„A lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea” filozofa M. Eminescu, găsind că motorul social din toate timpurile este apropierea intimă dintre sexe ori/combinat cu/aspirația socială (mărirea în societate). Se justifică această filozofie schopenhaueriană, chiar pentru toate timpurile.
Războaiele nu lipsesc în vremurile noastre chiar dacă pentru noi, românii, e liniște. Ne mai războim între noi…
Am spus că acest virus poate fi rezultatul celor avizi de mărire care tot căutând mijloace de dominație, l-au scăpat de sub control, și acum o lume întreagă nu-l poate combate; prostul care aruncă piatra și mulți deștepți n-o pot opri. Constatarea e clară, Covid-19 este acum dușmanul nr. 1 al oamenilor de pe întreaga planetă.
Pentru cine nu știe (dar, cine, acum în era informațională?), pe toate continentele (și în Antarctica?) s-au închis școli, universități, unități de cultură, competiții sportive (s-au amânat până și Jocurile Olimpice) și unități productive, temporar, dar… apare că pe lung timp!
S-a tot vorbit de război biologic și această pandemie apare cu aceste… presupuneri. Dar e toată lumea cuprinsă, chiar toată, și nu putem merge pe principiul că scapă cine poate, mai ales că există riscul să dispară mințile cele mai strălucite ale timpului.
Rugile către Domnul nu ne ajută.
Bogăția, fastul, beția, furia sexuală, călătoriile nu ne ajută (dimpotrivă).
Legile… nici vorbă, că dușmanul e orb (nu numai justiția), atotputernic, invizibil. Tot la oameni e vreo nădejde.
Putem face altceva decât cum spun conducătorii?
[ add comment ] ( 1 view )