Valoarea, OMUL si hula necesara! 
Mi-am sunat un prieten sa-i comunic ceva. El n-a vorbit cu mine dar i-a ramas telefonul deschis. Fiind cu alti 4 - 5, am auzit si laude si contestatii. Mi-am dat seama de o realitate a vietii noastre: hula aproapelui.
Prietenul meu Val Andreescu si-a lansat de ziua lui, de Buna Vestire, cel de-al treilea roman al sau. Invitati, atmosfera, lume, mai putin presa !
Ca flacaii astia, presari, nu se inghesuie sa-si mobileze mintea cu ceva cultura, e cunoscut. De buna voie nu vin, de sefi nu-s (prea) trimisi pentru ca nu iese vreun ban si uneori nici o masa. De aceea sectorul cultura de prin publicatii lipseste indeobste. Mai spun ca Val e ca o matca fara ac, adica bland si foarte de treaba! Totusi, dintre prezenti au existat oameni care s-au exprimat mai altfel, critic sau... neasteptat. Am gandit simplu: are si el detractori de serviciu.
In anii de cand fac presa si scriu carti, s-a confirmat adesea barfa colegilor, cu totul nedispusi sa accepte ca vecinul e mai talentat.
Inventia aspectelor negative face parte din a doua natura a oamenilor si se explica prin neputinta lor de a face un ceva valoros scazandu-le valoarea celor in discutie, sa se simta... mai grozavi, egali sau superiori.
Exista un demon al criticii in fiecare scriitor, generat de reactia creatoare. Nu cred ca poate fi condamnat cel cu alta parere, alte visuri, alta perspectiva! Dar de ce cu ura sau dusmanie extrema? Am intalnit la ,,Pastorel” Iasi oameni de cea mai buna calitate si-mi place domnul Batog Bujenita cum aduce valori la Biblioteca Judeteana ,,Gh. Asachi” Iasi in sedintele lunare. Oamenii vin cu placere si liber-creatori. Pe revers: izolarea poate fi productiva? Cat sa tii cont de gura lumii? Cum sa faci ca aprecierile negative sa nu te innabuse?
Ar fi un fel de teorie simpla: personalitatile ii infrunta pe ceilalti, deci... la lupta. Argumentul ca daca ala poate, eu de ce sa nu pot, e un indemn permanent.
Din ce cred, stiu si aplic, HULA adica un comentariu negativ, rauvoitor si nedrept exista ca necesitate sociala. A FACE inseamna sa realizezi cat poti de bine acel ceva (o carte, un obiect, o afacere, un gest memorabil) incat sa nu intri in defensiva... ci dimpotriva! ,,De huliti ma fac ca n-aud”. HULA e un motor social, alaturi de dragoste si dorinta de marire. ,,A lumii intregul sambur/ Dorinta-i si marirea” (M. Eminescu). Si negarea, hula, ura mobilizeaza lumea.
*
La sarbatoarea unica de la Vetrisoaia, dupa ce am vorbit si eu, am auzit imediat comentariile: ,,ce-a tot facut asta, de se da mare” si al doilea ,,om ca Marin se naste greu si foarte rar in judetul Vaslui”. Gazda, poetul Ioan Macnea, m-a strans in brate. Ce-a realizat Ioan Macnea la Vetrisoaia, e absolut unic in Romania.
*
A aparut o scriitura a unui fost ziarist, fizic topit de bautura, plin de ura si frustrare. Demnitatea vanduta a unei curvistine ar fi posibilitate de explorare a societatii contemporane vasluiene. Psihopatul in cauza pute de venin si-si revarsa prea plinul sugerand ca personalitatile importante ale sfertului de secol trecut ar avea cele mai grave defecte. Zmangalind vreo 180 de pagini, dintre care doar scrisorile de dragoste sunt partea cea mai valoroasa (cine i-o fi platit editura?) scriitorasul cel viteaz ofera un lung prilej de vorbe si de ipoteze dar mai ales posibilitatea de a fi actionat in judecata !
Prefatatorul crede ca e patriot. Nici vorba !
Regret ca printre vasluieni se afla asemenea detracati !
Voi reveni !


[ add comment ] ( 18 views )
PLAGIATORUL Nicolae Ionescu (!?) si laudatori neinformati 
De cateva saptamani bune semnalam presei si lumii stiintifice un caz de plagiat si abuz in serviciu strigator la cer: Nicolae Ionescu e un plagiator modern, luand informatii si pagini intregi din lucrarile consacrate istoriei invatamantului local si mai ales, impreuna cu trei femei, insusindu-si ca autor contributiile/ informarile directorilor de scoli cu pretentia de istorie a invatamantului din localitatile lor.
Intentia buna de a oferi o „carte de istorie locala” (peste 600 de pagini) se transforma intr-un ABUZ in serviciu atat a lui Nae Ionescu, doctor in istorie, cat si al coautoarelor beneficiare ale „scrierilor” unor directori de scoli (ca pretentii de cercetare stiintifica).
Prietenii lui Nae - Nicolae, au sarit cu mic si mai ales mare tamtam sa laude plastografia unui profesor care se mentine ca inspector, cochetand ca tot romanul, cu toate partidele, gruparile, personalitatile politice locale.
Sa stabilim: inspectorul Nicolae Ionescu are probleme cand vorbeste (balbaiala sa nativa), cand se prezinta public in fata unui auditoriu care nu-i este obligat si mari probleme cand... scrie si tipareste.
Imi exprim dezacordul atat fata de Laurentiu Chiriac (doctor in istorie, mare partizan aici, dar si clar neinformat), Dumitru Apostolache (care practic, nu are ce spune, dar lauda o asemenea lucrare) si al celor care-l erediteaza pe inspectorul maruntel si gangavit cu mari calitati sau chiar... geniu.
Iata de ce s-au inselat, pe scurt:
- Volumul e o compilatie bazata pe furtul din lucrari anterioare, una din 1980, care deschide seria (autori Dumitru V. Marin si Iulia Marin), alte incercari de Istorie locala sau a Invatamantului, inclusiv Monografia „M. Kogalniceanu”. In ziarul Meridianul am dat mai multe exemple iar aici va recomand pagina 28 (din opera ,,maestrului”).
- I.S.J. a cerut directorilor de scoli prezentarea monografica a institutiilor pe care le conduc. Dar mai toti nu s-au priceput cum sa faca si au preluat la intamplare ce le-a cazut la indemana. Asa se face ca un numar de personalitati, chiar mari personalitati ca Avram D. Tudosie, Constantin Clisu, Dumitru V. Marin si altii, nici nu sunt pomeniti pentru contributiile lor la istoria si autoritatea acestor unitati de invatamant, unele cu autoritate nationala.
- Valorificarea adreselor/ informatiilor/ raspunsurilor de la scoli si licee chiar coroborate cu informatii furate din lucrari mai vechi (dar ale altora), tot abuz in serviciu se cheama. Incurajarea sefei I.S.J., Gabriela Placinta, o beneficiara directa a ,,OPEREI” coordonate de Nae, inclusiv cu procurarea fondurilor pentru tipar - e absolut evidenta.
- Omiterea unor oameni - opere - contributii, tot porcarie „a la Ionescu” se cheama. Cum sa nu tii cont de opera unor oameni DE CATEDRA, din ultimii 25 de ani? Obiectivitate? Ati citit bine, individul nu tine cont de activitatea de exceptie dintr-un rastimp de 25 (douazecisicinci) de ani!, rastimp in care el a scris doar cateva articolase si a scos copy-paste - de care vorbim !
Ionescu are un curaj nebun si se crede in jungla, pe teren necontrolat si unde el mai are nebuloasa politica. Sincer, regret ca Gabi Placinta s-a lasat pacalita de acest impostor penal! Celelalte doua „coautoare” n-au nici vreo treaba cu munca stiintifica.
Drept care, semnalam celor interesati cazul si asteptam trecerea vacantei pentru a afla solutia la dosarul penal.
Oricare ar fi aceasta, Naica Ionescu e un adevarat plastograf de moda noua, care, vorba lui Nicolae Filimon, a invatat sa fure closca de pe oua. Pardon, isi fura colegii si pe cei de la care ar putea invata munca de cercetare.
Deocamdata are multe pagini tiparite. Poate sa mai scoata si alte carti, dar tot plagiator ramane.
Este greu sa va paziti de astfel de figura ?


[ add comment ] ( 20 views )
NE - LINISTE... SI DUPA 5 ANI ! 
Soare, cald, cald, zapuseala si ... dupa cateva minute, tunete, ploaie, vijelie, calamitate! Si unii, saracii, au gheata in spate desi n-a plouat cu gheata, dar apa le-a luat avutul ! Si din cauza fenomenelor meteorologice neasteptate, destui din judetul Vaslui nu pot dormi linistiti.
Cum sa doarma profund ala care obtine la rapita 3 - 4 sute de kg in loc de 3 tone ? De unde sa acopere paguba, ca, „asigurarile” dau doar cate putin si cu foarte mare greutate, iar guvernul acesta (Doamne, cati tampiti s-au strecurat si acolo, ca si in parlament !) nu poate, repet, nu poate, sa ajute ca n-are pe ce pune mana. Decat pe 25% din salarii (hm, hai bugetarii!) si pe impozitul pe pensii. O goana mai mare dupa bani a unui guvern e greu sa existe.
Alerta in vii. Eu am scapat mana, dar am doar 2,5 ha. Ce fac cei cu suprafete mari, cu cheltuieli si mai mari, cu marfa in stoc (oare, vinul, azi mai ieftin ca berea si apa minerala, va mai avea cautare ? si cand ?), loviti acum si de bolile culturilor ! Cu pomii e acelasi lucru: stropiti la timp, dar fructele crapa, cad crude, nu folosesc.
Deci, mergem, ca de cativa ani incoace, pe PAGUBA !
APICULTURA e in jale mare, mare. Ne mai scapa el, zaharul, la „poliflora”, dar de care, pentru ca la tei nimic, la salcam nimic, la floarea soarelui nimic. Precizez ca am peste 100 de stupi si marti la 63 de stupi, zburau 64 de albine ! In fata lor, 200 ha cu floare.
N-am vazut vreodata (sunt apicultor din 1975) an mai prost, cu rezultate mai proaste, cu pierderi in efectiv mai mari.
In presa e mare panica. Am pus afis ca angajez muncitori necalificati. Puzderie de telefoane si oameni dupa slujbe, cu salariu minim pe economie !! Se mai schimba ceva, cand ii chem la agricultura (si nici acolo nu e loc!). Asta cu slujba, nu e neliniste, e disperare pentru ca oamenii trebuie sa manance, sa se imbrace etc.
S-a incheiat ciclul scolar pentru unii care au devenit studenti. Felicitari colaboratoarelor noastre care si-au pus galoanele inteligentei pe umarul reusitilor. Dar nu prea au loc la camine iar sutele de euro la gazde lipsesc. Desi sunt cam inconstienti ca abia au terminat viata fara griji (liceul) dar pot fi linistiti ?
Invatasem candva ca e jale in tara atunci cand e razboi. Pot constata ca generatia aceasta este ca intr-un razboi cu numele criza, ca ea e peste tot, ca noi nu putem strange decat din dinti si sa ne bucuram ca nu ne mor cei dragi, chiar daca pleaca in strainatatea neagra. Cei plecati tot ne-linistiti sunt.
Mi-a reprosat cineva, ca nu dau nume, nu sunt mai aspru cu jigodiile inconjuratoare.
Imi fac datoria de observator pentru vremurile pe care le parcurgem, cand nici macar ploile nu ne ajuta ! Ca sa nu mai amintesc de cele 36 - 37 grade, caldura !!!
Sunt, acestea, vremuri de LINISTE ?


[ add comment ] ( 25 views )
CALDURA... si DURERE ! 
Multele grade din termometre dauneaza grav sanatatii. Codul galben in alternanta cu cel rosu sunt doar recunoasteri exterioare la problemele pe care le au oamenii cam peste tot in Romania. Moldova pare cea mai afectata de seceta si de problemele create de vremea nu tocmai favorabila performantelor in agricultura: graul n-are glutenul normal in boabe, alte cereale sunt cu productia slaba, slaba, porumbul e inca la ghici, floarea soarelui ramane speranta. Dupa constatarea ca daca mamaliga nu e, nimic nu e, trebuie sa ne gandim la ziua de maine, desi foarte multi sunt intr-un fel de transa, luati de viata si inoculati cu „las’ ca ne descurcam noi!”, adica sclipuind cate un ban (putini), furand cate ceva, asteptand dreptul de la stat. Pensia sau ajutorul social inseamna principalul mijloc de existenta.
Lipsa fortei de munca se face simtita, avantajandu-i serios pe cei mai puturosi oameni cu putinta care au pretentii exagerate pentru a se misca spre vreo treaba. Ca sa ingrijeasca 9 capete (vaci) si sa aiba grija de o gospodarie, un oarecare Irinel (zice el, din Vrancea), are nevoie de 1.000 lei salariu, toate celelalte angarale platite si... tineti-va bine: el si concubina sa mancare gatita, zilnic, dar nu de el. Ba, tigarile platite si timp la dispozitie! Cum s-ar zice, cate 1/2 vaca pe luna si toate cheltuielile suportate, ca el sa aiba grija sa raneasca, sa le priponeasca, sa le dea apa! Sa-si pregateasca un bors cu vreo pasare de curte, patronul sa-i plateasca bulionul!
Efectul: Unde mai sunt mici fermieri cu cateva vaci... trebuie sa inchida urgent! Nazdravanii astia care nu-si lipesc nici macar peretii caselor, unde dorm ziua in amiaza mare, au telefoane mobile la care vorbesc, nu gluma. Au pretentii exagerate si tupeu de oameni „pretuiti”, fara raspunderi ci cu drepturi!
Durerea mare e ca si asa e cumplit de greu de gasit oameni pentru aceste mici exploatatii innecate de datorii si cu perspectiva imediata de disparitie!
- Vinde vacile, domnule! s-a exprimat un betiv de pe la Delesti! Asta are cont pe caietul de la crasma, depune imediat banul luat pe ajutor social sau ca alocatie pentru copil si descanta o bere 8-9 ore, la umbra; fara grija zilei de maine. Daca statul incurajeaza nemunca si pe puturosi !?
Mai saraci ca acum, romanii n-au fost niciodata! Ne-au saracit guvernul, politicienii, strainii! Ponta se lauda ca are bani pentru avioane si protocoale de stat, pentru parlamentari si pentru cine mai vrea, dupa taxe si impozite impovaratoare si o politica economica distrugatoare. Clasa de mijloc a disparut, micii intreprinzatori mor pe rand si sigur. Se mai incearca ceva cu fondurile europene. Dar cum sa mai intorci mortul de la groapa?
Caldura (maxima) din aceste zile e tare dureroasa: consfinteste insolventa zootehniei din Romania si prevede falimentul unor sectoare agricole, ca daca ploaie nu e, chiar nimic nu mai e.
Ma intreb daca si august va fi la fel de secetos, noi, noi toti cum si cu ce traim?
*
Mai putem si lucram la M.C.R. nr. 3. Poate pentru ca primim cele mai onorante aprecieri in corespondenta de pe 3 continente! Seceta poate afecta si visurile oamenilor.
Totusi... scriem !


[ add comment ] ( 20 views )
BAC-ul... si agricultura 
Bacalaureatul intr-o tara ar trebui sa fie un important prilej de bucurie. O noua generatie de tineri se pot si trebuie sa-si exercite drepturile si obligatiile de cetateni, de oameni cu visuri (sau nu). Viata insasi trebuie traita mai intens si mai responsabil, prin urmare, apare pragul pentru valoare: catre facultati sau invatatura, catre productie sau... spre strainatate. Visurile pot prinde viata doar dupa facultate.
Anul acesta, presa si media au acordat mai multa atentie decat oricand acestui moment national, apasand putin pe performanta (peste 60%) si pe incercarile de fraudare (cautate cu... televiziunea). Ar fi tare bine daca:
a) Chiar ar fi crescut nivelul invatamantului incat sa nu mai scoata analfabeti sau tampiti cu diploma. Cine s-ar supara cand absolventii ies invatati, instruiti (pe profile) si cu dorinta de munca?
b) S-ar schimba mentalitatea (urat cuvant!) actuala: fura si fugi. Cand ma gandesc la cati „se angajeaza” pentru cateva zile, fura ce le cade sub maini si „pe aici ti-e drumul”, incat n-are rost nici sa incerci sa-i cauti pentru ca sunt foarte greu de gasit, nu recunosc nimic, n-au onoare si vointa de munca. Sunt multe cazuri in cele 4 judete pe care le vizitam noi, de care opinia publica ia cunostinta din ce in ce mai putin.
c) Optica elevului... orientata catre munca. Tineretul e in scadere iar mare parte se obisnuieste a stationa in carciumi, sau la intalniri prelungite, batai s.a. Daca n-au de treaba...
Raspund ca de treaba se gaseste, mai mult in agricultura si pe baza de noroc in „servicii” catre o parte a populatiei. Exodul spre vest nu e cea mai buna alegere pentru ca si pe la noi se poate face un rost, dar pe baza de munca, nu furt!
Orientarea catre U.E. tine de un miraj actualizat, desi minele de aur nu prea mai exista! Exista batranii lor ingrijiti de tinerii nostri, exista bolile lor si jertfa romanilor, exista exodul de materie cenusie pierdut pe asfaltul Europei si al lumii.
Spalatul vaselor, serviciile infecte, pierderea obiceiurilor sanatoase si a limbii romane contra argintilor existentiali, e caracteristica momentului. Lipsa fortei de munca se simte din ce in ce mai acut in Romania! Cu calificarea e cea mai grea problema. Absolventii de facultate cu masterate, spala vartos argintaria crasmelor din vest sau babe la fund, platiti mai bine, chiar mult mai bine ca in tara.
Si omul trebuie sa manance!
Si hotia se naste din saracie, foame, lene!
Si neomenia e aproape!
Ce legatura au toate acestea cu Bacalaureatul, cel care trebuie sa arate valoarea individului si orientarea lui catre meserie, cercetare, inventie? Raspunsul vi-l dati fiecare: „nepotul meu vine sa m-ajute la treaba!”, „nepotelul meu sare la munca!”, „fiul devine sprijin si putere...”!
Bacalaureatilor de azi li se vor taia mult aripile! Sunt asteptati la muncile de jos. Poetul nostru national zicea ca „Multe flori sunt, dar putine/ Rod in lume or sa poarte,/ Toate bat la poarta vietii,/ Dar se scutur multe moarte.” (M. Eminescu)
Bacalaureatul ii scutura pe multi, dar nu-i desteapta pe destui.
Agricultura romaneasca are nevoie de bacalaureatii nostri care sa nu mai lucreze cu sapa, ci cu tehnica si mintea.
Fara munca nu se poate si toti trebuie sa intelegem asta.


[ add comment ] ( 21 views )

<<First <Back | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 | 70 | 71 | 72 | Next> Last>>