Cuvintele mele se vor pentru suflet: al lui, al meu, al dumneavoastra; deci, nici un fel de analiza, nici vreo privire sintetica. De ce? Se implinesc destul de multi ani de cand ne cunoastem si tot multi de cand lucram impreuna, el fiind in ipostaza de redactor sef atat al ziarului, cat si al revistei, principalul meu ajutor, reazem, oponent, sfatuitor. As zice ca Val este buna parte din existenta jurnalistica a acestui judet (si nu numai) pentru ca opera sa de acest profil se vede la aparitia fiecarui numar de ziar. Acusi ziarul implineste 20, redactorul ca sef 10!!!
Desigur, are si opera literara de cea mai ridicata valoare. Nu ma sfiesc a scrie ca e unul dintre cei mai buni epigramisti ai Romaniei, este un poet mare si un romancier foarte mare. In articolul „Elite culturale vasluiene” din Meridianul Cultural Romanesc l-am nominalizat ca epigramist si romancier. Nu din afectiune, ci din recunoasterea unor merite dupa noptile lui de nesomn si de creatie.
Si Dumnealui are pretentia ca ma cunoaste indeajuns, adica aceeasi credinta ca si a mea, ca-l cunosc dupa 1/2 de caruta de sare consumata impreuna.
E un tip saritor si „nelenesu” (cum zicea cronicarul), de baza la treaba. Foarte priceput in fosta lui meserie si foarte orientat in actuala ocupatie. E un ziarist al acestor vremuri, un manuitor excelent de metafore printre jurnalisti.
Loialitatea lui este indestul probata incat viitorul sa fie proiectat intr-o conlucrare profitabila. Suntem ambii avantajati de disputele din domeniul filozofiei, jurnalisticii, literaturii, istoriei, politicii pentru ca, chiar daca nu ne convingem de parerile celuilalt (cam rar), stim ca putem sa avem o opinie avizata in plus.
Spunem adesea ca e un tip deosebit pentru ca dincolo de preocuparile mai mult sau mai putin zilnice sau banoase, isi arata o bucata de suflet pe care se poate mereu construi. Val are o foarte mare calitate: trezeste simpatie datorita propensiunii sale fata de convorbitor (sau subiectul tratat). Daca l-ai pune sa injure, nu stie; daca-l lasi sa vorbeasca, o da repede pe poezie, deci pe frumoasa comunicare.
Defecte? Are!
Dar de ce acum, la aniversare, sa i le gasim, cand trebuie sa fim la fel de pozitivi cum e el in atatea si atatea ocazii vizibile atat in ziar, cat si in cartile sale. Constient ca „inter arma silaent musae”, prietenul nostru e pe cat de impaciuitor, pe atat de constructiv. Are el o vorba: „si, stiu ce spun...” pe care o imprumut si eu: cuvintele, destul de putine, in raport cu cate i se cuvin, ar schita un portret al contemporanului, colegului, omului entuziast din cadrul Curentului Cultural Informational Vasluian in care nu prea crede dar pe care-l sustine cu mintea, vointa, condeiul, fapta.
N-as zice ca Val e „un erou al timpului nostru” (Lermontov) ci un creator al acestui moment istoric, al acestui timp care ingenuncheaza un popor, o limba romana, o aspiratie nationala in context global.
Doar istoria pe care o deseneaza si stimuleaza el, prietenul nostru Val, si nu „istoria va decide” (!!) ii asigura o autoritate pe care o recunoastem si care se va transmite, poate „urmasilor si urmasilor urmasilor nostri” din care o farama, clar unica, este revista internationala Meridianul Cultural Romanesc. De la Vaslui.
[ add comment ] ( 14 views )
- Meridianul Cultural Romanesc
A aparut an II, nr. 1 (5) pe ianuarie - februarie - martie 2016, cu redactia la Vaslui, redactor sef Val Andreescu, secretar de redactie ec. Anca Moldoveanu, 152 de pagini „acoperite” de 78 de semnatari care se adauga celor 186 din Anul I, cu nume mari si pana la debutanti: Val Andreescu, Petrus Andrei, Ioan Baban, Gabriela Ana Balan, Mihai Batog Bujenita, Ana Blandiana, Dumitru Braneanu, Laurentiu Chiriac, Nicolae Dabija, Theodor Damian (New York), Ioan Danila, Adrian Grauenfels (Israel), Alexandru Ionescu, Vasile Larco, Valeriu Lupu, Dumitru V. Marin, Ioan Macnea, Diana Popescu (Germania), Teodor Pracsiu, Ion Gheorghe Pricop, Stefan Racovitza, Dan Teodorescu si restul, pana la 78 (!). Conditii grafice foarte bune!
Va semnalam aparitia acestei reviste internationale ca pe un succes exceptional al nostru care, asa, ne mandrim cu difuzare in 4 continente, peste 20 de capitale, peste 400 de locuri in Romania.
Daca cineva nu vrea „sa vada”, nu e un tampit, ci un rauvoitor. Ma exprim oarecum violent pentru ca am cerut un ajutor la o marime politica, care mi-e rusine ca exista: „el nu mai citeste nimic” si nu reprezinta o institutie care „da bani” si nu e „fabrica de diplome”. Analfabetul cu banii statului pe mana, fara pretentii de cultura sau... omenie.
Pentru aceste vremuri, pentru aceste locuri, efortul si realizarile noastre reprezinta o zvacnire social - cultural - literara care va ramane unica.
Mi-a fost harazit sa raman unic si prin cele 9 interviuri cu presedinti de stat, 14 prim ministri, principalele fete bisericesti si multi, foarte multi ministri si parlamentari. Cand voi putea fi egalat? Niciodata!
Numarul 5 al Meridianului Cultural Romanesc are intre copertile sale contributii fundamentale la cunoasterea istoriei neamului, a literaturii, a artei, a creatiei poetice, ba si elemente de etnografie, filosofie, stiinta si educatie.
Revista se comanda la redactia noastra (15 lei) si e primita gratuit ca drept de autor de primarii intervievati si de autorii inclusi.
Rezumativ: „un segment (moment) din batalia pentru Limba Romana cu arma cuvantului si a sensibilitatii omenesti.”
- Avram D. Tudosie
Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, material, grupul nostru de presa, eu personal nu mai suntem datori financiar, cu nimic. Dar:
Mai toti ii suntem datori, pentru ca omul acesta (azi la 85 de ani) a realizat pentru cei DE AICI atat de multe contributii la bunastarea nationala si confortul intelectual al zonei, cum atat de putini au reusit. Pentru ca am mai publicat unele materiale, sa precizez doar ca aniversarea sa, la Husi, marti, 15 martie 2016 face mare cinste Bibliotecii (felicitari, doamna Angela Marcu) si intelectualilor aflati la sarbatoare. La randu-i, el, Avi, a avut o prestatie remarcabila atat la Biblioteca, cat si la Liceul Agricol „Dimitrie Cantemir”, in sala de degustari, unde ne-a invatat sa pretuim vinul, nu sa-l bem ca prostimea. Multumim si dumitale, domnule director Artene!
Diplomele de recunoastere a rolului sau in istoria locului au fost absolut meritate. Primaria... n-a existat!
- Primari si... primarii
Raidul ancheta in mai multe primarii din judetele Iasi si Vaslui intre 8 si 15 martie, imi permite sa scot unele concluzii. Multi primari sunt deosebit de activi intotdeauna, asa ca de 8 martie au avut doar o zi mai placuta de munca prin omagierea DOAMNELOR.
Care, chiar merita pentru suportul pe care-l ofera muncii, metaforei, visului si... ingrijirii celorlalti: dr. ing. Constantin Chirila (Prisacani) a oferit flori (si spectacol), Ion Corciova de la Tutova, felicitari (flori), Titi Iacob (Scheia), nu numai flori, Petre Antalut (Mircesti), Baciu Vasile (Alexandru Ioan Cuza), acum si Damian Butnariu de la Mogosesti - Siret ori tanarul Ionut Gospodaru de la Miroslovesti... mai toti s-au comportat ca oameni ai acestui timp, ai realitatii si ai sensibilitatii umane.
E de remarcat primarul de la Duda Epureni, Petrica Chiriac, cel de la Bogdanesti, Ioan Dorobantu, Aurel Puitel de la Pogonesti, Nicolae Ignat de la Puscasi, Emil Agafitei de la Laza, judetul Vaslui si alti cativa care s-au aratat contemporani cu visele unei intregi societati contemporane. Felicitari!
Noi mai avem de luptat si cu plagiatori ca nimicul Nae Ionescu, militieni vopsiti ca Vizitiu, Pivniceru si altii (Vaslui) sau judecatori care singuri se exclud dintre cei cinstiti.
Lupta cea mai grea e cu incultura si rautatea...
[ add comment ] ( 30 views )
Cu peste un an in urma, pe 12 februarie 2015 ne-am strans (si in brate), poetul Val Andreescu, ec. Anca Moldoveanu, comandorul Mihai Batog - Bujenita, - conducatorul ALPI Iasi, doctor in medicina Cornelia Ursu - Iasi, prof. dr. Dumitru V. Marin - conducatorul Grupului de Presa Cvintet Te-Ra, deci si al ziarului Meridianul Iasi - Vaslui - Bacau, doctor in medicina Valeriu Lupu din Vaslui, hotarati sa scoatem Meridianul Cultural Romanesc, cu sediul in Redactia ziarului Meridianul Iasi - Vaslui - Bacau, str. Frunzelor, nr. 2.
Treaba serioasa! Ne-am hotarat responsabilitatile si am trecut la treaba. In decurs de o luna am strans creatii de la 94 de colaboratori in cele 150 de pagini iesite la lumina in martie 2015, nr. 1, fiind lansata la Casa Corpului Didactic Iasi, cu vreo 100 de invitati si multi autori.
Succes deplin. Dar... au urmat aforturi de mobilizare, organizare, tiparitura, difuzare, cam toate ramase in sarcina directorului fondator, a secretarului de redactie Anca Moldoveanu si a redactorului sef Val Andreescu.
Telefoanele au tot zbarnait de atunci, mail-urile au functionat si la sfarsitul anului 2015 ne-am declarat multumiti. Au fost eforturi mari pentru editarea celorlalte numere, mai ales din lipsa fondurilor, suportate de fondator. Singurul care a contribuit cu 200 de euro a fost domnul Stefan Racovitza din Geneva (Elvetia).
Colaboratorii sunt din toata tara si destui din strainatate. A fost alaturi de noi, din prima secunda, domnul prof. dr. Alexandru Ionescu din Bucuresti, domnul Mihai Batog - Bujenita si-a luat in serios, ca si domnul Dumitru Braneanu, rolul de sefi - adjuncti. (Deci, de la Iasi - Bacau - Bucuresti - Vaslui)
Nu-mi pot inchipui prieteni mai buni si sustinatori mai aprigi, chiar daca „aici, la roate” mai totul cade in sarcina Ancai, a lui Val, a subsemnatului. Esential e ca iata, dovezile: facem treaba cea mai buna.
Daca ne uitam la colegiul de redactie, chiar ca avem dintre cei mai valorosi creatori din tara, iar cu Ben Todica din Australia comunicam la fel de bine, indeaproape, sufleteste !
Nu vreau sa-l uit pe Avi Tudosie, tanarul de 85 de ani, pe 14 martie, care se intereseaza indeaproape de munca noastra si nici de Gabriela Ana Balan, care ne-a apropiat de mai multi colaboratori in frunte cu Adrian Grauenfels.
Dupa cum cititi, noi pomenim doar o parte dintre impatimitii Meridianului Cultural Romanesc, pentru ca numeric au colaborat 186 de oameni la cele 4 numere. Va asigur ca e o mare realizare !
Distributia pare alta mare reusita: in 4 continente, peste 20 de capitale si alte sute de locuri din tara si de peste hotare, unde M.C.R. ajunge online. Domnul Savin de la Bacau mi-a „reprosat” ca revista noastra i-a venit online din Canada, ca (deci) nu i-am expediat-o! Asa e! Il asigur pe prietenul nostru si coleg ca ne reparam... lista de expeditie. Ne va ajuta pentru Bacau si Cornel Galben si Petru Isachi, Ioan Danila si... si..., de la Iasi, Ionel Miron, Constantin Chirila, acad. Constantin Toma si... si...
M.C.R. a starnit uimire la Ramnicu Valcea unde am fost la Conferinta anuala a Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania si a fost o surpriza pentru Jean Portante - Paris (Franta), Drazen Katunaric - Zagreb (Croatia), Claudio Pozzani - Genova (Italia), pe care poetul si traducatorul iesean Valeriu Stancu i-a prezentat in ziua de 7 martie 2016, la sediul filialei USR Bacau. Poetul, scriitorul si omul de actiune Dumitru Braneanu „a deschis usa” unei seri de poezie franco - romana, cu participarea unor numerosi si valorosi scriitori bacauani.
Va vom prezenta cu placere multe alte ganduri, evenimente, realizari.
Nu uit sa va indemn sa urmariti ziarul Meridianul Iasi - Vaslui - Bacau si sa incercati sa va procurati editia tipografica a Meridianului Cultural Romanesc. Chiar ca aveti mult de pierdut (intelectual) daca n-o cititi !
[ add comment ] ( 18 views )
Putini oameni in lumea asta au posibilitatea ca intr-un timp scurt sa poata vizita aproximativ 300 de primarii, in Moldova. Cu un asemenea grad de cunoastere, ma pot exprima asupra acestei categorii de oameni pe care i-as numi agentii de teren ai partidelor si interpretii cei mai autorizati ai politicilor sociale.
Diferente de ideologie nu sunt. Oricare ar fi, primarul trebuie sa transmita in teritoriu politica statului capitalist si nu vreo interpretare a unor „trasaturi” particulare de partid intrucat cam totul e o apa si un pamant. La nivelul satelor nu se percepe absolut nici o diferenta legata de program sau mod de actiune a unui partid indiferent cum s-ar numi acesta. S-a tot dus vremea particularitatilor, totul rezumandu-se la ajutorul social si subventiile pentru agricultura, respectiv modul de actiune a primarului care chiar dicteaza in comunitate. Unde mai exista slabe opozitii ca la Cozmesti - Iasi sau Tansa - Iasi, sunt si ele pe cale de disparitie pentru ca „titularii de autoritate” au invatat lectia comunista a eliminarii adversarilor politici.
Lipsa opozitiei nu e chiar conjuncturala. La Mogosesti - Iasi este un primar, Maftei, cu ranza asa de mare, cu cheia fericirii in seiful de la primarie incat nimeni nu se mai poate exprima, doar sa tremure in fata sa. La Bals e un ingineras bleg care-si pune oamenii sa-i alunge pe ziaristi. La Gorban e unul Rotaru pe care l-am laudat candva si cum nu-si mai incape nici in haine pentru ca s-a ingrasat bine-bine si simte ca n-are cine-l bate in alegeri. Ce opozitie, dom’le...
Si acestia si destui altii se comporta ca si cum ar avea o bomba asupra lor si o slobozesc imediat ce vreunul este impotriva. Ce-i drept, au invatat sa vorbeasca gaunos si amenintator stiind ca au adevarate armate (cei de la 416) care devin agenti electorali si purtatori de cuvant. Asta pentru ca sunt lasati sa ia banii fara munca prevazuta de lege in folosul comunitatii si ca sunt amenintati asupra votului datorat. Extrem de putini primari nu utilizeaza multimea saraca, flamanda si neinstruita...
Iata de ce, acum, 80% dintre primari nu-si fac griji ca nu vor fi realesi. La Pungesti - Vaslui se face referendum pentru destituirea primarului. Pai, daca asta si-a facut plinul... ce mai conteaza! Pentru ca tot cam 80% au si propria lor afacere (pe baza informatiei valorificate, pe baza spagilor, pe baza excesului de influenta) ca cel de la Erbiceni - Iasi, mare electrician mare, cu afaceri „luminoase” pe firma lui, dar „condusa” de cineva din familie.
Exemplele pot continua. Multe!
Credeti ca se va schimba ceva, doar dupa un tur al alegerilor?
Bombagiii nu-si fac griji!
*
24 februarie, Ziua limbii materne: ar trebui sa credem ca numai nationalitatile conlocuitoare trebuie sa fie preocupate de pastrarea identitatii lor, deci si a limbii pe care o mai pot vorbi, aia de la mama lor.
Din pacate, asa cum afirm si in M.C.R., limba romana e in foarte mare pericol prin eroziunea de zi cu zi cu efecte provocate de televiziuni, de sistemul de comunicatii, de calculator, de munca in strainatate, de lipsa de instruire.
50% dintre limbile pamantului sunt amenintate cu disparitia! Sa nu credeti un moment ca cei tari si mari (inclusiv aia cu ranza mare) isi fac vreun fel de griji sau ca vor sprijini permanenta macar a catorva. Ca banul fiind la putere, cine sa se ocupe de partea sufleteasca daca n-are ce manca?
Sper sa revin cu un studiu legat de scurta existenta a limbii romane de acum incolo. Va asigur de concluzii cu totul dezarmante!
[ add comment ] ( 15 views )
Cuvantul dat in fata cuiva ramane fara continut intre tot mai multi oameni: ce cuvant (obligatie) care, unde, pentru ce? Mai ales daca intelegerea (cuvantul) e pentru bani, afacere, sentiment, aproape ca nu exista.
Te intelegi telefonic pentru o afacere ce include o deplasare. Pana sa ajungi la destinatie, totul se schimba.
Cineva il indeamna pe altul cam asa: rezolvam, cauta-ma mai tarziu, sau, las-ca te sun eu... Astea inseamna adio si n-am cuvinte.
Mai grav: vine unul tare mahnit si-l ajuti cum poti, ii dai ceva de munca, ii mai dai de mancare, de cheltuiala, chiar faci contract... Nu-i trebuie mult timp (nicicum, ani) ca sa prinda momentul, sa se incarce cu cat mai mult poate si... tiva. Lasa totul, nici macar nu instiinteaza pe proprietar, nu mai raspunde la telefon, se tot duce, treaz sau beat, avand alte angajamente.
Unde sa aiba cuvant, eventual sa anunte ca pleaca? Isi are burta plina si vreun sfant in buzunar: dar astea nu se topesc?
Negresit, toti au telefoane mobile cu care scotocesc dupa locuri de munca mai bune, bine platite dar sa nu munceasca mai de loc. Munca de paznic e cea mai cautata, stiindu-se ca sudoarea paznicilor e cea mai scumpa. Stiti care-i problema? Ca telefonizatii astia n-au nevoie de stabilitate si siguranta. Ce conteaza ca au de toate la o ferma, daca trebuie sa munceasca. Bautura au? Ceva de furat au? Televizor? Alte avantaje. Ei, si?
Cuvantul fata de rude, daca se mai respecta cumva si, numai la oamenii gospodari si muncitori. Acestia isi dobandesc avutul cu alergatura si nesomn!
Din pacate, valoarea cuvantului dat, ca si promisiunea electorala... nu exista.
Daca in politica se minte, daca salariile raman marunte, prapaditul, de ce sa-si tina cuvantul? Ce sa-i ia amaratului... praful de pe toba?
Numai ca exista cuvantul scris. Odata pus pe hartie cu clauze acoperitoare, mai poate fi respectat.
Societatea de azi (oare, si cea de maine?) se deprinde tot mai mult cu nerespectarea cuvantului odata „dat” in toate paturile sociale !
Altadata, era nevoie de o strangere de mana ca parafare a intelegerii. Astazi nici documentele scrise, legile, nu mai sunt respectate. „Toate-s praf” (M. Eminescu), dar daca in viitor nu vom respecta cuvantul (cu toate nuantele), chiar se alege praful de tot.
[ add comment ] ( 16 views )
Calendar
