună că el îmi poate da lecții de jurnalistică în cheie satirică. Cum acesta e un nimeni, n-am ce răspunde, ca de altfel nici acelora care mă supraveghează de ani, găsind că și dacă-mi duc gunoiul cu tomberonul sunt de criticat că aș fi încălcat legea. Porcii. Cumplit mod de comportare a unor nulități. Tocmai de aceea ei nu mai există pentru mine.
Luni, 25 martie, ora 13, la Biblioteca Județeană Vaslui, facem o DUBLĂ LANSARE, cu invitați care să se bucure de cultură, frumos și muncă.
1. Volumul 101 vasluieni pentru 100 de ani, cu cele 404 pagini ale sale, în ed. Pim, Iași, și-a luat zborul către lume, către Biblioteci din 4 continente, din România și din multe țări. Încerc să arăt lumii valorile, nu mizeriile.
2. Numărul 1/17 din MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, are 160 de pagini pentru 83 de semnatari. Din nou un RECORD CLAR: avem 501 colaboratori din toată lumea, și, dacă-mi arată cineva pe altul cu rezultate mai bune, mă duc în genunchi până la acela.
Invit pe toată lumea să participe la acest eveniment, nu pentru mine care am lucrat la acest volum un an și jumătate, ci pentru ei, pentru moralul lor, pentru viitorul lor (adică al celor din această lume). Să ia la cunoștință de valorile reprezentative ale județului Vaslui, pe care poetul Vasile Alecsandri îl glorifica prin „curcanii” viteji de pe aici, în timp ce amărâții sugari din presă nu știu cum să-l vorbească mai de rău. Cumplite vremi veniră, dar noi… chiar rămânem, ROMÂNI.
Invit să ne urmărească și în media națională care vorbește despre carte și revistă. Îi invit, iarăși, pe toți să urmărească lansările de la Berezeni și Bârlad, după ce , iată la Huși și IAȘI am primit aprecieri și sugestii. Ca să rămânem oameni, avem nevoie și de o brumă de cultură. E drept prin eforturi private, pe cheltuieli personale, dar cu atât mai importante.
Luni, 25, adică de Buna Vestire sunteți invitații noștri, de la ora 13, la BJV.
[ add comment ]
Am anunțat cu peste un an în urmă că voi tipări un volum, intitulat „101 vasluieni pentru 100 de ani”, care a apărut acum câteva zile cu subtitlul „valori identitare”.
Am lansat la Biblioteca municipală Huși acest volum de 404 pagini, în editura Pim, din Iași, care se constituie ca UN SEMNAL și,nu o carte de pură specialitate, un dicționar selectiv cu valorile active,în 2018. O spun cu toată siguranța: ESTE CARTEA DE VIZITĂ A,JUDEȚULUI Vaslui, pe care l-am slujit din 1 martie 1970. Este
replica dată denigratorilor Vasluiului, care ne consideră violatorii și puturoșii de serviciu ai națiunii și care iau locurile și oamenii drept elemente de referință negativă (pe aici se întâmplă tot cei mai rău) subevaluând contribuția noastră spirituală. ESTE O CARTE DE REFERINȚĂ pentru azi și pentru mâine. Prima lansare a fost pe 11 martie, 2019, la Biblioteca municipală Huși, cu prezență diversă: eroi din volum, prieteni, elevi de la Liceul Agricol (îi mulțumim dnei
directoare M. Vasilescu), cam vreo 40 de oameni. Moderatoare, dna directoare a Bibliotecii Huși, Alina Tudose, ajutată de autorul cărții și de prof. Petru David.
Au vorbit despre această importantă reușită culturalsocialăspirituală prof. Costin Clit, poetul Ion Mâcnea, istoricul Vicu Merlan, gospodarul T. Roșca din Stănilești. Ne-a lăudat printr-o scrisoare P.S. Ignatie, Episcopul Hușilor. Sau
dat autografe, sau formulat și alte păreri, postfestum. Într-una dintre acestea sa
strecurat ideea că ar mai fi în lucru, nu una, ci chiar două lucrări consacrate personalităților județului; la care observația autorului a fost tranșantă: pot să se mai scrie și 300 de astfel de lucrări, tot aceasta este PRIMA, așa cum prima televiziune privată din România (Licența 001/TV) tot eu am realizato, prima monografie a LMK, primele recorduri mondiale în presă tot Marin le-a realizat, la fel cu cele 6 recorduri naționale. Lasă să se scrie, cu atât mai bine. Numai că de la intenția unora și până la faptă e cale, nu glumă?!? Aceasta deja ESTE, prieteni: PRIMA, pentru Vaslui. Joi, 14, ora 13, la Casa Corpului Didactic Iași, vom avea mare întâlnire cu eroi, cu oameni de cultură, cu elevi, cu cei de la ALPI de față și alți prieteni.Precizez că joi, 14, ora 13, lansăm și Meridianul Cultural Românesc, An V, nr. 1: 160 de pagini, cu RECORD MONDIAL: 501 colaboratori din toată lumea. Înregistrați și activi. În organizare privată… e un act de cuprinzătoare și aleasă cultură?
[ add comment ]
Pentru cine încă nu știe încă, a apărut Cartea de vizită a județului Vaslui, ca o contrapondere la tot felul de neadevăruri despre acest județ. Vă reamintesc o realitate: pe timpul lui Vasile Alecsandri, după plecarea celor „nouă din Vaslui/Și cu sergentul zece” oamenii acestor locuri erau modele de eroism, de jertfă pentru „sărmana noastră țară”, cu binecunoscutul Peneș Curcanul în frunte. Și pentru primul Război Mondial avem eroi reprezentativi pentru istoria națională, iar pentru 1 decembrie 1918 avem credenționaliștii noștri.
Iată că după Revoluție, în presa timpului, numai de rău auzim: pe aici sunt tot felul de violatori, curve, hoți, puturoșii de serviciu ai națiunii. S-a ajuns ca locul de referință pentru ce-i mai rău sau urât în viața socială românească să fie… Vaslui. Nu ne apără nimeni în presa momentului (decât ziarul Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău, Tvv-online, Revista M.C.R.), le e rușine deputaților (cu tot felul de pete și ei), altor invitați de prin aceste locuri să spună că sunt de pe aici, că sunt destui cu merite, valoare, reprezentare (dar nu-i pomenesc, să fie ei cei mai…) deci realitatea e altfel decât o prezintă orice fel de smângălitor în presa ahtiată după scandal, accidente, femei, porcăriile spectaculoase.
Volumul identitar, la Centenar, „101 vasluieni pentru 100 de ani” este pe piață, în ed. Pim, 404 pag. la prețul de editare. Subliniem că este cu adevărat identitar prin prezentarea unor persoane și personalități de la țăran la academicieni, cu rol activ în contemporaneitate, deci în viață în 2018, cu activitate social-culturală. N-am inclus nici un politician ținând cont cât de detestată este această categorie socială.
Statistic sunt 11 hușeni, 18 bârlădeni, 8 ieșeni, restul de prin apropierea Vasluiului. Sunt personalități care depășesc 80 de ani, care acoperă două generații (60 de ani) din secolul trecut (Avram D.Tudosie, Ionel Miron Constantin Toma – academicieni, Nicolae Balan, Ioan Baban, Ștefan Boboc-Pungeșteanu, Ion Mâcnea Vetrișanu, Petruța Chiriac, Oltea Rășcanu Gramaticu, Gigi Ilașcu, Gruia Novac, Cornelia Vieru), sunt mai tineri care se impun prin activitate susținută nu în cadrul slujbei lor, ci în afara acestora, ca un surplus de valoare, muncă, pricepere, calitate, fără a fi obligați de cineva: lista e lungă și valoroasă, drept care… la lectură(!).
Ne-am străduit să fie reprezentanți din toate categoriile sociale. Dintre fețele bisericești ne-am oprit la P.S. Ignatie, la preotul protopop Adrian Chirvasă, la pr. Arhimandrit Ștefan Gușă și la preotul-primar Mihai Rebegea, iar dintre primari i-am considerat ca cei mai destoinici pe Toader Dima, Petrică Chiriac, Ionel Iordache, Valeriu Radu.
Nu se putea să lipsească din colierul de aur al reprezentării vasluiene Gh. Alupoaie, dr. Valeriu Lupu, Dan Ravaru, D.V. Marin, Vicu Merlan, Costin Clit,Th. Codreanu, Simion Bogdănescu, Gabriela Ana Balan, Vasile Negură și mai ales Lucian Pârvoiu, Cătălin Striblea; dintre cei plecați cel mai departe Ben Todică (Australia), Valentina Teclici (Noua Zelandă). După cum se vede materie cenușie de pe aici împrăștiată în toată lumea.
Merită evidențiați măcar câțiva dintre tinerii care furnizează deja probe de excelență: Mihai Apostu, Gelu Voicu Bichineț, Laurențiu Chiriac, Luminița Cozmei, Daniela Gîfu, Adina Huiban, Cristian Nicolae Lapa,Valeriu Lefter, Lucian Onciu, Cătălin Simpetru, Pavel Toma, dar putem citi până la capăt „cuprinsul”cărții, cu o copertă ademenitoare.
Iată, dar, selecția noastră, prima de acest fel din istoria locurilor e mult mai impresionantă și infinit mai importantă decât tagma denigratorilor, orideunde ar fi ei: unii greșesc, alții sunt de aprigă reacredință alimentată și de ziariști porecliți de pe la noi care fac tot mai mult rău (ca fără mamă, fără tată, ce sunt, niște simbriași inculți). Ne ridicăm prin aceste exemple din „101 vasluieni pentru 100 de ani” spre un rang intelectual pe care-l AVEM, nu-l cerșim , și, până la urmă l-am demonstrat. În țară și peste hotare. Într-o Coloană spirituală a acestui timp, ca eșantion din marea spiritualitate a României.
O carte pentru individualitatea noastră, pentru NUME ȘI RENUME în țară și în lume: 101 vasluieni pentru 100 de ani, adică suta trecută, dar și cea viitoare.
[ add comment ]