La nivel de Vaslui, un județ cu aproape 450.000 de oameni (restul e minciună, pentru că-s moldovenii plecați prin Europa), procentajul de 15% obținut de PNL la parlamentare este o adevărată surpare spre subsol, nu solul cel tare al votanților.
1. TĂTARU e vinovatul direct, adevărat și indubitabil, pentru procentul mic, dar acceptabil, de la locale. Dacă el ar fi candidat la Președinția județului, ar fi câștigat contra lui Buzatu pentru că atunci partidul său era pe cai mari, mai ales că un timp sau luat măsuri bune în pandemie. Desemnarea lui Marius Arcăleanu a fost un sacrificiu al acestui tânăr promițător și loial formațiunii politice, care a fost ani întregi pe la mai toate manifestările oficiale din comune, singurul mai cunoscut, de altfel. Tătaru n-a călcat prin județ. A… că lumea a auzit de doctorul chirurg Tătaru, da, dar a mai auzit și de blatul cu Buzatu. Arcăleanu… a alergat dar Tătaru… a ajuns ministrul cel mai orgolios din câți au existat vreodată pe piața politică: boii ară și caii mânăncă.
2. După ce i-a ras pe mulți primari PNL pe care nu i-a adus el în partid, s-a
procopsit și cu madam Simona Polak, ajunsă mare, al dracului de mare administrator de fonduri din partid. Scopul acesteia, să-l facă pe fiu-său
deputat, a și reușit. Dar cu preț scandalos: doar 15% în alegeri.
3. Parlamentarele l-au dezgolit pe blatist: nici o vorbă, nici o dezvăluire, nimic să demonstreze lupta cu adversarii din PSD. Blatul cunoscut cu Buzatu i-a
adus doar lui și scaiului Polak scaunele solide. Restul, Dumnezeu cu mila, și dacă n-ar fi existat motorul central cu Orban în frunte, s-ar fi înregistrat un scor electoral sub noul AUR.
4. ORGOLIUL lui Tătaru a fost fără margini, acținea pernicioasă a trezorierei Polak (de, pentru pupilul ei, ce nu face măăicuța politiciană…?), neștiința unui copil al mamei, marginalizarea câtorva înflăcărați tineri peneliști, a unor primari, a unor consilieri locali și județeni, alocarea unor fonduri preferențial în campanie… țin de voința, neputința, lipsa de orientare a hușeanului dr.
5. În plus și-au avut ca presă de susținere (Cât i-a costat, oare?) cel mai detestat ziar din județ.
6. Acum, la adunare și scădere: le-au rămas necheltuiți cam un miliard de lei, din cauza campaniei nedezvoltate, au procent electoral de plâns, dar se pot înfățișa cu cărămida pentru bătaia în piept a prostului, că au doi deputați și un senator (doi la redistribuire…) și că în județul roșu, ce de mari rezultate
au obținut. Năzdrăvanii lui pește.
7. Tătaru l-a sabotat indirect pe Ludovic Orban, cel care l-a promovat din mărunțelul medic de la Huși. Aici avem argumente imbatabile, dar într-un alt material.
8. Să constatăm doar că Tătaru e cel mai reprezentativ profitor politic.
Un material de analiză curajoasă și corectă ar impune demisia lui Tătaru din PNL, județul Vaslui. E numai treaba lor dacă îi vor demite pe Tătaru și Polak?
[ add comment ] ( 2 views )
Am trecut icnind binișor de bilețelele lui Moș Nicolae, adică de introducerea în urne de către vasluienii plini de lehamite și disperare. Pe 6 decembrie „poporul s-a exprimat” printr-un vot care dă naștere la destule dispute naționale, dar
și la interpretări… vasluiene. Acum, aici, ne interesează județul Vaslui, unde:
– Se urcase scroafa-n copacul lui Daniel Olteanu, cel cu post de umil secretar la un cabinet parlamentar și care prin osârdia cu care și-a servit șefii a ajuns DEPUTAT. Chiar deputatul cu Liceu. Ba, se mai lăuda că are intervenții în parlament, deși a dispărut printre vasluieni. E un caz special acest Olteanu? Acesta și-a uitat și părinții, ca să nu mai spun de prieteni, care era alesul lui D-zeu pe pământ. Să-i purtăm de grijă că n-are ce mânca? Eu cred că și-a aranjat ceva tot la cald…
– ALDE a dispărut, Promisia lu Ponta tot cam așa. Acum Victor Viorel ar trebui să răspundă pentru câte rele a făcut întregului popor român pe care la îndemnat la nesupunere în pandemie.
– PMPul
lui Băsescu, chiscuie a mare pagubă. Mie personal îmi pare rău de fostul Președinte, al cărui prim interviu din viața sa pentru televiziune l-am realizat eu. Și băieții lui de astăzi ar avea ceva valoare, dar nu ca cei de odinioară. Baibai… și la luptă… Buhăiescule! Nu-i așa, că nu e cea din urmă cameră?
– USR–ul schilav ca și reprezentantul său, omul cu mârțoaga, pardon, desaga, pardon, rucsacul. Intră sau nu intră, Botez ăsta tot o nulitate rămâne. Păcat că la centru sunt valori, dar acesta mănâncă degeaba fondurile serioase de la stat. Poate vom mai auzi de el, că are de gând să vină pe jos până la Vaslui, să ne demonstreze că există. De la Galmondo… – AUR e aur acoperit total cu aluviunile de la Vaslui. „Lovitura națională” e năucitoare, deși eu am scris laudativ
despre unionistul Simion de câteva ori. Pentru ideea de UNIRE cu Basarabia, va avea în continuare sprijinul meu.
– PNL-ul confiscat de Tătaru și Polak au demonstrat perfect blatul de la nivel județean. Tătaru, mare ministru (încă) astăzi, pe care l-am apreciat pentru eforturile și riscul său, și-a respectat încă o dată angajamentul cu Buzatu: niciunul nu-l atacă pe celălalt, nici partidele conduse. Drept care Nelu Tătaru, chirurgul apreciat la Huși, va opera și în Parlament, mereu cu capul în jos, ascultător, supus și obedient. Poate nu-și va uita nici meseria, dar, sigur, porcăria politică va mirosi pe aproape. Jumătate din eșecul în alegeri i se datorează. Are, probabil alături, și pe reprezentantul familiei Polak. Ca și în
atâtea opere satirice madam Polak își va vedea odrasla în Cameră… Ce bine îi stă ca cea mai mare șefă din PNL!!!
– PSD-ul (lui Buzatu?) are 1/3 din 1/4 din susținere națională, deci e mare al dracului. Trupa lui Buzatu de la Vaslui, îl cuprinde și pe cel mai nou fost prefect – Popica, de altfel singurul care merită atenția noastră. Probabil că Eduard ar fi și un remarcabil om de afaceri (să-i semene socrului care de ani
buni ne este dator cu bani), are cu ce trăi, dar se simte capabil să-i urmeze lui Mitică. Semn că pe aici sunt banii cei mulți-mulți, și, viitor de aur. Voi reveni pe temă, dar:
Ce faci, d-le președinte de județ, cu simbolul muzeului județean, pe care eu lam
propus ca emblemă, VACA (și bourul), ne dai un răspuns? Că animalul de pe acolo nu are nici o părere. Să țineți minte, eu nu mă lupt cu partidul, nici măcar cu
voi, comunistoizii care mă ocultați cât puteți, ci cu impostura, prostia, neomenia unei candidate de pe lista voastră. Ne mai răspundeți vreodată la adresarea noastră publică pentru oripilanta plastografie, bine, bine plătită de voi, a unui popă? Nu pot să-mi refuz plăcerea de a mă bucura de realegerea lui Adrian Solomon pe care, de mulți ani, îl consider o capacitate. În rest, despre PSD-ul lui Buzatu, nu neapărat de bine, pentru că de mai vechea senatoare care nu răspunde la ceva, nici chiar la telefon, avem tot timpul să scriem. Vom întreba ca tot românul: care-s meritele reale?
– S-au prezentat la vot și niște pârliți cu gânduri de mărire, al naibii de verzi sau vajnici ecologiști infuzați cupesediștii afumați. Să fie și ei, că doar democrația e mare. Partidul actorului-măscărici Călinescu are ceva peste cifra zero. Cine-s ăștia de la Vaslui?
[ add comment ] ( 2 views )
A trecut „Ziua dreptății/ mândra zi a libertății” pentru unificarea unor teritorii românești într-o Românie dodoloață. Au fost festivități care mai de care mai televizate, simpozioane cu dichis, chiar și în județul Vaslui având drept asistență copii mici de școală și pe ici pe acolo, pensionari expirați. Cel puțin la noi, arareori, chiar atmosferă patriotică, împrăștiată și aceea de gerul uscat, chiar pe soare cu dinți. Au ieșit la rampă și clasa cea mai detestată astăzi, cea politică… mare deziluzie. Dar, au fost parade consacrate marii Uniri și astea au adunat mulțime, mulțime, nu glumă, curiozitatea și speranța deopotrivă împingându-i să lupte cu gerul. În centre de județ și orașele mai mari
au fost multe mii de privitori. Văzându-i, m-am întrebat: se face educație patriotică prin contemplarea unor scene patriotice? Eforturile acestea ale statului, sunt cele mai potrivite să-i aducem înapoipe cei plecați… pe bază de sentiment? Precizez: m-am bucurat și apreciez orice fel de inițiativă, mare
sau mică, pentru acest fel de educație, în mare suferință în ultimul timp. I-am
văzut pe cei care au mulți bani ai statului: miliardele consumate pe motorizate, pe fast, pe intervenții găunoase la microfoane. S-au adunat ceva oameni și era și necesar acest festivism. Dar am văzut în centre de comună, primari inimoși, cadre didactice și mai prezente, copii zgribuliți și așteptând să se încălzească pe scenă. Pe bani puțini, dar și public lipsă, chiar interesat numai de fasolea
oferită, ori de vreun cârnat norocos. Deci puțini, de pe la țară, pe frigul acesta, cu speranțele astea legate doar de mațul gros, cu nevoia de a alerga după bani. Din punctul meu de vedere Statul român greșește fundamental în cazul necesarei educații patriotice, unde numai cu drapelul în vând și cu o duzină de cântece cu astfel de conținut, interpretate de vechi activiști pe scene, nu se poate face treaba cea bună, durabilă, sufletească. S-au mărit salariile, de fapt s-a provocat un puseu inflaționist major care duce la scăderea nivelului de trai (sunt multe aspecte de discutat). Asta nu duce la credibilitatea guvernului.
Am văzut mulțimea de la Vaslui, am văzut că la ora 18, nici aici, nici la Bârlad, nici altundeva nu mai era nimeni în preajma scenelor. Doar la Ivești, după ce sau
aprins (la ora 17,00) cele 6.000 de leduri ale iluminatului Grădinii de vară mai erau ceva spectatori. Din nou frigul a limitat până și expansiunea tinerească. La Lipovăț există o echipă excepțională (în frunte cu primarul Valerian Hriscu) sprijinită și de părinții care și-au pregătit și protejat copiii. La Băcani… 2 zile, „culturale”! Dar, din nou, în foarte puține comune s-au organizat acțiuni
complexe și interesante. Văzând rezultatele educative, mult sub așteptări, putem spune că, am asistat la un fel de „patriotism…strâmb”?
[ add comment ] ( 2 views )
1. Ziua națională: toate popoarele lumii au ziua lor națională, semn de prețuire și identitate, de demnitate, apartenență, independență. La noi s-a ales această zi pentru măreața împlinire a unui ideal, cu eforturi materiale și investiții
sufletești foarte greu de cuantificat, mai ales pentru că s-a creat acea minunată atmosferă patriotică, de aleasă simțire românească, cu „beneficiul” atâtor de puține mijloace de comunicare. Să se miște atâta amar de lume, pe asemenea vreme, la asemenea distanță, pe cheltuieli personale (în condițiile de după Război), din toate provinciile istorice, cu un program național UNIC, iată marea uimire care ne cuprinde. Am fost printre cei care au depus CREDENȚIONALELE vasluienilor la Alba Iulia, în decembrie 1990, am declarat și scris în repetate rânduri, că norocul istoric al românilor s-a împlinit atunci și s-a destrămat către încoace, adică și astăzi. Cât va exista NAȚIUNEA se va repovesti momentul; dar în contextul globalizării, când limba și românismul sunt supuse dispariției?
2. Sărbătoarea TVV, la Vaslui nu merită neglijată, pentru că la scara acestui nefericit loc unde nu se întâmpla nimic (Sadoveanu) apariția unei televiziuni locale era comparabilă cu actul național. Că mulți încă nu realizează, sau nu vor să recunoască, prin TVV s-a făcut în primul rând cultură (Vezi, vol. BĂTĂLIA PENTRU VASLUI, Iași, Pim, 2020, 740 pag, etc), s-a promovat progresul social, s-a
înfruntat comunismul și comunistoizii de azi. E o dată memorabilă pentru întreaga
cultură națională, demnă de calendarul evenimentelor importante locale. Prin ce au realizat cei din jurul TVV și M.C.R. s-a pus Vasluiul pe harta culturală a lumii, nu numai a României, s-a demonstrat calitatea și capacitatea acestora care rămân, în vremea exodului oamenilor și a materiei cenușii către vest. Argumentele… sunt tipărite.
3. Sfântul Neculai, de pe 6 decembrie, ca sărbătoare religioasă, va scădea anul acesta sub povara alegerilor parlamentare. Țara are nevoie de un Parlament, și-l
va avea, chiar în aceste condiții draconice impuse de pandemie. Indiferent cine
va câștiga tot foarte prost o s-o ducem cu acest statut al nostru de țară ocupată, vopsit cu trandafirie independență. Când să mai avem nevoie de sfinți când ne încalecă alde Buzatu și ai lui, alde Tătaru și fripturiștii, alții venind din ceața neștiinței…
4. Prima emisiune TVV, de pe 24 decembrie 1990, difuzată pe ¼ din teritoriul țării, de Ajunul Crăciunului, act cultural inaugurativ pentru ce a însemnat TVV, cel cu Licența 001/TV, acordată de CNA. La muncă am rămas întotdeauna mai puțini
(ca și astăzi), la foloase sau îngrămădit mulți, inclusiv dintre cei care conduc județul, Primăria și primăriile comunelor, astăzi. Un Traian Băsescu, deputatul care a acordat primul interviu TV lui DVM, de aici a plecat să ajungă președintele României, dar alți 9 președinți de stat, 14 prim-miniștri au fost
în studioul nostru. Ne cunoaștem rolul nostru în această generație. Și azi emitem, dar online.
5. Crăciunul, sătulul, e mare sărbătoare, dar cu mari lipsuri din cauza legilor proaste, a pandemiei, a noii culturi existențiale, și a altor cauze. Semnul de belșug, tăierea porcului, aproape nu va mai exista, sărbătoarea comunității de asemenea, descătușarea psihică a unei națiuni de Ajunul Anului Nou, nici atât. Păi, dacă o lume întreagă suferă din cauza Covidului, ce pretenție să mai avem?
Mă miră inconștiența și nebunia unui preot mare, mare, de la Constanța, Teodosie, cum să îndemne la îmbolnăvirea oamenilor, că asta face: moare omul la picioarele lui, de boală, și el merge înainte ca descreierații. Noroc de P.F. Daniel care e
mult mai înțelept…
6. Sărbătorile de sfârșit de an și Sf. Vasile, sunt sub rezervă și frică de virus. Când realizez ce bogăție spirituală se revărsa pe plaiurile românești (și nu numai că și pe alte continente sunt români), cum retrăiam cultura și creația neamului, nu se poate să nu avem cel mai adânc regret. Dar, chiar că nu avem ce face, nu că ne obligă statul, ci ne silește epidemia. O mare tristețe, la cele multe mari și mici. Tot anul 2020 a fost trist, neîmplinit, nebogat pentru că
la molimă sau adăugat două rânduri de ALEGERI, cu mari cheltuieli naționale, schimburile de conducători și, mai ales, SECETA care a luat aproape total mămăliga strămoșească, deci și vietățile de pe lângă gospodărie. Cum să nu asociem acest an cu cele mai negre REGRETE?
[ add comment ] ( 2 views )
Acum 30 de ani, pe 5 decembrie 1990, am înființat la Vaslui prima televiziune privată din România, cu prima emisiune publică pentru ¼ din țară, pe 24 decembrie 1990. Licența CNA: 001 TV. Muncitorul de serviciu, D.V. Marin care i-a convins pe
ceilalți cu o expresie „mă, s-ar putea să nu meargă, dar… dacă va merge?”. Și au urmat eforturi incredibile, pe care nu le prea poate crede lumea de azi. ACUM, am mai hotărât o inițiativă cu destui termeni de relativitate: înființarea unei BIBLIOTECI STRADALE – publice cu investiție personală de timp, de carte, de idei, de viață.
Principii: expunerea unui număr cât mai mare de cărți, la dispoziția trecătorilor (oricare și de oriunde), de reviste, de ziare, cu acces la raft direct din stradă, cu scaun pe aproape ca omul să stea în tihnă cu vreo carte în mână sau să citească ziarul. Anunțul e clar, ziarele se pot lua gratuit, revistele și cărțile ca ÎMPRUMUT. Voi pune în raft donațiile. Funcționare: zi și noapte, pe mica terasă din fața TVV, unde sunt cărți, ziare, reviste și… scaun (sper să nu fie „împrumutat” tocmai jilțul de serviciu). Obligații: publicul niciuna, eu organizatorul, să asigur un fond de carte și acces ziua, până seara târziu. Notă: de biblioteci publice am mai auzit; de librărie în stradă așișderea, ba, chiar am cumpărat cărți de la buchiniștii din Paris. Cred că o bibliotecă de stradă ar putea avea un viitor cultural în aceste condiții de retragere a cititorilor pe internet, și voi putea asigura și un laptop, în redacție, celor care simt nevoia să acceseze ceva precis și fără taxe. Se poate ca ideea noastră să fie unică, se poate… să nu, dar la Vaslui, chiar e unica. Veți putea consulta diverse cărți dar și pe toate cele 46 pe care le-am
scris eu. Așa ca idee: numai în anul 2020 am tipărit 3329 de pagini în 7 cărți, am scos revista MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, 4 numere (din 24), adică 640 de pagini, am tipărit ziarul Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău (multe mii de exemplare), am postat pe rețele de socializare mai multe materiale, am deschis blogul VASLUIANUL DE SERVICIU pe care-l puteți accesa oricând.
Am pornit bine pe 5 decembrie 1990, nu?
[ add comment ] ( 2 views )
Calendar
