Nu e greu pentru un observator dintr-un județ să vadă cel puțin 4 niveluri de afirmare și promovare literar-culturală în raport de complexitatea și importanța domeniilor abordate. Vom spune de la început că: 1. Cele mai importante personalități culturale ale momentului, care se impun și în plan național sau chiar mai mult, mai ales în domeniul jurnalismului cultural rămân în ultimă analiză pe criterii stricte, doar două: Valeriu Lupu și Dumitru V. Marin.
De ce doar ei? Printr-un fel de comparație: să vedem că într-o cameră există un loc de încălzire, soba, unde ar fi locul unui reputat critic literar, Theodor Codreanu, e un loc, dar unul singur (intimitatea laboratorului său); există împrejur mai multe rafturi bine garnisite cu opere „aurifere” ale unor condeieri absolut remarcabili: poeții Petruș Andrei, Gabriela Ana Balan, Dorina Stoica, prozatorii Val Andreescu, Vasile Chelaru, istoricii Costin Clit, Vicu Merlan, Laurențiu Chiriac, ziariștii Valeriu Lupu, D.V. Marin, de curând Jenică Rusu. Camera este încălzită, parfumată și însuflețită pentru public de un ziar cu pagină de cultură și o revistă internaționalizată conduse de D.V. Marin, cu rol de promotor zonal. Urmează celelalte niveluri.
Încurajăm fără rezerve orice încercare de a aduce un strop de cultură, nu în plus, cât de calitate, în aceste vremuri de atacuri pernicioase la însăși existența limbii române, amenințată cu dislocarea sau… dispariția. I-am publicat întotdeauna în Meridianul Cultural Românesc pe toți acei care
s-au înscris în bătălia pentru LIMBA ROMÂNĂ. Nu prea ne ocupăm de smângălitorii, aplaudacii sau pupincuriștii de serviciu, după cum nici de analize ample, ocuparea timpului
nostru fiind prin manageriatul grupului de presă, recordurile mondiale și naționale în jurnalism, încurajarea valorilor care se iau la trântă cu nemurirea.
Participăm, uneori, și la manifestări publice în care actori de pe scena căminului cultural din Pocreaca de Vaslui, deci de liga a IV-a, se dau c-ar fi de… Teatrul Național. Recent i-am văzut pe unii care, ca împărțitori la poștie, chiar ei înșiși, își rezervă un loc în eternitate. Din toate cele 4 straturi culturale.
N-am nimic cu acei „foști” care-și văd bucuroși numele și menționată vreo valoare (adesea ipotetică) pentru o activitate publică demult trecută pentru că ei doar că și-au îndeplinit sarcinile de serviciu de atunci: considerația că vreun gornist al PCR ca Elena Condrea, Gheorghe Cârjă, Constantin Tămășanu, Gruia Novac și încă vreo duzină, au drepturi „în eternitate” mi se pare afirmație total nejustificată! În planul valoric social-cultural, nu ca oameni. Că mulți și foarte mulți dintre ei au mișcat condeiele pe la Securitate și au făcut prea mult rău, ca acesta să fie uitat.
Cred că cel mai cunoscut-recunoscut-descoperit și activ a fost profesorul bârlădean atât de contestat astăzi, Gruia Novac, cel dovedit cu acte că a fost colaborator de nădejde nu numai la spectacolele comunist-patriotice ci și în urma unor sarcini speciale de după. Că omul a avut condei… se știe.
De mult nu-mi mai place octogenarul Gruia, căruia la înființarea postului de radio Unison la Bârlad (anii 90) i-am oferit postul de director (în detrimentul fiului meu) scoțându-l în priveliște exact atunci când lumea scuipa în urma lui pe stradă (cine credeți că m-a trădat constant?). L-am evidențiat în cărțile mele pentru cât a contribuit la afirmarea literaturii vasluienilor, dar niciodată n-am putut trece peste lingușirile tare groase pentru diferiți, inclusiv pentru mine (un discutat „encomion”). La o lansare recentă, toată „lumea bună” care s-a tot lăudat unul pe altul, tot de pensionari a fost alcătuită. Tinerele talente cu capetele pleșuve sau părul alb, n-au primit printre ei nici măcar un tânăr, sau un elev. Măcar unul, care, evident n-ar fi stat în tot timpul celor peste 3 ore cât participanții descopereau câte merite au și nu le-au știut. Noroc mare de un lingareț.
Scriam și altădată, că putem descoperi cele 4 niveluri de cultură și creație printre vasluieni (de rând sau cu pensii tare mărișoare). Dacă n-ar fi fost pomeniți în carte n-ar fi venit niciunul, că la „Omagiu cărții și culturii vasluiene” (8 ediții…) nu i-am văzut. Li s-a deșteptat cultura în cap după alcătuirile super ale „îngrijitorului”.
[ add comment ]
Calendar
