NEMURIREA CELUI CARE FACE 
La a XXXIV-a carte pot înștiința că volumul de peste 514 pagini cuprinde mențiuni despre ceea ce am reușit să aduc valoros în Vaslui, acolo de unde pleacă multe creiere şi este întotdeauna nevoie de intelectuali.
Dumitru V. MARIN
Doar cei care nu-l cunosc (încă) pe domnul profesor dr. Dumitru V. Marin s-ar putea uimi de faptul că în acest an, ajuns puţin dincolo de jumătate, domnia sa a scos de sub tipar patru volume: 101 vasluieni pentru 100 de ani, Liceeni la PoduBacău, Marin D.V. Vaslui din seva istoriei şi, la doar două luni după:
111 valori naţionale într-un secol pentru Vaslui. Sigur se vor găsi şi cârcotaşi care să spună că de fapt efortul creator a fost înlocuit cu efortul, mai mult didactic şi organizatoric, de prezentare a unor materiale cu caracter memorialistic sau că paginile scrise în acest interval, aproximativ o mie trei sute, îl aduc în atenţie doar pe publicistul D.V. Marin şi nicidecum pe scriitorul cu acelaşi nume.
Perfect de acord şi chiar respect astfel de opinii dacă ele ar apărea. Numai
că, pentru a edita o mie de pagini cu caracter memorialistic ai nevoie de materialul necesar. Iar aici autorul face o demonstraţie credibilă a evenimentelor la care a participat direct şi care merită atenţie. Mă voi referi doar la cel mai recent volum: 111 valori naţionale într-un secol pentru Vaslui. A prezenta cititorului întâlnirile deloc imaginare ale reporterului Dumitru V. Marin cu personalităţi de diferite sociale calibre de la regi la preşedinţi de state, primminiştri, înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe ori Catolice, scriitori şi poeţi de referinţă ai ţării, oameni care au cunoscut succesul pe terenul de fotbal sau de tenis, academicieni, universitari cu activitate de zeci de ani la catedră, inventatori sau militari cu grade înalte, actori şi economişti cu idei strălucite, profesori cu zeci de generaţii trecute prin experienţa educaţiei de ţinută (enumerarea este într-o ordine absolut aleatorie) înseamnă cel puţin două lucruri: că reporterul a avut acces la surse, ceea ce chiar nu este chiar la îndemâna oricui şi că, în zeci de ani, a trăit neodihna pasionantă a celui dăruit
profesiunii. A traversat aproape cu frenezie prin vâltoarea evenimentelor, sa
intersectat cu ele şi le-a consemnat pentru viitorime. Cât de mult contează activitatea unui asemenea om o putem afla de la cei dinaintea noastră, aceia care ne-au lăsat amintirile vremurilor lor, sau poate de la urmaşii noştri cei care vor şti să aprecieze, eventual să folosească informaţiile primite pe această cale.
La pagina optsprezece a volumului aflăm că profesorul D.V. Marin îşi auto asumă calitatea de „jurnalist, fără nici o îndoială, cel mai mare din istoria culturală a judeţului Vaslui”. Voi avea motive să mă îndoiesc sau chiar să neg
această autoasumare doar atunci când un alt publicist va susţine, cu dovezi, contrariul.
Până atunci îi doresc domnului profesor ani mulţi şi sănătate pentru că
toată munca domniei sale are o puternică reverberaţie asupra a tot ce înseamnă
activitate culturală în oraşul inimii sale, Vaslui.
Mihai BATOGBUJENIŢĂ

[ add comment ] ( 1 view )

<<First <Back | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | 42 | 43 | Next> Last>>