Primăvară belalie (cum zicea Ion Barbu) care nu pare a fi stăpână nici acum pe țară și n-a lăsat florile pometului să dea nectarul pentru albinele lumii. La salcâm a fost jalea de pe lume, mai nimic de recoltat, după ce rapița sa dovedit cu totul neroditoare.
A fost, și mai este pandemie!!!
Politichia revine în atenție prin așazisele campanii electorale interne, când lideri mai mari sau mai mici sunt „subminați” de valul tânăr (sau tot vechi dar cu forțe proaspete). PSD iese din discuție după frământările post – „proasta noastră”.
Liberalii vasluieni au scos niște săbii mai mari ca ei cu chip că se luptă cu vechiul, despotismul,impostura din rândurile lor. La cât e de arogant și cu nasul pe sus, era imposi bil ca Tătaru să nu fie contestat. Văd că-i iau apăsat apărarea cei din stupul cu miere în care ia vărsat chiar doctorul de apendicite care-și face meseria din spitalul Huși ca și cum nici n-ar fi parlamentar. Oricum, Tătaru e chipul rar care nimerește în politică fără să știe s-o facă.
Sa pornit un fior prin partid, și cred că poate repeta cutuma ca cei tineri să-i devoreze chiar si pe cei cu meritele de odinioară, dar Tătaru nu prea are decât meritul de a fi colaborat eficient cu președintete PSD – D. Buzatu. De aceea pot să-i sară în apărare oricâți de la vreo foiță județeană că tot pierzător iese.
Secretul e altul: dacă în bătălia Orban – Câțu iese învingător Orban, atunci și Tătaru învinge. Și chiar în această ipostază nimeni nu poate să anuleze gravele prejudicii aduse liberalismului de către ne-avenitul Tătaru, rămas după alt neavenit Dan Marian, cel mai mare sabotor politic din istoria ultimilor 30 de ani. Dacă iese Câțu, atunci Polak și mama lui sunt pe podiumul învingătorilor, Boroș Bica – Arcăleanu sunt pe caii cei mari pentru Congres.
La cât sunt de atacați aceștia din urmă de „Foaia vitelor de pripas” din județul Vaslui, nu se poate să nu iasă învingători, cu toate că nu prea au ce le da oportuniștilor. Ca de obicei, ziarul cel mai murdar pe carel știu îl lovește pe cel gata căzut de pe caii politici.
Acum toți sunt BUIMACI.
Deci și la USR-PLUS unde la Vaslui sunt niște novici în politică, ajunși pe funcții doar pentru că s-au nimerit pe acolo când se făceau listele pentru
alegerile parlamentare. Aici e o discuție lungă, iar „omul cu desaga” pare a fi depășit serios de situație, deși poate striga în numele unui grup de sub 10%. Congresul USR-PLUS nu pare a fi mare eveniment politic, mai ales că acolo va fi pace și armonie pentru că Barna se înțelege bine cu Cioloș. La cum se poartă discuția la centru, orice zbatere locală este total inutilă: acolo se aruncă zarurile. Băieții de prin funcții sunt niște simpatici și atât.
Și lumea pare a fi buimacă, acum după ieșire din pandemie, mai niciunul pare a nu-și regăsi locul. Afacerile merg prost, agricultura prost, de industrie cine mai știe? Doar că tare al dracului mai crește productivitatea și U.E. rămâne cu gura căscată. Doar campania de vaccinare e tare-n ace. O să vedem noi…!?
Acum vedem doar că toate prețurile cresc, iar energia electrică e… în galop!!!
Totuși, până la borș cu știr, mai avem.
[ add comment ] ( 2 views )
Desigur un roman se concepe după... inspirație. Un studiu științific precum acesta este însă rodul materialelor consultate. Interpretările și concluziile nu se pot îndepărta de document.
Cartea pentru care peste un sfert de secol am adunat informații și dovezi, redactată în două luni de zile, rămâne o monografie care sugerează palid încă, rolul și rostul feciorului de răzeș țepean într-o frământată epocă, într-o disciplină științifică și într-un teritoriu marcat de granițele limbii române.
Nu entuziasmul m-a condus la unele forme laudative (cu care s-ar putea să nu fiți de acord, e dreptul Dvs.) ci percepția reală a activității unui om aproape fără vicii, cu un cult exacerbat al muncii și o voință neîmblânzită de a „izbuti cu orice preț” în ultimă instanță cu al vieții chinuitor întreruptă la 38 de ani, după ce T. Pamfile a participat la o răscoală, la războiul balcanic, la primul Război mondial, la Realipirea Basarabiei. M-am întrebat adesea ce fel de viață familială va fi avut omul acesta, deși Elena T. Pamfile (n. Gheorghiu) cu puțin înainte de moarte și după atâția ani de văduvie, îmi declara cu lacrimi de aducere aminte că au dus o căsnicie armonioasă.Chiar cu ai lui din Țepu întâlnirile erau fugare și rezervate. Prieteni de pahar n-a avut pentru că timpul n-a avut răbdare niciodată nici măcar cu copilul voinic, alternativ premiantrepetent.
Să zicem că G. Tutoveanu ar mai fi adăstat la un păhărel ca poet ce era, dar ca revizor era foarte corect și autoritar deci nu-și permitea să greșească; Părintele Iacov Antonovici om de mare taină și visur Leon Mrejeriu autor al numeroaselor volume și inițiative, a ajuns revizor școlar; Ce să mai spunem de „Moșul” (Lupescu) (naș de cununie) directorul Orfelinatului din Zorleni, de un echilibru uman model – aceștia fiindu-i cei de aproape iar din sfere ceva mai înalte I. Bianu, G. T. Kirileanu, N. Iorga, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu lar fi apreciat astfel decât pentru calități ieșite din comun?
Vă propun, doar în sinteză schița de portret reconstituind existența ofițerului
folclorist, convins de prioritatea adunării firișoarelor de aur care se mai găseau înaintea marilor schimbări bănuite.
COPILUL (de oameni fără avere, cu tată petrecăreț sfârșit prematur și în sărăcie mama coborâtoare din neam bun de o mare ambiție), cumpătat și ascultător, foarte dotat intelectual.
A rămas repetent în fiecare ciclu școlar tocmai pentru că-și depășea vârsta (paradoxal). Ca premiant în ultima clasă a fost primit la Școala militară! Elevul – militar era de o seriozitate exemplară.
Cum a ajuns la folclor și etnografie se explică doar prin resorturile sale intime.
S-a născut la 10 iunie 1883. Cine crede în altă dată n-a citit actul de naștere înregistrat pe 11 iunie care menționează că sa „născut eri” adică pe 10 după amiază. Atât cât pot fi de exacte datele, într-un sfîrșit de secol cu destui neînregistrați sau declarați la zile sau săptămâni de la naștere. Vasâlca Pamfile fiind mai cu pretenții, data de 10 este credibilă și reală. Cursuri primare Țepu, Tecuci; gimnaziu Tecuci; școala militară Iași, Școala militară de Infanterie și Cavalerie Târgoviște.
OFIȚERUL era de o corectitudine rarisimă în antiteză cu chefliii și îmbuibații din clasa militară a momentului care se degrada tocmai datorită preocupărilor minore. N-a fost și cazul lui Pamfile.
Momente principale ale carierei militare:
– 1906 – sublocotenent, Bârlad, 1 iulie, Reg.
3 Roșiori.
– 1908 – împrumut la Casa de Credit pentru
revista ION CREANGĂ
– 1910 – (10.V.) locotenent.
– 1913 – 13.VI., mobilizat pe front Bulgaria; 31 august, demobilizat.
– 1.04.1915 căpitan 18 august 1916 mobilizat pe front; 23 martie 1918, comandant al D(ivizion) C(oloana) de M(uniții)(?) – a Diviz. 8. 1 iunie 1918 – vărsat la Divizionul 4 Tren.
– 2 nov. 1918, înaintat la gr. de maior, retroactiv de la 1 sept. 1917, în urma a numeroase memorii.
– 15 sept. 1918 – Detașat la Ministrul Instrucțiunilor Publice după o internare în spital.
– 5.VII.1920 – Rg. 3 Roșiori; 1 nov.1920 – Cercul de recrutare Chișinău cu misiuni Culturale; deja din 18 iunie 1920 se afla în spital (45 zile concediu medical).
– 13 mai 1921 – bolnav, spitalul militar; prelungit concediile medicale până la încetarea din viață pe 16 octombrie; extract moarte nr. 27/16.VII.1921.
A avut „2 zile închisoare pentru răspuns necuviincios cdt. regimentului” (la 1
dec.1910) care-l va nedreptăți oridecâteori va mai avea ocazia.
Calificative: „activ, conștiincios și cu purtare prea bună”(1907); „concepe și judecă bine. Cultură generală dezvoltată” (1911); „pricepere și bunăvoință îngrijind prea bine de oameni, cai, escadron”(1912); „în timpul campaniei în Bulg.... a probat inteligență, inițiativă și pricepere în conducere...” (1913); „conduce serviciul cu o pricepere rară” (1915); „muncește mult pe calea culturală”(1920); „... ofițer superior
înzestrat cu frumoase calități ostășești... îl propun pentru înaintare la gradul de locotenent colonel”(1921).
N-a mai purtat tresele; propus în iunie 1921 de I. Bianu n-a devenit nici membru corespondent al Academiei.
Viața lui Pamfile e deopotrivă roman și film de acțiune. Sperăm să revenim. Pentru Pamfile. Pentru Bârlad. Pentru Tecuci. Pentru Țepu. Pentru Chișinău. Pentru Țară. Pentru o dreaptă cinstire a unui Erou.
NOTĂ: și pentru cei din urmă neștiutori: s-a născut pe 10 iunie 1883
(Din D.V. MARIN,
Tudor Pamfile și revista ION CREANGĂ,
Vaslui, 1998 p.p. 12)
[ add comment ] ( 2 views )
Personal, am trăit din plin, întotdeauna, până la pensionare, „Ziua învățătorului” care era sărbătoarea cea mare în învățământul privit ca o prioritate națională. Eram în primul meu an de muncă, de după armată, profesor la Sticlăria, lângă Hârlău-Iași și nici vorbă să fiu admis pe listă, dar după vreo 4 care băteau câmpii, m-am dus hotărât la tribună și mi-am spus oful legat de tinerii, atunci puțin prețuiți. N-au avut curajul nici să-mi taie cuvântul, nici să ia alte măsuri,deși ce-am declarat nu era pe placul lor. Prietenul și colegul meu Costică MUȘEI din Sticlăria a rămas mască: „nici n-am crezut că nu te dau ăștia afară!”
A fost primul meu succes oratoric, în 1961, dar nu m-am acoperit de glorie.
Ani mulți a trebuit să stau la rând până luau sforăitorii și lingăii de partid cuvântul, să rămân la „și alții”, să nu prind nici vreun premiu al sindicatului, la care se îngrămădeau avan cam toți. Totuși ziua de 30 iunie era mare mare, sărbătoare peste tot în România, mai ales că ne alegeam cu un premiu de câteva sute de lei la o leafă de 750 de lei (cuprindea și indemnizația de diriginte, director sau inspector pe care am primit-o aproape toată viața).
După Revoluție „Ziua învățătorului” e un fel de două feluri: nici sărbătoare și nici prilej de mare schimb de experiență. Nu lipsesc premiile pentru directori și personalul din AGA, un fel de supracontrol din afara instituției, că tot cei din preajma directorului se află acolo. Au dispărut reclamațiile, că tot nu mai crede nimeni că se rezolvă ceva. Au dispărut, însă, și ambițioșii cu adevărat, cei capabili de mare performanță, odată cu elevii cu materie cenușie, preocupați doar să prindă un post în străinătate. Așa că această materie cenușie pleacă și tot pleacă peste granițe, și… județele Moldovei sunt cele mai văduvite.
Faptul este marcat de mai vârstnici, care nu au concurență tânără. Ce poate fi mai rău? Aaaa… că înregistrăm numai succese pe la tot felul de concursuri și concursulețe, e clar. Dar, locului, nu ne rămân valorile. Trăim într-un regim concentraționar cum nu l-am putut bănui. E tare greu să prevedem unde vom ajunge cu prea mulți expirați și prea puțini tineri… De „Ziua învățătorului”, tineri ziariști ca Jenică Rusu se vor strădui negreșit să dezvăluie valori locale și îl felicit pe ziarist. Om vedea.
Noi avem o valoare etalon în municipiul Vaslui, profesorul de limba română de la Liceul Ion Mincu, doctor în științe filologice și un mare animator, a cărui activitate o cunoaștem și pentru care merită mai mult decât felicitări. Noi îl apreciem și pentru activitatea sa de autor de cărți, aspect tare rar cam peste tot în Moldova. Să ne bucurăm, cu toții de Ziua învățătorului, 2021.
[ add comment ] ( 3 views )
Spunem direct: niciodată Vasluiul și vasluienii n-au avut parte de o recunoaștere mai completă pentru emblema lor culturală și jurnalistică prețuită în mai multe județe ale țării,remarcată în cadrul UZPR prin Simpozionul Național organizat de președintele Doru Dinu Glăvan și aprecierea internațională a Asociației Scriitorilor din America de Nord care a organizat o dezbatere în cadrul Cenaclului care înglobează între 30 și 80 de mari oameni de cultură din toată lumea și toate continentele. Adăugăm personalități din vreo 12 țări.
Tot direct: dacă, după modelul analfabeților funcțional de la o foiță vasluiană care fac pe ziariștii mirosind spatele oamenilor, cineva, oricine, încearcă să conteste prezența emblematică în lume a lui D.V. Marin deci și a vasluienilor se dovedește pe deplin răufăcător la toți locuitorii de aici.
Tot așa: dacă nu se văd eforturile disperate de înlăturare a discreditării
naționale de către tot felul de mâncători… care cred locul acesta cel mai faimos în rău, drept care referirile sunt absolut jignitoare la adresa muncii,valorilor, personalităților locale, prin hoții, violatorii, curvele, detracații de pe „scena” ziarelor și televiziunilor… prin lupta ce-o reușește revista Meridianul Cultural Românesc, conducătorul său de aproape 7 ani, ziarul și TVV, atunci aceștia sunt un fel de moluște care nu vor să vadă, un altfel de răufăcători.
SIMPOZION NAȚIONAL, deși am vrut să fie doar interjudețean, pe 28 aprilie 2021, la Centrul de Afaceri Vaslui, între orele 10.00 – 14.07, organizat ca la carte. Că au lipsit oficialități care asiguraseră că vin nu mai are importanță: tot comunistoizi în funcții rămân, tot fără vreun fel de valoare culturală, tot sabotori.
S-au confruntat cu cei 51 de prezenți în sală (să nu uitați, în vreme de pandemie și pericolele ei, cu restricțiile pentru Covid) în care cu ușurință se puteau odinioară mobiliza 200 de ascultători (cum s-a mai făcut, de altfel), spirite (adică oameni de mare cultură) din Bacău, București, Iași, Vaslui, Podu Turcului, Galați, Huși, etc.
S-au lansat cărți, ziare, reviste, s-a organizat expoziția de pictură a lui Gheorghe Leteanu, altă expoziție de caricaturi ale lui Nicolae Viziteu, o altă expoziție cu circa 120 de cărți nou apărute.
S-au întrecut interpreți din județele Vaslui-Bacău, dintre care evoluțiile doamnei Genoveva Porumb și formației instrumentale Rotaria au întrunit toate exigențele.
Dr. Valeriu Lupu a fost un moderator la înălțimea oaspeților: dr.ing. Dumitru Brăneanu, președintele USR Bacău, poetă și scriitoare dr. Corina Gherman, scriitor și președ. Ligii Scriitorilor Iași, Dan Teodorescu, purtătorul de cuvânt al UZPR, scriitorul și jurnalistul Miron Manega, care n-a venit cu mâna goală ci cu distincții pentru sărbătoritul D.V.M. dar și cu frumoasa moldoveancă de peste Prut, M.Păduraru, cu poeta reprezentativă pentru M.C.R. Gabriela Ana Balan, cu
epigramistul Mihai Haivas și… lista continuă, continuă.
Cele câteva ore au fost pline de conținut (varietate de stiluri, de opere, de feluri de comunicări), astfel că tema „Jurnalistică și cultură națională la Vaslui” a fost ideal și complet acoperită, chiar dacă partea leului a fost rezervată amfitrionului pentru cei 80 de ani împliniți la ora 5 dimineața. Până și mesajul primarului Vasile Pavăl a fost mai interesant decât al unei oficialități.
De menționat special: profesorul vasluian a lansat oficial și cu public 3 cărți, a 48-a Opera Magna 4, a 49-a Dimensiuni culturale globale, antologie cu creații publicate în M.C.R. ale celor 160 de scriitori in toată lumea, și Jurnalistică și cultură națională la Vaslui/Marin80, a 50a carte a acestuia. Alături a fost expusă Revista internaționalizată MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, nr. 25 și ziarul Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău, revista ALPI – Booklook, ș.a.
N-a lipsit din expoziție cartea lui Nicolae Viziteu, cel mai de seamă caricaturist vasluian contemporan, care în cuvântul său a elogiat și acțiunea și organizatorul.
Capitolul elogii aduse celui mai de seamă jurnalist vasluian din toate timpurile și omului de cultură care reprezintă județul de 51 de ani prin tot ce face, capitolul în sine ar necesita numere întregi e ziar, toți cei prezenți neuitând să vorbească de prodigioasa activitate a prof.dr. D.V.Marin.
Revenim la o idee de bază: La Vaslui, asemenea manifestări nu s-au mai organizat în această vreme de pandemie, cu atâtea necazuri, boli, decese în toată lumea și, mai ales, unei însigurări forțate care sperăm să nu se mai repete în istoria umanității. Cineva a avut curajul, capacitatea, forța și autoritatea să organizeze această erupție de creație, muncă și valoare, înspre folosul
vasluienilor.
În pagini alăturate sunt articole și cuvântări de la Vaslui și din volumul consacrat, de 322 de pagini, apărut cu 2 zile înaintea aniversării.
[ add comment ] ( 2 views )
Cel mai mult în această lume m-a supărat prefăcătoria oamenilor care în prezența ta te laudă și în absență te bârfesc ori te înjură, în față zâmbesc și se gudură, în spate te înnegresc sub nume de împrumut.
În cei 64 de ani de presă am întâlnit diverse categorii de gurlani, cocoși, porci,lupi, vulpi cu chip de oameni. N-aș zice că nu m-au păcălit destui,cu vorba și cu fapta, fie că m-au furat, fie că sub numele meu și-au rezolvat treburi multiple, uneori cu mirosuri urâte. Destui dintre cei peste 500 care au lucrat la TVV au ieșit oameni, dar trebuie să înregistrez și gândaci de bălegar care-mi strică aerul după o viață dedicată muncii (și succeselor… unice!?).
Netul actual e plin de stricători de limbă, de moravuri, de minciunării de toate gradele. Ăștia par a fi învingători prin nocivitate, prin posibilitatea de a-și ascunde identitatea, prin îndrăzneala de a ataca în întuneric. Gândaci de noapte care se hrănesc din lături și necuviințe. Culmea, unii mi-au fost elevi care în loc de oameni au devenit niște avortoni. Cel puțin pe unul pe care l-am trecut la corigență în urma unei intervenții… poate ajungea om dacă-l lăsam repetent.
Nu spun niciodată că oricine ar fi n-are dreptul la opinie. Dar nu să mintă, nu să facă cel mai mare rău cu un venin bălos și persistent de peste 2 decenii. Am crescut deci și șarpe la sân, am suferit pentru cei care au ales calea fari seismului.
În fața unui fariseu cu pix nu contează cele 50 de cărți scrise față cu 19 pagini ale unui de mincinos și profitor care de 40 de ani nu mai are decât legături de afaceri cu comunistoizii acaparatori de funcții și avantajele de la țâța bugetului.
Să țină respectul vârstei?
Să aibă considerații pentru muncă și valoare? Nu se află.
De aceea jivinele astea trebuie descoperite și supuse oprobiului public. Numai că și acesta conviețuiește deja cu liftele.
Para, locurile astea nu vor putea crește cu astfel de ne-oameni.
Atenție la ce vedeți, auziți, și cum trebuie să înțelegeți, oameni buni!
[ add comment ] ( 2 views )
Calendar
