In numarul 2, joi, 3 octombrie 1996, am completat programul de INDEPENDENT si IMPARTIAL dar dupa numarul 4 am fost, practic, absorbiti de Meridian - Bucuresti, asa ca aparitiile din 1997 au fost sporadice.
Mai altfel s-a vrut seria noua din martie 2000. Programul e pe deplin valabil si astazi, cand aniversam 12 ani de la debut:
ALT MERIDIAN
Ar fi un ziar care ”vede”, ”aude” si reproduce realitatea locului spre corecta informare a populatiei din zona, alaturi de Studioul de Televiziune si reteaua Unison Radio.
Echidistanta, obiectivitatea, in egala masura, comprehensiunea pentru necajitii soartei, vor fi emblematice.
Ne dorim ca acest (bi)saptamanal cu mai putina politica, dar cu stiri, informatii, divertisment si... ce-ar mai dori cititorul, sa fie cel mai bun prieten pentru fiecare in parte si pentru toti la un loc.
MERIDIAN Vaslui-Barlad ar fi astfel ilustrarea adevarului de zi cu zi asa cum ne-am propus la prima lui aparitie, in septembrie 1996. Nu concuram pe nimeni, ci doar sprijinim un drept fundamental, cel al informatiei. Nu va fi nici usor, nici comod, dar ne bazam pe sprijinul oamenilor simpli si cinstiti.
Ca intotdeauna, speranta afirmarii sta in puterea noastra de munca.
Va vestim deci, de Buna Vestire 2000, ca la „prietenul de care ai nevoie” (TVV), ”adevaratul prieten” (UNISON RADIO), se adauga de azi MERIDIAN, ziar pentru cei care vor, pot si trebuie sa stie.
Suntem alaturi de Dumneavoastra, oameni buni ! Si, adaugam atunci ca si astazi.
Prof. Dr. Dumitru V. Marin
[ add comment ] ( 8 views )
Joi, 26 septembrie 1996, a aparut "independent, impartial", primul numar din MERIDIAN, Vaslui - Barlad. Un act de mare curaj, intr-un an electoral, cu un articol program foarte succint: Un ziar care vede, aude si reproduce realitatea spre corecta informare a populatiei din zona. Echidistanta, obiectivitatea in egala masura comprehensiunea pentru necajitii soartei vor fi emblematice. Un hebdomadar cu prea putina politica dar cu stiri, informatii, divertisment si... ce-ar mai vrea cititorul care se poate adresa la cel mai bun prieten. Dorim ca MERIDIAN-VASLUI sa nu poata fi decat ilustratia adevarului de zi cu zi. Cu incredere in izbanda am trecut... la MUNCA! exprima ambitia unui grup, a unor oameni, de a rea-liza ceva deosebit in viata comunitatii, pentru oamenii acestui loc. Intr-un fel, aparitia unui al treilea mijloc de presa fusese anuntat de Teleradioeveniment (1993) cu numar unic.
Numarul 2/1996 aduce precizarile necesare pentru cititori (vezi reproducerea articolului program si in volumul TVV - 15 … explozia …) prin care se observa varietatea si complexitatea domeniilor abordate. Spatii speciale s-au acordat campaniei electorale - formatiunii UNC care propunea pentru Camera Deputatilor pe Marin Dumitru, iar pentru Senat, Octavian Ciobota din partea M.E.R. si … Festivalului Umorului, editia a XIV-a, 7 - 20 octombrie 1996.
Si in prima parte a anului 1997, MERIDIAN, considerat tot anul I, dar editat de "Meridian Press S.R.L.", si-a incetat aparitia deoarece publica prea multe stiri nationale.
Din martie 2000, Meridianul de fata isi face datoria catre cititorii vasluieni ca bisaptamanal, cotidian, trisaptamanal, bisaptamanal si saptamanal !
MERIDIANUL de fata este arhiva (vie) pentru TV Vaslui, Unison Radio Vaslui si Barlad ca si pentru aceste locuri uitate de lume, O SINTEZA a principalelor evenimente locale si a evolutiei societatii romanesti.
FESTIVALUL UMORULUI (VIII)
Se impun... concluzii ?
In fapt concluziile se degaja din textele prezentate: ca unele informatii sau expresii se suprapun... asta inseamna confirmare. Adevarul este o gradina inflorita (inca) imbatatoare (prin amintiri) si apetisanta (pentru gloria ei). El, ADEVARUL despre acest moment prelungit, unic, poate fi egalat numai de Curentul Cultural Informational (mai scurt, mai dens, mai spectaculos si... cotidian) poate are si alte fete decat cele pe care le-am putut dezvalui noi. Una din completari ar putea fi Albumul... Centrului judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (fost Casa Creatiei) azi condus de Lucian Onciu si alcatuit de Lucian Lefter (acest tanar istoric si etnograf deja de valoare la cei 33 de ani ai sai; Zapodenii s.a.) cu postfata de Dan Ravaru.
Veti putea completa si dumneavoastra daca veti vrea si veti putea; ramane sa stiti.
OBSERVATII DE FINAL:
- Mai toti colaboratorii inserati (ca martori, executanti, etc) au strecurat o nota de concluzii.
Prin urmare noi, poate, reusim sa le sintetizam.
- Observati si dumneavoastra, termenul de alcatuire a fost scurt... Dar cati si cat de repede au raspuns! Nu toti, fireste, unii au refuzat si discutia cu autorul!
- Numarul intemeietorilor e... mic si varsta mare. Putini si valorosi insa, pentru ca doar foarte putini tineri (angajati la "cultura") promitatori au ajuns si autoritati recunoscute prin OPERA, nu numai prin activitate practica, de altfel de toata lauda, la multi.
- Nu merita recunostinta niciunul. NICIUNUL. Si eu si ei (ne-)am facut datoria, am produs intelectual sau (si) material, am FACUT ceva... remunerat.
Surplusul de suflet, inteligenta, perseverenta, munca, talent (si bani), chemare se observa dincolo de sarcinile de serviciu. Nu-mi place sa-l amintesc pe Dumitru Bran, deoarece a nenorocit sau izgonit din judet pe multi (prof. dr. Coriolan Paunescu, azi la Galati, e un exemplu) dar a avut o putere imensa atatia ani la Partidul unic si iata cativa au rezistat. Nu-mi place nicicum de biciul partidului in forma lui politica ("Doamne" nu....) dar au fost acolo si au meritul de a fi mentinut un mod de educare pentru conjudetenii nostri: Festivalul.
Si cei de azi (adica, de dupa '89) au cam acelasi merit. Cu alte mijloace, alta ideologie, alta mediatizare (prompta prin TvV, Unison, Meridianul) si ceva, ceva in presa locala, alte conditii. Ar fi destul sa-i incurajam in continuare pentru oricat de putin pot face... dar, SA FACA!
Oare Valentin Silvestru (daca traia) ar fi reusit sa faca mai multe in acesti ultimi 10 ani?
[ add comment ] ( 11 views )
Sa ne intelegem:
Castigul cultural spiritual era al intregii natii romanesti pentru ca in minivacantele lor scriitorii mari si mici se stimulau reciproc, ii stimulau pe cei de pe loc, si prin popularizare la radio, tv, ziare si mai ales prin spectacolele in toata tara si pompau sangele cald al creatiei. Nu chiar intamplator si nici pentru vreun pahar de vin (damigenele erau la mare putere) marii scriitori ai vremii formulau expresiile cele mai laudative. Pentru un cronicar al acestor decenii e mult mai usor sa nominalizeze absentele decat sa aminteasca o lista foarte lunga de participanti, crema culturii (socialiste) nationale.
Ierarhizand cumva:
a) dintre cei din afara judetului, Valentin Silvestru se detaseaza (si) pentru ca era autoritar, competent, era (si) selectiv, promova mari valori sau promisiuni de valoare.
Stefan Popa Popa's are merite indiscutabile mai ales unde este, (credem), cel mai bun: caricatura. Pe cheltuiala sa a organizat numeroase expozitii la Vaslui si in judet.
Ioan Massoff fara de care AFIRMAREA nu era posibila. Acest teatrolog (3 volume de Istoria Teatrului), secretar literar la Teatrul de revista "Constantin Tanase" a trimis afise, invitatii, scrisori de multumiri (si pe mine personal) la toate marimile vremii incepand cu Dumitru Popescu - Dumnezeu, Radu Beligan si l-a ambitionat pe Valentin Silvestru. Inceputurile fara el n-ar fi dus la AFIRMAREA rapida si recunoscuta.
b) Dintre "localnici"
Se detaseaza prin durata influentei ca seful propagandei de partid, ca presedinte (cativa ani) la Comitetul de Cultura si Educatie Socialista ("trimis de partid sa asigure educatia socialista a maselor" - 1974), un tractorist ajuns in functie importanta de partid, Dumitru Bran. Avea cel mai numeros personal in subordine si nimeni nu-l infrunta fara riscuri maxime, in primul rand sa-si piarda slujba. Asmutea insa, caraliii care-i luau in primire pe "sabotori" sau "reactionari".
Inalt, flegmatic, dezagreabil si la vorba si cand zambea, cu un usor defect de vorbire, era taios si foarte exact. Era greu de convins, dupa care punea tot sufletul si avea tot felul de relatii pe verticala si pe orizontala. {ef al propagandei multi ani era mai puternic decat cel de la cadre si chiar decat secretarul II iar cuvantul sau conta (hotarator).
La prima editie n-a avut nici o contributie.
La urmatoarele, birocrat din maruntaiele partidului, din umbra, controla si citea totul si nici o cuvantare a cuiva nu se rostea fara s-o fi vizat "tovarasul Bran" consultat zilnic si cand manuia "cultura": Comitetul de Cultura (subordonat Comitetului Judetean); Casa Creatiei (subordonata CJCES), sectorul cultura de la sindicate (Al. Vatafu), sectorul cultura si invatamant de la UTC, Directia Cinematografica, Librariile, Teatrul, Caminele culturale, Bibliotecile si numerosi "activisti voluntari" (jumatate din functionarimea judetului).
Ca duritate l-a depasit doar efemera presedinta Elena Condrea - o veritabila unealta comunista. Pentru ca "aplica neabatut linia partidului", Elena Condrea i-a idiotizat pe multi! Aceasta a schimbat multe destine atat la cultura cat si la invatamant chiar in agricultura unde era mentinuta si din interese oculte, nu numai ca era foarte muncitoare.
Nu exista subordonat s-o simpatizeze si chiar cu Valentin Silvestru s-a certat si l-a indepartat un timp. Dura si lipsita de delicatetea feminina era teroarea Partidului Comunist in expresie manageriala.
Nu stiu ce rezultate de creatie a inregistrat si nici cati adulatori au mai cautat-o, in afara de "limbagii" si delatori nu stim de aprecieri onorante, n-a rostit nici un cuvant despre cultura in ultimii 21 de ani.
[ add comment ] ( 15 views )
Festivalul vasluian (national si international) avea un prestigiu exceptional, greu de contestat si forte artistice pe masura. Bunaoara, la editia a-X-a din 1988, compozitorul vasluian Dumitru Jijie a reusit incredibilul: Estrada de la "Mecanica", un ansamblu mai puternic decât orice formatie de estrada din tara, impunându-se intr-o concurenta cu totul deosebita (ma rog, locul I) care a incheiat spectacolul de gala cu o evolutie impresionanta. (vezi si Vremea Noua, 4 octombrie 1988).
Si … 1989 … !
Filmul nu s-a rupt la revolutie, temporarii presedinti, politicieni, activisti si angajati intelegând rostul unei manifestari de prestigiu. Profesorul si etnologul Dan Ravaru a avut un rol important in apararea Festivalului.
In 1990, inca mai era normala prezenta grupurilor satirice, a scheciurilor, interpretilor individuali si mai ales Salonul caricaturii si con- cursul de literatura umoristica.
La a XII-a editie (1992) cu Valentin Silvestru la cârma, sustinut de Ioan Mancas, Stefan Serban si trupele lor, s-au perindat la Vaslui si in orase, aproape toti marii artisti ai momentului, de data aceasta cu o exprimare libera si avizi de o noua imagine.
Incepând cu acest moment TV.V. (infiintat in decembrie 1990) a fost alaturi de organizatorii principali, si a captat interesul maxim.
Curiozitatea era exceptionala pentru ca in toata Moldova nu exista alt post TV liber si mai erau doar 3 in tara.
Datorita noutatii in peisaj, a disponibilitatii grupului de reporteri, practic a existat o dublura a Festivalului pe micul ecran care transmitea imagini (prin DRTV Iasi) in toata Moldova si o parte din Basarabia (14 statii de emisie). In direct (la Casa Armatei) au fost aproape toti participantii si concurentii cu evolutiile cele mai neasteptate si… libere, de Regulament.
Printre invitati: Arsinel + Stela Popescu, Irina Loghin, Cristina Stamate si toata trupa de scriitori si caricaturisti venita cu Valentin Silvestru. Ce n-a incaput in programul de emisie, am difuzat ulterior. Am conlucrat foarte bine si cu oganizatorii.
Popularizarea Festivalului Umorului "Constantin Tanase" a avut fara indoiala efecte benefice in rândul populatiei (emulatie creatoare) si s-au constituit in momente educative de mare efect.
Pentru artisti era surplusul de imagine (pozitiva). Pentru noi erau subiectele. Simbioza s-a prelungit pâna astazi.
Editie cu har a fost caracterizata de "dirijor" drept "editie admirabila cu un program ambitios, amplu si divers care in mare parte s-a si realizat" cu telurile "sa valorifice talentele existente, sa se constituie intr-un for de competitie …" considerând-o "cea mai importanta si mi se pare unica manifestare spirituala ce imbogateste umorul românesc, cultura nationala in general".
Compozitorul si muzicologul Vasile Donose (vasluian la origine), directorul Teatrului de Revista "Constantin Tanase" Bucuresti considera ca manifestarea ia amploare cu fiecare editie si "este un semn foarte bun si indubitabil al inteligentei populatiei vasluiene", concluzionând ca "in editia din acest an a fost prin cei mai buni creatori prezenti …, prin cele mai bune formatii artistice si interpreti de umor, o reusita manifestare a umorului …" Urmau si alte pareri (Adevarul, III, nr. 301, p. 1^4, 6 - 8 octombrie 1992).
Era de asteptat ca intre timp sa se gaseasca noi formule de concurs, elemente noi de stimulare si orice altceva cât de cât netraditional. Editiile urmatoare (pâna in anul 2000) au mers cam pe acelasi calapod si, firesc, s-au inregistrat regrese din ce in ce mai evidente, mai ales la concursul de interpretare.
Prin interventia si prezenta lui Stefan Popa Popa's caricatura si grafica au devenit cu accentuata reprezentativitate internationala (inceputa din 1982). Daca atunci au concurat artisti din 20 de tari, s-a ajuns la expozitii cuprinzând 80 de tari din toata lumea. Intr-un interviu telefonic, pe 15 septembrie 2010, ora 10:16 marele nostru artist promitea ca la editia a XXI-a vor fi prezente 200 de tari. (pe 6 si 7 octombrie)
Stefan Popa Popa's a considerat si el ca apogeul Festivalului Umorului "Constantin Tanase" a fost atins in 1994 - 1996.
Nota: serialul de fata face parte din cartea - document FESTIVALUL NATIONAL AL UMORULUI VASLUI, 40.
[ add comment ] ( 14 views )
Cu "Salutari placute … daca nu facem deranj" deschidea conversatia telefonica Valentin Silvestru. Era un tip cu umor, voce placuta si deosebit de amabil si curtenitor, dar fata de mine a devenit asa in aprilie - mai 1972 cand a acceptat presedintia juriului cerand sa aiba ceva de spus pentru asigurarea calitatii considerand ca scheciurile de la editia I si prezenta familiei Tanase au avut efecte lacrimogene si nu umoristice. Cred ca in 1974 s-a impus ca spectaculozitate brigada artistica de agitatie, adica un grup vocal (se ajungea si la 40 de persoane), acompaniat sau nu de instrumente muzicale cu textele cele mai diverse, cuplete, scheciuri, parti corale sau dansante, neaparat cu critica la adresa unora dar nu la adresa partidului si a secretarului sau general. Editia a-III a a fost o reusita deplina.
Din 1976 manifestarea s-a diversificat (ca si umorul propriu - zis), cenzura s-a inasprit si Valentin Silvestru a avut ca prim ajutor pe Stefan Serban desi la conducerea Comitetului Judetean de Cultura si Educatie Socialista a venit biciul partidului, adica o persoana cam de genul feminin, fara mama, fara tata, fara prieteni convinsa ca va dainui cat pamantul (si ce-i drept a biciuit si cravasat destul, inclusiv in invatamant). S-a facut destula educatie socialista cu parul.
Editia a- VI a, adica aniversara, de 10 (zece) ani a inceput pe 8 septembrie 1980 si s-a incheiat pe 28, avand Gala teatrelor pentru copii si tineret (in diverse orase si comune), Gala teatrelor dramatice cu spectacole de comedie, Zilele Filmului de comedie, Decada literaturii satirico - umoristice, Gala teatrelor de estrada si Concursul de interpretare pe 24 - 27 septembrie 1980 (cu sali pline ! desi erau amatori).
In ziua a- XXI a, spectacol de gala, numai al laureatilor la Sala Sporturilor, cu scenografie deosebita si elogiile cele mai sincere omului nou si maretului reformator, fiul stralucit al poporului roman. Inca nu era la prea multa vedere mama poporului, Elena Ceausescu dar era carma culturii judetene Elena Condrea.
N-a lipsit (incepand cu editia a-II a, la prima fiind doar o expozitie cu fotografii, articole, texte de umor) caricatura sau grafica satirica intr-un Salon national, devenit repede international considerat semn de inteligenta, de activa participare la propriul destin: cel din 1994 avea 11 europeni, un japonez, cate unul din cele doua Americi si 54 de expozanti romani.
Editia a- XV a (21 septembrie - 3 octombrie 1998) a fost foarte bine pregatita dar in absenta lui Valentin Silvestru (accidentat in Bucuresti in 1996). "Festivalul Umorului de la Vaslui - daca il iei in serios - e de natura sa-ti prelungeasca viata si sa ti-o faca imbietoare ceea ce v-o dorim, cu sinceritate, tuturor celor de fata si din viitor - care-l veti mai apuca" ar fi testamentul lui Valentin Silvestru care in 1993 lasase pe o carte autograful "Cititorilor mei din Vaslui, o particica din inima mea de vasluian". Consilierul sef teritorial Miluta Moga considera ca Festivalul Umorului e un arc peste timp relevand si contributia maestrului caricaturist Stefan Popa Popas. Numai Salonul de caricatura, international, ingloba peste 100 de expozanti.
Tinand cont cata lume participa la aceste manifestari (cu zecile de mii), cati artisti consacrati de toate felurile si specializarile (cu sutele, pentru ca erau domenii variate), cati amatori erau mobilizati (la unele editii s-a trecut bine de o mie), si ce forte organizatorice erau mobilizate si sustinute de un buget special si tot putem spune ca era cu adevarat FESTIVAL care nu implica neaparat cheltuieli (cele mai multe cu intrari gratuite) ca existau si grade de cultura (si interes) si ca, chiar au fost rascolite benefic mai toate localitatile judetului si multe, multe din tara si nu numai. AUTORITATE, deci !
Nu vreau sa inchei fara a preciza:
1. Serialul acesta a provocat multe discutii. E bine si foarte bine chiar daca unele nu mi-ar fi favorabile.
2. Precizez, presedintii Institutiei de cultura tocmai pentru a afla reactii: Gheorghe Balauta (1970) slujitor pana la moarte (s-a sinucis) al socialismului, Augustin Chiper, profesor de istorie, fost instructor de partid, bleg, daca nu cumva era prea prudent, Dumitru Bran, tractoristul trimis de partid sa faca educatie (tot socialista), Elena Condrea trimisa sa idiotizeze cat mai multa lume, biciul si maiul care a strivit multe destine, exemplu de fanatism comunist, Cristiana Stoian, profesoara prea fina pentru functia in care a domnit vreo 4 ani, Miluta Moga, profesor promovat politic dupa revolutie dar nesustinut si neapreciat, Ioan Mancas, slujitor o viata a culturii vasluiene si Gelu Voicu Bichinet care a contribuit la mentinerea Festivalului dupa ce i-a disparut obiectul muncii s.a.
3. Serialul de fata este inglobat in cartea FESTIVALUL NATIONAL al umorului "Constantin Tanase" care va aparea inainte de deschiderea manifestarii.
4. Ma bucur ca serialul este citit si comentat …
[ add comment ] ( 20 views )
Calendar
