Grafica este apanajul lui Nicolae Viziteu, pictura impresionista a lui Nastase Fortu, pictura suava a lui Nelu Gradeanu, Georgel Pascu s.a., in pictura bisericeasca, Silviu Craciun s.a.
Sculptorul Marcel Guguianu realizeaza cateva capodopere de valoare mondiala (exceptional bustul lui Mihai Eminescu la Barlad), Gh. Alupoaie are sansa unui monument (reprezinta tot pe Mihai Eminescu) in Canada, Cristi Pantea, cu realizarile memorabile (busturi, Al. I. Cuza, Mihail Kogalniceanu etc.).
Eseistica si critica literara au dat lideri autoritari: C. D. Zeletin, Theodor Codreanu, Cassian Maria Spiridon, recunoscuti si rascunoscuti pe plan national, la care poate fi adaugat Theodor Pracsiu (poate, si Gruia Novac). Dramaturgia: Daniel Dragomirescu …
Ar trebui (poate) analizat mai bine resortul intim si colectiv care a prilejuit explozia creativa a atator conjudeteni (desigur, libertatea cuvantului …) dintre care noi amintim pe prea putini (varfurile). Rasunetul Revolutiei din decembrie 1989 inca nu si-a gasit creatorul local (de talent); dar e vizibil prin cele peste 300 de carti aparute si noi am exemplificat pe baza autografelor lor doar aprox. 70, in volumul omagial „MARIN 70” (2011) dintre cei peste 150.
Presa scrisa nu trebuia sa lipseasca. Avantul acesteia s-a concretizat prin aparitia cotidienelor Monitorul, Obiectiv si Vremea Noua (un timp sub titlul de Adevarul) si saptamanalelor Meridianul de Vaslui - Barlad - Husi, respectiv, un timp, Barladul. Vorbim de ceea ce exista AZI. In media sunt 16 licente pentru Vaslui dar TV.V -> V24, insertia Antenei 1, Media TV, EST 1 (Barlad), sunt posturi locale „in eter”; numai pe telecablu, Impact TV, Total TV; la radio,Unison Radio Vaslui (> V24 FM), Unison Radio Barlad, Vip Barlad si Smile FM sunt cele locale. Celelalte frecvente sunt pe retransmitatori plantati in orase pentru posturi nationale. Subliniem: scriem despre ce EXISTA.
Subliniem ca si reactia la ceea ce a promovat D.V. Marin se incadreaza in tendinta dezvoltarii presei locale (prin negare). La data editarii acestei carti, varfurile Curentului Cultural - Informational din presa sunt Vasile Arhire (directorul TVR Iasi), Catalin Striblea (realizator TV la Realitatea TV Bucuresti - de exemplu, marti, 15 aprilie a.c., l-a avut in direct pe primul ministru Emil Boc, dupa ce cu cateva zile inainte l-a difuzat pe presedintele Traian Basescu), Lucian Parvoiu, realizator de telejurnale la TVR2; la nivel de judet, Aurina Petrea fiind cea mai activa si penetranta, iar de curand, Adina Huiban; la Barlad Timona Balmus, iar ca redactor sef al ziarului Meridianul, poetul Val Andreescu… Acestia obtin efectul jurnalistic maxim… poate si corespondentul Mediafax, Theodor Istrati. E un prilej de satisfactie existenta unui mare numar de ziaristi descoperiti de TV.V., chiar daca la Grupul de Presa mai sunt destul de putini, in prezent. Sunt insa, cateva zeci de lucratori in presa locala.
Mai subliniem ca aproape 2 decenii, mai ales prin acest trust media s-a pastrat entuziasmul specific si necesar breslei, ca si interesul, ori entuziasmul telespectatorilor s-a conservat (cu urcusuri si coborasuri) tot prin existenta unui pilon al presei locale pentru referinte, comparatii si critici ! Parghiile permanentei tot (de) aici se sprijina si pot fi usor demonstrate, chiar in aceste multe, multe luni de criza.
(va urma)
[ add comment ] ( 61 views )
Incercam o preasuccinta detaliere a Curentului Cultural - Informational pentru care, pretentiosi, am cere „ideologie artistica”. De fapt, neomodernismul acesta, mereu supapa analizelor si criticii actuale, nu exista ca ideologie. Si totusi, dorinta de libertate, alergatura dupa avere, invaziunea pornografiei in limbajul artistic ar fi caracteristice si pentru autorii vasluieni. „Suma” de tendinte estetice, caduce, pana la urma, nu poate fi decat fortat evidentiata (dar se poate vorbi pe aceasta tema). Vis-a-vis de un program structurat de cineva sau promovat de o revista (care nu exista), ori alta publicatie, iarasi este superfluu sa tot discutam. Si aici (in arealul judetean) s-au manifestat exact acele tendinte din literatura nationala, poate mai cu putina forta artistica expuse. Absolut cert, insa, nu lipsesc personalitatile care sustin cam aceleasi idei acceptabil structurate si destul de bine articulate.
Sa presupunem, totusi, niste criterii de evaluare pentru a sugera mai exact dimensiunea personalitatilor creatoare care vor fi adesea pomenite:
1.Sa fi publicat mai mult de o carte sau articole in ziare;
2.Suprafata sociala prin functie sau natura muncii;
3.Opera tiparita sau alte contributii majore in reviste nationale de specialitate;
4.Impact social al creatiei care tine si de natura relatiilor cu mijloacele de presa ori revistele literare.
5.Masura de MODEL, individualitate, noutate, cel putin intr-un domeniu abordat.
Putem astfel vorbi de o GENERATIE ACTIVA, nu numai in domeniul presei (ca in MERIDIANUL - Axa cultural - informationala, 2009), ci, chiar in campul valoric atabilit prin OPERA tiparita si valoare intr-un areal mai mare decat cel judetean.
Ramanem surprinsi, astfel, de gradualitatea incluziunii sociale a atator personalitati (care au posibilitati de afirmare adesea, cu totul vitrege ce demonstreaza caracterul luptator al celor in chestiune). Desigur, si inegalitatea realizarilor in domeniul literar cultural sau de presa.
Putem usor nominaliza cativa romancieri in frunte cu Ioan Baban, Ion Gh. Pricop, N. Ariton, Maria Cozma, s.a. cu, sa-i zicem, romanul greu, de la pamant, cu teme diverse si profunda analiza psihologica. Daniel Grosu are romanul - joaca, adica jongleaza usor cu expresia si metafora, D.V. Marin imbina erotica si analiza psihologica, Ion Macnea reface lumea satului natal, Corneliu Bichinet imbina realul cu fantasticul dar adevarata valoare a prozei sale sta-n farmecul limbajului. Dr. Iorgu Galateanu (Barlad) recompune un univers stabil si personal intr-o nota particulara, alt medic, Nicu Botezatu activeaza neobosit de peste 1/2 de secol … Nu merita sa uitam de Constantin Slavic, Brandusa Dobrita, Val Andreescu, s.a.
Mai productiv este domeniul poeziei, unde Dorin Cozan violenteaza expresia laxa, obtinand efecte artistice interesante, Simion Bogdanescu e un metaforic si un inventiv, amator de lexic nou, Mihai Apostu, continuator al lui Ion Iancu Lefter si mai ales al lui Ion Enache, stapaneste bine sufletul poeziei, adica metafora (ajutata de sugestie), Leonard Ciureanu misca un vers greu de incarcatura stilistica (un poet al insingurarii in decor satesc). Un poet autentic este Val Andreescu, manuitor al metaforei pasagere intr-un text ce se retine multa vreme in memorie. Cap al acestei liste ar trebui sa fie Ion Macnea, prin indelungata (si victorioasa) lupta cu cuvantul, cel care prefera ideea, exprimarea ei, in defavoarea ritmului perfect, Marina Costea, mare cautatoare de metafore (care pierde mult prin supraaglomerare) s.a. Barladul are inca un numar neidentificat de creatori, prezenti sau nu la Academia Barladeana, de care merita amintiti: Oltea Rascanu Gramaticu, Serghei Colosenco, Petruta Chiriac, M. Constandache, Nicu Botezatu,iar din Vaslui Catalin al Doamnei, CosminPreda, D. Panzaru, R. Dumitriu, E. Leustean, E. Mititelu, V. Vecinu, C. Manea, E. Tomozei, C.Tintea, cu mentiuni speciale pentru epigramistul Ion Toderascu si poeta Adina Huiban.
Monografii s-au inmultit, de un timp, existand o lista cu autoritati in materie…
(va urma)
[ 1 comment ] ( 80 views )
Sa plecam de la (o) realitate: in ultimii ani productia editoriala a scazut considerabil, numarul lansarilor de carte proportional, numarul adnotarilor noastre in MERIDIANUL, asisderea.
Un presedinte de cenaclu marturisea recent ca mai toate cenaclurile literare, inclusiv cele scolare sunt moarte din lipsa de participanti; singura revista de literatura locala, Ecouri Literare, trage … sa dispara (desi, in Consiliul Judetean am votat sa-i acordam o suma).
Chiar si recentele infiintate muzee satesti n-au vreo activitate iar comoara etnografica adapostita de Ion Macnea e nevizitata (si omul izolat). Actiunile laudate indestul, de la Muzeul Judetean Vaslui sunt fara sustinerea scolilor deci, cu putini (si cam aceiasi) participanti, la casele de cultura sunt doar spatii inchiriate si … atat ! Si mai grav e in sate si comune, unde nimic nu misca. E vorba si de viata economica dar mai ales cea culturala unde informatia de profil se difuzeaza numai prin televiziunile centrale, pentru ca si audienta radio a scazut alarmant. Presa se citeste din ce in ce mai putin. Singurul domeniu in care creste traficul e cel pe calculator: facebook-ul e o adevarata preocupare pentru parte din tineretul studios care foloseste din ce in ce mai mult biblioteca virtuala.
Pana la urma, acesta ar fi mersul istoriei informatiei: computerul.
S-a creat, insa, o ruptura intre generatii iar actul de cultura este aproape exclusiv initiativa a generatiei mature (sa nu spun batrane), adesea formal, fara integrarea tinerelor sperante.
N-ar fi fost de acceptat ca imbatranirea populatiei sa fie galopanta. Aceasta, din cauza plecarii tineretului (in special barbatii) pe piata muncii europene, unde, pentru salarii mai mici decat autohtonii presteaza servicii mai grele si mai multe.
Faptul este absolut vizibil si pe verticala, si pe orizontala. Cu totul ingrijorator pentru cultura si educatia de maine este absenta tineretului, lipsa de preocupare pentru imbogatirea mintii. Talhariile, furturile, violurile s-au inmultit. Creatorii populari (croitori, brodeoze, olari, sculptori, alti mesteri) au disparut sau n-au nici o posibilitate sa se bucure de rezultatul talentului lor. Vasluiul nu e in zona turistica, judetul n-are resurse naturale, pana si natalitatea a tot scazut, populatia emigreaza, sistemul de invatamant defavorizat (recenta scadere a salariilor cu 25%), spitalele desfiintate (Negresti, Tutova).
Perspectiva unei munci in domeniul culturii nu exista in sistemul scolar. Politica guvernantilor in acest domeniu e cu totul defectuoasa. Si am intrat in U.E.
Tot realitate este ca (toate) mijloacele de presa se bat pentru audienta populatiei de 468.564 cetateni din judet, in zona Vaslui - 171.311 ca tinta reala, la Vaslui 76.189 de locuitori, Barlad 75.253, Husi 30.947, Negresti 7.548, la data de 28 februarie 2011.
Se observa usor scaderea fata de august 2009 (cand am comunicat cifre ceva mai mari) dar trebuie sa tinem cont ca acestea sunt date oficiale de la Serviciul Public Comunitar, dar cel putin 15% dintre cei buni de lucru sunt plecati in vest (ultimul val, in februarie 2011), despre care autoritatile n-au vreun control, fiind libera circulatie.
[ add comment ] ( 42 views )
Un capitol interesant (si unic) e BASARABIA.
Pe 28 martie ar fi trebuit sa sarbatorim unirea ei cu Romania.
Mai intai presedintele Mircea Snegur la Vaslui. Podul de flori, Snegur la Husi, Snegur + Iliescu la Sculeni, cortina cenusie pe Prut, independenta Republicii Moldova etc.
Daca Iliescu nu era ca si Snegur, sub porunca agentilor sovietici, unificarea se facea odata cu Podul de flori, cand pentru o zi n-au existat granite iar soldatii galbeni si cu ochi incrucisati (Uzbekistan, Kargastan etc.) erau bucurosi s-o stearga acasa. Astia doi n-au indraznit unificarea, pierzandu-se momentul istoric.
Sa va spun ca la monumentul lui Lenin din marginea Chisinaului basarabenii ne-au luat pe sus, entuziasmati ca-i filmam si ca se face unirea ? Ca rusofonii s-au ascuns iar cunoscutul crainic TV. Frumuzachi a infiintat televiziunea locala Catalan … de unde am transmis mesaje, inclusiv peste Nistru … Multe asemenea putem rememora.
Ne-am simtit aparati de cuvantul LIBERTATE pe care-l transmiteam oricui. Politaiul sef al Chisinaului, colonelul Voronin veghea in spatele Parlamentului la sedinte furtunoase la care am asistat. Ce ne-unire, era ! Pentru ca presedintele Transnistriei dizidente Igor Smirnov era la sedinta Parlamentului din Chisinau si l-am intervievat. Era foarte categoric, se simtea sprijinul armatei a XIV-a. Cand am fost Cu Iliescu - Nastase, Snegur - Muravschi la cetatea Hotin, acest prim secretar nu era nimic. Tot Iliescu l-a facut mare si pe asta ! Adrian Nastase era ministru de externe, mult in plan secund.
Daca am fost ACOLO singur, cu familia sau cu ajutoare (angajati) si am adus imagini din lume sau reprezentantii altei lumi au fost in studiourile mele inseamna, oare, ca putem vorbi si de destinul european al acestor mijloace de presa ?
Daca am adus imagini, am transmis la radio in direct, am consemnat in editoriale momentele, am aduc ceva din Europa mai aproape ?
Colaboratori sau redactori ai nostri in tara (mai ales Iasi si Bucuresti), sutele si sutele de transmisii din orasele mari (de la Est la Vest … si, altfel) a insemnat, oare, aport al TV.V. + Unison Radio Barlad + Meridianul la intrepatrunderea experientelor si educatia necesara momentului ?
Dupa cum se judeca indeobste o generatie inseamna 30 de ani din viata unei comunitati. Prin extensie unii cred ca si 20 sunt reprezentativi intr-o istorie a locurilor, a unei natiuni, a unui continut, mai ales dupa o Revolutie, pana cand totul se re-aranjeaza.
Orice gazetar sau scriitor cauta sa straluceasca si el evocand personalitatile importante, puternici ai zilei, evenimente de exceptie. E rezultatul muncii sale de calitate, stiindu-se ca ceea ce se obtine greu e si mai valoros.
James Linagh, director al Vocii Americii, un radio pe care romanii il ascultau pentru ca era mai ponderat in aprecieri si il bruiau mai putin decat pe Europa Libera, trimis ori, din interes, s-a intretinut adesea cu noi, intreprinzatori locali care nu stiam prea multe lucruri, m-a sfatuit sa fac orice, dar sa am in spate echipa. El intelegea prin aceasta un grup de oameni foarte devotati, bine platiti si foarte profesionisti.
Era in plin deceniu al dusmaniei, iar profesionisti nu erau nicaieri, de aceea oricine venea in Grupul de Presa, cu unul unul sau mai multi, aveam discutii pregatitoare, il instruiam cu minimul necesar si … mai ramanea, cam unul la 20 - 25 pana vedea ca-i greu si ori, nu e de el, ori se crede mai destept si deci e prost platit. Niciunul nu-si punea problema sa stie ceva specific, ci sa obtina salariu cat mai bun. Bine platit … era foarte greu, dat fiind ca tot ce-am cladit a fost pe datorie si pregatirea in profesie intarzia sistematic. Un redactor bun se face in 5 ani, noi il laudam la 3 saptamani oricate greseli (gramaticale) avea. Destui capatau fumuri.
Cu loialitatea era cea mai grea problema pentru ca in jurul nostru erau interese mari, erau mituiti, de regula, sa relateze bine despre ei, adversarii, si, cand veneau intreprinzatorii direct la sediu (destui) se "trata" partea fiecaruia. In campania electorala era perioada de mare castig pentru unii redactori care au invatat repede sa vanda secrete ale campaniei si pentru o bere.
(va urma)
[ 1 comment ] ( 61 views )
Destinul acestei publicatii a fost sa fie si sa ramana scris pentru TV.V. (imagine) si Unison (sunet) si mai ales o pagina culturala continua, sigura si ilustrativa `n cadrul Curentului Cultural – Informational.
Prima incercare a fost in noiembrie 1996 (prelungita si in 1997, dar fara indentitatea necesara) se voia “mai altfel” cu un articol – program fragmentat in primele 2 numere.
Ca el era un ziar al actualitatii, este clar si atunci, si azi. Dar pentru ca erau destule greutati cu celelalte componente ale Grupului de Presa (TV Vaslui, Unison Radio Vaslui, Unison Radio Barlad) a intervenit acest hiatus.
De Florii, an 2000 insa, a reaparut bisaptamanal, apoi cotidian, trisaptamanal, saptamanal ca arhiva (scrisa) pentru evenimentele consemnate sau nu in celelalte mijloace mass-media.
15 ani … ar trebui sa fie o aniversare importanta pentru ca in istoria locului nu se mai consemneaza o asemenea longevitate si intr-o perioada asa de framantata prin dusmaniile de tot felul rascolite si tot rascolite.
Dat fiind ca acum Grupul de Presa inseamna tvv.ro, deci aparitie pe internet, Unison Radio Barlad si ziarul Meridianul (de fata), si ca parcurgem o perioada de mare recesiune, nu putem sarbatori decat prin munca.
Asta si facem !
[ 1 comment ] ( 57 views )
Calendar
