Ca sa produca, masinaria asta umana are nevoie sa se hraneasca si pentru asta trebuie sa munceasca. Poti manca intr-o zi un bou dar iti trebuie ziua urmatoare macar un ou. Botul de mamaliga se obtine greu (cu eforturi fizice!), iar sa-l poti insoti cu o friptura, e nevoie de mai multa munca. Astfel se declanseaza batalia pentru mai mult si mai bun. A lumii-ntregul sambur/ Dorinta-i si marirea (Eminescu); deci dragostea si pofta de a fi cineva intre semeni.
Unii dintre noi pot, stiu si vor, asa ca reusesc. si in raport cu cat sunt de destepti in fiecare zi a saptamanii pentru ca, chiar nu putem fi destepti in toate zilele saptamanii. Prin urmare si dupa o sarbatoare, si dupa croaziere, tot la munca ne intoarcem. Tot la insamantari, pe ici pe colo mai sunt campuri nearate dar din ce in ce mai putine acum, de cand strainii ne tot cumpara tara: tot la erbicidari - din ce in ce mai multe, mai aspre, mai daunatoare; la primele recolte, cele pomicole (ciresele sunt deja mari) sau capsune (cati au?!?) ori legume in primavara bine instalata. Cam in fiecare anotimp oamenii o iau de la capat, pentru ca mereu sunt alte probleme. Oamenii trebuie sa manance, sa se lupte, sa viseze, sa iubeasca. Talentul e pentru alesi, metafora pentru creatori, iubirea pentru indragostiti, doar ura e pentru toata lumea!
Filosofie la un ziar? Drept cam ciudat vine; dar aceasta e cea mai simpla cugetare despre viata si necesitatile ei. Pana la urma, altfel nu se poate!
Gata cu filosofia!
Trebuie sa ne gandim la ziar. Incredibil ca acest ziar ajunge la prieteni din America, Australia, Europa, Romania si in Israel! Nu ne hazardam sa spunem cat e de citit, dar raspandit e. Si apreciat.
Am organizat un Simpozion national, am aniversat cei 75 de ani (inclusiv 2 carti, de fapt 3), o luam de la capat: urmeaza campania electorala. De maine incepe balacareala sub motiv ca-si fac loc spre primarii oameni de diverse capacitati si pregatire. In judetele Iasi si Vaslui sunt intre 2 si 14 pretendenti!
Ma distreaza incercarile independentilor. O catime dintre ei pot reusi.
La alegerile trecute am prognozat ca 80% dintre primari isi vor mentine fotoliile. La acestea, intr-un singur tur cel putin 90% isi vor continua activitatea de primari! Cam 40% dintre ei isi merita functia. Din pacate unii sunt cu totul redusi incat ma mir cum se poate sa fi ajuns acolo.
Foarte multi sunt siguri pe reusita pentru ca si-au distrus adversarii, altii pentru ca opozitia este aproape inexistenta.
Populatia judetelor noastre (cele 4 din Moldova) NU MAI ARE AMBITII ELECTORALE. Fiind locale si antrenandu-se persoane ambitioase, s-ar putea sa avem un procent de participare de aproximativ 45%. Lehamitea de politica e mai mult decat clara! Televiziunile centrale au de lucru totusi, radiourile locale ceva mai putin, ziarele ar trebui sa fie pline. Momentul romanesc insa este doar o manifestare a saraciei. Daca dispar pixurile, galetile, mititeii, dispar si voturile!
Si cata gargara si minciuna se macina acum?!
Mai conteaza cultura?
Mai conteaza performanta? Cine are timp... de lectura?
Poate o pagina de ziar cu portretul cat masa a cuiva sa imprime vreun nume intr-o minte saraca.
Constientizarea voturilor e marea problema a societatii romanesti!
Dintre partide?
Destabilizarea P.S.D. cu luptele interne ar fi in avantajul P.N.L., rupt si el din aceleasi motive. Se duce U.N.P.R., vine ALDE si P.S.R.O, dar scoruri de peste 5% vor obtine 3 - 4 - 5 formatiuni politice.
Democratia?
Mare iluzie in disputa vietii cu ochiul dracului. Daca pana si biserica are atitudine politica desi declara contrariul!
Din lume, singurul lucru bun e prezenta americanilor in Republica Moldova.
Cat despre risipirea romanilor pretutindeni si atacul in forma continua asupra limbii romane, vom tot reveni!
[ add comment ] ( 12 views )
Probabil ar fi ultima data cand, in acest colt de pagina mai scriu despre acest personaj unic, numit D. V. Marin. Cauzele ar fi urmatoarele:
1) Azi 28 aprilie, catre asfintit, D.V. Marin implineste cei 75 de ani de la primul tipat in lumea asta. E oricum, o zi importanta, macar pentru familia acestuia. Dupa mesajele primite si respectul afisat nu numai de cateva mari personalitati ale Moldovei si ale tarii pare o zi de aniversat de catre jurnalisti, scriitori, politicieni (hm!), folcloristi, de manageri etc. etc. Pana la urma nu e ambitia unui om ci incercarea de a gasi elemente de actiune si de stabilitate.
2) In noianul de indiferenta, invidie, ura care inconjoara o personalitate, trebuie sa ai o structura de fier sa rezisti, altfel te-or intrece nataraii/chiar de-ai fi cu stea in frunte (M. Eminescu). Pai cand sunt doruri vii si patimi multe chiscuitul gainilor, bazaitul mustelor, indiferenta animalelor pot fi infruntate in numele unui ideal, al drepturilor de viata, al necesitatii de a exista prin actiune (o lupta-i viata/Deci te lupta!)
3) Nu e vorba de a semana vant spre a culege furtuna! E capacitatea de a face in pofida celor care nu stiu, nu vor, nu pot, dar cartesc, uneltesc denigreaza sau innegresc. Cum s-ar zice, carcotasi actionand, analfabetizati nascuti suparati si negativisti care daca nu fac (ceva, orice) ei, nici nu lasa pe altii, iar in cazul unor marimi locale, acestia se comporta ca antimateria: demoralizanti, mincinosi, jigodii, care n-au meritat si nici nu merita vreun cuvant de multumire ori apreciere. Pentru ce?
S-a iscat o discutie despre cel mai de seama jurnalist vasluian din toate timpurile. Sustin ideea dr. ing. Avram D. Tudosie, poeta Gabriela Ana Balan, jurnalisti din Iasi, Bacau, Bucuresti. Guita impotriva, vasluieni obisnuiti sau cu oarecare merite culturale! Ba unii cred ca-si pot atribui lor asemenea inaltime, oarecum ametitoare pentru ei. Negatia simpla e dar ce-a facut asta, bre...? Iata, cam ce:
a) Ca personalitate, D.V. Marin n-a fost niciodata gluga de coceni in peisajul judetean. Pe vremea comunismului n-a trecut la bacalaureat pe fiica secretarului II, Tolescu, alti copii de ofiteri, politisti si alte loaze! Nu cumva a fost indelung ostracizat, desi era singurul doctorand in stiinte dintr-un judet?
b) Nici un ziarist in lumea asta nu intruneste multe simpatii. Un arbitru de fotbal multumeste o echipa, un om al legii acorda castig cuiva, un politist... e si el om. Ziaristul incearca sa arate un adevar si, de regula, sfarseste injurat de toti! Se poate deci vorbi de o particularitate umana, de un mod de a privi si actiona in societate.
c) Iata criterii de analiza pentru stabilirea unei ierarhii locale, tocmai ca publicul sa-si poata face o parere:
- pregatire pentru meserie: daca omul are pregatire superioara (deci facultati) vizibila in activitatile sale absolut diversificate si afisate (publicate);
- vechime: debut in 1958, deci aproape 60 (saizeci de ani!), iar in ultimii 25 conduce cel mai complet grup de presa din Moldova (o mai fi vreunul in tara?) cu tv, radio, ziar si chiar o revista de cultura, i se pot nega meritele? Nu indraznesc nici aplaudacii, nici postacii, nici marunteii dimprejur dar adopta pozitia comunista cunoscuta: omisiunea!
- DURATA de munca in domeniu: MARE. Au fost lucratori in domeniu, cel mult 17 ani, dar peste un sfert de secol, niciunul! Niciodata! Cu cea mai mare siguranta, pentru ca intre 1944 - 1989, la singurul Vremea noua erau schimbati des pentru ca nu se putea respecta intotdeauna disciplina de partid. Ca sa reziste intr-o redactie (si era doar una singura) trebuia sa aiba vreunul mari deficiente de gandire. Sa dau nume? Avram, Necula, Iosub si altii, care-au disparut dupa 1989 (ca ziaristi).
Grupul de presa, repet de presa, rezista in piata din 5 decembrie 1990. si totusi se mai gaseste cate un scelerat sa nu-i recunoasca existenta desi i se pune sub nas ziarul, poate asculta radio Unison, se poate vedea pe tvv.ro si chiar poate publica in M.C.R.
Un sfert de secol e o perioada mare? Este! E dovada de munca? Sigur! E dovada de competenta?
- Calitatea muncii in presa. Daca de peste 25 de ani are editoriale in ziar (e cel mai vechi editorialist din Romania) a fost vicepresedinte a U.Z.P.R. si presedinte a filialei Vaslui din 2003, daca a publicat articole si carti, daca a fost reprezentant inclusiv al natiunii romane la intalniri internationale (2 decembrie 2001), e dovada de calitate. Dar interviuri de Guinness Books cu cu presedinti de stat, prim-ministrii si cele dintai fete bisericesti (Papa, Patriarhii, mitropoliti, episcopi...) e dovada de inalta calitate?
CINE, CAND si CUM vor mai putea realiza vreodata acestea?
- Complexitatea preocuparilor, vasazica omul este sofer, reporter, manager, reprezinta un GRUP DE PRESA, UN JUDET, O TARA, in peste 30 de tari ale lumii (ca sa nu spunem ca mai ales in Romania), e dovada de valoare?
IMPORTANTA acestei activitati, de la simplu la complet:
- Dupa Revolutie au mai fost incercari de a scoate publicatii, disparute insa. Nu spun ca Gazeta de Est cu cele cateva numere n-ar fi fost importanta. Nu se poate nega rolul ziarelor locale ca Vremea noua, Monitorul, Obiectiv care se mai mentin astazi. Ba, si un Informatorul Moldovei trebuie pomenit ca exista. Dar ele reprezinta unul cate unul actanti in piata! Important e ca mai rezista si mai au si ziaristi buni ca Mihaela Zarnescu, Romeo Cretu, Daniel Tanasuc, sau Simona Mihaila (Est News), Cristi Lapa sau Clara Bisoc (de la Obiectiv de Vaslui).
Dar...
Cand rezista Grupul de presa cu toate sectiunile lui, nu cumva e cu totul mai IMPORTANT?
Nu cumva rezultatele jurnalistice sunt reale si autoritare prin simpozioane nationale, interjudetene, locale, prin lansarile de carte, prin cultura (pagina cultural - literara) difuzata permanent; joaca un rol mai aparte?
Si:
Intr-un peisaj valoric interjudetean locul fiecaruia si toate la un loc reprezinta varful piramidei? Care ar mai putea fi situat in varf si pe ce criterii?
ALTE DOVEZI de INALTA VALOARE:
- In frunte e un doctor in stiinte filologice. Deci atestare si de catre comisii dedicate.
- Tot in frunte e un poet, un romancier, si un epigramist ca Val Andreescu.
Alti colaboratori de valoare mare si verificata ca Anca Moldoveanu, Timona Balmus, Emil Lupu, P. David si mai ales ALPI, adica o grupare literara de exceptie din Iasi, condusa de Mihai Batog - Bujenita, la care adaugam bacauani exceptionali ca Dumitru Braneanu, Ioan Danila, Cornel Galben... Ce ziceti? Cine a facut sau poate face mai mult?
Dar ca D.V. Marin a realizat prima si singura {coala de presa (cca. 500 de persoane), conteaza? Ca toate mijloacele sale de presa au fost martore si ilustreaza 25 de ani de framantari sociale - culturale - literare si nu numai... pot fi merite?
... Dar cand suntem intr-o hora internationala cu mari personalitati ca Georg Barth (Germania), Adrian Grauenfels (Israel), Stefan Racovitza (Geneva), M. Rusu (New York), (N. Dabija - Chisinau) si multi altii. Ce mai zice un oarecare?
Dumneavoastra ce spuneti, e mai important un ziarist care scrie despre violuri, betivi, hoti pe plan local si numai de rau, sau ca LUMEA AFLA de valorile Moldovei si ale tarii de la persoane autorizate prin munca lor de o viata?
Cum e cu cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile? Au dreptate Avi Tudosie, Gabriela Balan, poetul Petrus Andrei, Georg Barth si atatia altii chiar de peste hotare care afirma aceasta?
[ add comment ] ( 31 views )
A FACE, este un dar pe care ni l-a harazit Dumnezeu la nastere. Domnul Prof. Emil Constantinescu Presedintele Romaniei intre 1996 - 2000, cel care ne-a remarcat acest dar, binevoieste sa deschida cartea aniversara 75 - D.V Marin (jurnalism - istorie - cultura) cu un mesaj absolut onorant. Domnul Presedinte Mircea Snegur, primul din istoria Rep. Moldova imi trimite si el un mesaj de felicitare la fel de onorant si precis (de vazut in aceeasi carte!), ambii rasplatind din activitatea mea de jurnalist adevarat, impus, nicicum de altii ci de propria munca. Adaug la acestea dovada prieteniei de peste 1/4 secol a domnului prof. univ. dr. Alexandru Ionescu (peste 70 de carti!) care este prezent de ieri la aceasta exprimare culturala vasluiana in context NATIONAL.
Sa ne intelegem:
Reusim astazi un SIMPOZION NATIONAL cu participare a unor verificate personalitati din judetele Bacau, Iasi, Vaslui si din Bucuresti avand cel putin doua parti:
- Limba romana in stare ei de azi, cu opinii ale reprezentantilor autorizati din aceste judete, o dezbatere pe care o vrem interactiva si mai ales folositoare auditoriului.
- Lansarile cartilor:
1. Revista Meridianul Cultural Romanesc nr. 5/ 2016;
2. 25 - TV.V. (istorie si cultura);
3. 75 - D.V Marin (jurnalism - istorie - cultura)
4. Invatamant si merit vasluian (date inedite din dezvoltarea sa);
5. Supliment omagial literar-artistic cu amici (Gabriela Ana Balan);
- Prefata dezbaterilor va fi realizata prin cuvantul unor oficialitati invitate deja.
La Casa de cultura a Sindicatelor Constantin Tanase, Vaslui, incepand cu ora 10:00, cand se organizeaza expozitia ad-hoc, in hol, cu cartile expuse de participanti, vor fi prezenti scriitori din judetul Vaslui, profesori, elevi.
PRECIZAM ca asemenea evenimente sunt chiar foarte greu de realizat, chiar cu fonduri alocate de oficialitati. Noi, cei cu fondurile, am avut parte de sabotaje. (Vom reveni).
Am invitat si invitam ca in spatiul generos al Casei de cultura pe toti iubitorii de cultura din municipiu si judet, din scoli si licee. Nu e la indemana multora sa aduca la Vaslui autoritati culturale din diverse regiuni ale tarii, cu eforturi organizatorice, financiare si de autoritate, intr-o perioada cand exista o criza economica nerecunoscuta si fuga dupa bani adica neglijarea culturii si educatiei, lipsa stimularii creatorilor, nemultumirea profesorilor. (si aici vom reveni in numerele viitoare).
Spun si scriu ca in toata lumea deci si la noi se creaza O NOUA CULTURA cu obiceiuri, tinte, ocupatii, visuri noi.
Viata sociala actuala se modifica fara a tine cont prea mult de istorie. Se recompun elemente esentiale de viata bazate pe video-cultura, lipsa de inalte aspiratii, uniformizarea intelectuala a populatiilor. Daca toata lumea alearga dupa alimentatie, cand ar fi timp pentru creatie?
De o viata am promovat cultura locala, incepand cu Festivalul National al Umorului Constantin Tanase, (1970), fiind sustinator 46 de ani, cu cenaclurile infiintate si sustinute (Mugurel ʼ74 si Cenaclurile judetene) cu acele actiuni unicat ramase astfel in istoria Vasluiului, si cu acele drumuri noi in mass-media nationala. Va reamintesc de RECORDUL MONDIAL (interviuri cu cei 9 presedinti de stat, 14 prim-ministri etc., etc.) si ca detin 3 intaietati nationale si 19 judetene. Ziarul Meridianul de Iasi - Vaslui - Bacau implineste curand 20 de ani, iar REVISTA INTERNATIONALA M.C.R. implineste o salba foarte stralucitoare si unica de realizari.
Plec de la ideea ca oamenii nu cunosc, sunt si detractori, deci rauvoitori, pentru care si ce vad nu vor sa recunoasca. Dar:
Ii invit pe toti sub acest stindard al apararii limbii si fiintei nationale prin opera, limba, viata. Daca prin apararea principalului pilon al existentei romanesti as fi nationalist, accept sa fiu. Dar, eu cred ca ne indreptam rapid catre globalizare si uniformizare, iar pata de romanism se va putea mentine (cel putin o vreme) in concertul universal. Depinde de noi cat ne aflam in aceasta batalie.
Joi, 21 aprilie 2016, la Vaslui e infruntare tacita intre oamenii de talent romanesc si nevazuta uitare universala. Ce daca unii nu vor, nu pot, nu stiu; noi avem portia noastra de lupta (W. Whitman).
Nasc si la Vaslui, nu numai oameni, ci si idei pentru care trebuie sa luptam. Vin si Alexandra Spanache si Al. Toderica, elevi azi.
Despre partea a doua a manifestarii, poate, mai multe, data viitoare. Doar observatia: patru carti ca documentatie de front deschis impotriva celor care gasesc numai hoti, violatori, derbedei, betivi si mediatizeaza intens ca asta face presa prezenta.
Noi stim, putem si facem ceea ce credem ca face sa ramanem in istoria luminoasa a acestor plaiuri ale lui Stefan cel Mare.
[ add comment ] ( 17 views )
Sa intelegem ca dupa cat m-am imprastiat prin lume, stiu exact cine sunt. Meritele lui D. V. Marin se bazeaza pe munca apoi ceva noroc si competenta.
In perioada studiilor liceale am fost printre cei 6 care (doar dintr-o clasa!) au ajuns mari personalitati stiintifice (I. Berdan, Gh. Popa, M. Varvara), culturale (Moraru si Marin), literare (Iancu Grama) care vor mai ramane destul ca autoritati in domeniile lor de reprezentare. Studentul care a trait prin meditatii a(m) fost apreciat de mari personalitati stiintifice ale timpului, Const. Ciopraga, Ov. Papadima, Adrian Fochi, Ov. Barlea, Mihai Pop, Iorgu Iordan si multi altii de la care am autografe si scrisori apreciative, eu insumi fiind integrat intr-un sistem in care nu puteam scrie liber despre inaintasii nostri. M-am afirmat cu cercetarile referitoare la revista de folclor ION CREANGA si etno-folcloristul Tudor Pamfile, apreciate si atunci si astazi.
Dintre intelectualii de inalta tinuta, unii ca Iordan Datcu, nu te luau in seama daca n-aveai realizari concrete; Nichita Stanescu m-a imbratisat afectuos la Barlad in 1971, in acelasi an dedicandu-mi o poezie la Vaslui (am scris in volumul comemorativ...); Marin Preda nu primea pe nimeni, dar am stat de vorba cu monser aproape 3 ore, la el acasa; Valentin Silvestru cam ironiza si combatea o intreaga lume, mi-a acordat mare prietenie si multe, multe momente de comuniune sufleteasca atat la Vaslui cat si la domiciliul sau din Piata Marasesti nr. 7 cu toata exprimarea pretuirii si simpatiei; Radu Beligan de care se lipeau foarte putini (vicepresedinte mondial al breslei, un mistocar...) a convorbit de 4 - 5 ori, dandu-mi sfaturi in legatura cu lansarea lui Arsinel, cu Dumitru Pop de la Cluj, Doru Luminosu de la Timisoara, Eugen Simion de la Bucuresti, Gavril Istrati, Grigore Ilisei de la Iasi si multi altii am fost in contact inainte de a fi director de televiziune si reporter.
Daca am reusit performante de Guinness Book prin interviuri cu 9 presedinti de stat, 14 prim-ministri, sute de ministri si parlamentari, cele mai inalte fete bisericesti, scriitori ca Ana Blandiana, Nichita Stanescu, Cassian Maria Spiridon, Calistrat Costin, Radu Carneci, artisti ca Stela si Arsinel; Matilda Pascal Cojocarita, Irina Loghin, I. Dolanescu, si foarte multi altii... n-a fost nici nimereala nici noroc. Ministrul moldovean Ion Ungureanu de la Chisinau care a organizat un spectacol extraordinar la teatrul Luceafarul in cinstea noastra, a grupului meu de presa ca sa-l filmam, remarca energia si indrazneala intr-o perioada de firava democratie cu riscuri de raketi oricand. Cu marele poet Nicolae Dabija am facut interviuri speciale ca si cu Grigore Vieru, Ion Dediu, Mircea Snegur (vedeti ce cuvinte adreseaza acum la sarbatoare) si multi altii de la Chisinau (chiar vestitul Igor Smirnov...), ca sa spun doar in treacat de Strasbourg, Berlin, Budapesta s.a, sa.) inseamna ca Marin D.V. a fost, printre valorile nationale, recunoscut prin OPER| si utilitate publica de lumea intelectuala romaneasca si straina (Tarateanu la Cernauti - Ucraina) italianul Claudio Pozzani, croatul Drazen Katunaric si exceptionalul Jean Portante, italo-francez poet, traducator, ziarist... deci DIN LUME, recunoasteri ca prezenta nationala reprezentativa, ca nici convivii mei nu erau oarecine.
Ce-a facut asta, pentru Vaslui?, poate intreba oricine. Culmea ca prea putine lucruri se stiu, fata de cate s-au realizat prin stindardul national ridicat de la Vaslui in Israel, Palestina, in Turcia, in Europa, in America de Nord (Canada, SUA). Cine contesta... NU CUNOASTE, si ramane de condamnat daca nu vrea sa stie!
Fosta-i lele... nu se prea poate aplica in cazul meu pentru ca, iata, peste cateva zile mai scot cateva carti care se adauga la cele peste 20 de pana astazi, dar si care-mi intaresc pozitia de cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile (desi-s nascut in comuna Podu Turcului - Bacau).
Probabil pentru munca, energia si valoarea mea sunt prieten de suflet cu M. Batog-Bujenita, Lucian Vasiliu si multi altii (Iasi), cu poetul, prozatorul si excelentul organizator D. Braneanu, cu criticul si istoricul Cornel Galben, cu poetul Iancu Grama, cu interiorizatul Petre Isachi si dramaturgul Viorel Savin (s.a.) Bacau, cu poetii Val Andreescu, P. Andrei, Gabriela Balan, S. Bogdanescu, cu istoricul Laurentiu Chiriac, cu prozatorii Valeriu Lupu, I. Gh. Pricop, Costin Clit, Gh. Codreanu, Th. Pracsiu s.a. din judetul Vaslui, urmand o lista foarte impresionanta de colaboratori din tara si din strainatate.
Observatie: Toti acestia sunt mari, mari, deci nu puteau sa accepte in preajma lor tot pe cineva de aceeasi calitate.
Consultati M.C.R. si puteti usor constata.
E moment de bilant omenesc si nu pot descoperi greseli si neimpliniri. Asta vor face contestatarii mei de azi si de maine.
Nu sunt modestul fals care istoria va hotari care istorie si... cine? Va vorbi vreun mititel/ Nu slavindu-te pe tine, lustruindu-se pe el (M. Eminescu), in nevoia de a argumenta laturi ale activitatii: educatorul cu contributiile documentare la istoria invatamantului local, romancierul, primul in istoria prozei locale, istoricul cultural (activ vreo 50 de ani!), omul politic (singurul adversar pentru actualii... invingatori!), promotorul infocat al limbii romane, Curentul Cultural Informational Vasluian pe care chiar varfuri se tem sa-l recunoasca (naivitate, nu gluma!) si mai ales JURNALISTUL recunoscut de unii, acceptat cu noduri de altii, impus prin REZULTATE nu prin vorbe: singurul Grup de presa din Moldova, viabilitatea mijloacelor de presa: TV.V., Unison Radio, Ziarul Meridianul si de peste un an exceptionalul M.C.R.
*
Pe 21 aprilie, joi, Simpozion National Limba romana si starea ei de azi (evolutie, pericole, promovare) si lansarea a 3 carti: 25 - TV.V., istorie si cultura, 75 - D.V. Marin - istorie, cultura, jurnalism, Invatamant si merit vasluian. Incepe la ora 11:00.
Unde? - La Casa de cultura a Sindicatelor Vaslui.
Cine? - Personalitati recunoscute din judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Brasov, Bucuresti (s.a.) Participare libera la alta actiune UNICAT pe care o realizez.
[ add comment ] ( 17 views )
Editorialul de fata ii este consacrat omului, domnului, creatorului si colegului Val Andreescu, gata sa implineasca (maine) niste ani (adaugand insa, data nasterii: 25 martie 1949) plini cu de toate, incepand de la mari iubiri si incheind cu mari suparari: tot ce e omenesc!
Cuvintele mele se vor pentru suflet: al lui, al meu, al dumneavoastra; deci, nici un fel de analiza, nici vreo privire sintetica. De ce? Se implinesc destul de multi ani de cand ne cunoastem si tot multi de cand lucram impreuna, el fiind in ipostaza de redactor sef atat al ziarului, cat si al revistei, principalul meu ajutor, reazem, oponent, sfatuitor. As zice ca Val este buna parte din existenta jurnalistica a acestui judet (si nu numai) pentru ca opera sa de acest profil se vede la aparitia fiecarui numar de ziar. Acusi ziarul implineste 20, redactorul ca sef 10!!!
Desigur, are si opera literara de cea mai ridicata valoare. Nu ma sfiesc a scrie ca e unul dintre cei mai buni epigramisti ai Romaniei, este un poet mare si un romancier foarte mare. In articolul Elite culturale vasluiene din Meridianul Cultural Romanesc l-am nominalizat ca epigramist si romancier. Nu din afectiune, ci din recunoasterea unor merite dupa noptile lui de nesomn si de creatie.
Si Dumnealui are pretentia ca ma cunoaste indeajuns, adica aceeasi credinta ca si a mea, ca-l cunosc dupa 1/2 de caruta de sare consumata impreuna.
E un tip saritor si nelenesu (cum zicea cronicarul), de baza la treaba. Foarte priceput in fosta lui meserie si foarte orientat in actuala ocupatie. E un ziarist al acestor vremuri, un manuitor excelent de metafore printre jurnalisti.
Loialitatea lui este indestul probata incat viitorul sa fie proiectat intr-o conlucrare profitabila. Suntem ambii avantajati de disputele din domeniul filozofiei, jurnalisticii, literaturii, istoriei, politicii pentru ca, chiar daca nu ne convingem de parerile celuilalt (cam rar), stim ca putem sa avem o opinie avizata in plus.
Spunem adesea ca e un tip deosebit pentru ca dincolo de preocuparile mai mult sau mai putin zilnice sau banoase, isi arata o bucata de suflet pe care se poate mereu construi. Val are o foarte mare calitate: trezeste simpatie datorita propensiunii sale fata de convorbitor (sau subiectul tratat). Daca l-ai pune sa injure, nu stie; daca-l lasi sa vorbeasca, o da repede pe poezie, deci pe frumoasa comunicare.
Defecte? Are!
Dar de ce acum, la aniversare, sa i le gasim, cand trebuie sa fim la fel de pozitivi cum e el in atatea si atatea ocazii vizibile atat in ziar, cat si in cartile sale. Constient ca inter arma silaent musae, prietenul nostru e pe cat de impaciuitor, pe atat de constructiv. Are el o vorba: si, stiu ce spun... pe care o imprumut si eu: cuvintele, destul de putine, in raport cu cate i se cuvin, ar schita un portret al contemporanului, colegului, omului entuziast din cadrul Curentului Cultural Informational Vasluian in care nu prea crede dar pe care-l sustine cu mintea, vointa, condeiul, fapta.
N-as zice ca Val e un erou al timpului nostru (Lermontov) ci un creator al acestui moment istoric, al acestui timp care ingenuncheaza un popor, o limba romana, o aspiratie nationala in context global.
Doar istoria pe care o deseneaza si stimuleaza el, prietenul nostru Val, si nu istoria va decide (!!) ii asigura o autoritate pe care o recunoastem si care se va transmite, poate urmasilor si urmasilor urmasilor nostri din care o farama, clar unica, este revista internationala Meridianul Cultural Romanesc. De la Vaslui.
[ add comment ] ( 14 views )
Calendar
