Dacă un mare învățat ca Dimitrie Cantemir scria că Moldovenii sunt primitori și ospitalieri, mai puțin vasluienii care se îmbrăcau în straie proaste și veneau să ceară de la călător, însemna că era mare sărăcie prin aceste părți și o educație incompletă (ca să nu spunem altfel). De-a lungul istoriei am putea vorbi de câteva momente cultural-educative
care se impun atenției unui cititor avizat și unui patriot. Nu vorbim de tradiții, obiceiuri, datini cu rolul cultural secular. Înființarea primelor școli publice în 1832 (Bârlad), 1833 (Huși) și 1841 în Vaslui, ar fi acte de impact în profil, chiar dacă
tuturor ne place să vorbim de acel an
1475, cu magnifica victorie ștefaniană.
1846 (Clasul real al Codreanului), apariția primelor ziare (1870 – Semenătorulu-Bârlad),
1873 – Vocea Hușului (Huși),
1875 – Albina Vasluiului (Vaslui)
1890 (înființarea primului
Gimnaziu devenit Liceu în deceniul al 3-lea din secolul trecut la Vaslui), 1951 (prima Bibliotecă publică), înființarea Muzeului (1973), Casa de cultură în 1972 (după înființarea județului în 1968) ar fi câteva date memorabile. Pentru cultura locului Festivalul Umorului (1970) și înființarea TVV (1990), pot fi date de referință pentru acest avânt cultural fără precedent.
B. TVV (Studioul de televiziune și radio) înființat pe 5 decembrie 1990, cu prima emisiune publică de Ajunul Crăciunului, 24 decembrie 1990, reprezintă trompeta în Agora și permanența valorică pentru ultima generație, cu mare autoritate și cu înfăptuiri unice, demne de cartea recordurilor. TVV rămâne emblemă perenă și după ce întemeietorul ei nu va mai fi, pentru simplul motiv că din acest moment se poate vorbi de viață culturală în județ și de începutul cuplării la cultura națională. Unii n-au fost de acord cu existența acelui Curent cultural-informațional vasluian deși au fost recunoscuți ca reprezentanți valoroși. Dar acele sute de creatori și sutele de opere tipărite până astăzi, apartenența declarată la jurnalismul cultural de pe mapamond sunt realități clare.
C.Vasluiul pe harta culturală a lumii, este o altă realitate onorantă, certă, ușor demonstrabilă acum, mai ales după apariția Revistei internaționale MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC cu 671 de colaboratori din toată lumea, după 6 ani de apariție. Pentru aceasta reporterii TVV au străbătut lumea în lung și în lat, pe 4 continente, 32 de țări. Și, totul a pornit de la acel minuscul grup care a înființat pe 5 decembrie 1990, TVV-ul, cu prima emisiune în eter după mai puțin de 3 săptămâni, cu efecte mediatice imposibil de cuantificat exact, dar ușor vizibile în zilele noastre.
D. AZI în lume: Da, azi Vasluiul și oamenii săi de valoare sunt cunoscuți și recunoscuți în Canada (Montreal – Destine literare, Toronto ș.a.), S.U.A (New York – Cenaclul Lumină lină dar și mulți români stabiliți în State), Italia (Roma, Grupul impresionant Scriviamo), Germania (ne „aude” Georg Barth, Emil Gavra și acei mulți colaboratori), la Chișinău (cu un Tudor Șoimaru, excepțional patriot român, academicienii Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Ion Dediu, Mircea Snegur etc., etc.), din Israel (mulți prieteni și colaboratori) chiar din Maroc. Și lista poate continua. Din România n-am avut curiozitatea să numărăm localitățile din care ne vin colaborări, dar părintele Botiș din Maramureș, Al. Ionescu, Nică D. Lupu ș.a. (din București), ieșenii noștri foarte dragi în frunte cu Mihai BatogBujenița (conducător Cenaclu ALPI și al revistei umoristice Booklook), de la Bacău nu lipsesc, aproape număr de număr, prof. univ. dr. Ioan Dănilă, dr. ing. Dumitru Brăneanu, Cornel Galben, Mihaela Băbușanu și (iarăși) mulți alții, nu ne lipsesc acei bravi colaboratori din circa 120 de localități românești… Mai sunt și colaboratorii de aproape, de mare valoare și reprezentativitate ca dr. Valeriu Lupu, Th. Codreanu, Costin Clit, Laurențiu Chiriac, (și D.V. Marin, nu?), Vicu Merlan, Simion Bogdănescu… și lista poate continua, preț de o carte de 740 de pagini, BĂTĂLIA PENTRU VASLUI/222 printre noi/ istorie culturală, Iași, Pim, 2020. reprezentativitate ca dr. Valeriu Lupu, Th. Codreanu, Costin Clit, Laurențiu Chiriac, (și D.V. Marin, nu?), Vicu Merlan, Simion Bogdănescu… și lista poate continua, preț de o carte de 740 de pagini, BĂTĂLIA PENTRU VASLUI/222 printre noi/ istorie culturală, Iași, Pim, 2020. În acest context stimulativ autorul acestor rânduri a putut 46 de cărți, a scos Revista MCR, a susținut apariția ziarului. Într-una din paginile ziarului nu lipsesc o parte dintre aprecierile colaboratorilor și cititorilor din această perioadă. E. Realitatea vasluiană, de cunoscut: Noi nu putem să nu-i invităm pe toți vasluienii să mediteze la aceste mari reușite, pe ieșeni, băcăoani, gălățeni să ne citească ziarul care acuși face un sfert de secol, Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău. Niște mincinoși sau politicieni, ar glăsui fariseic: „nu se putea face asta, fără sprijinul dvs…” Care sprijin? Când? Că tot poporul vasluian a beneficiat de aceste mijloace culturale și de presă e foarte adevărat. Că nici un politician sau primar de muncipiu n-au făcut vreun abonament sau să acorde un cât de mic sprijin… iarăși este adevărul adevărat. Aculturali, ce să zicem, poate și analfabeți funcțional. Realitatea crudă este una singură: am izbândit în pofida unor comunistoizi înrăiți care ne ocultează cât pot, datorită unei voințe peste rând și a acelor mari prietenii pe care le invocăm și le evidențiem mereu. Noi suntem aici, la roate, noi (mai) reușim cu mijloace atât de puține, aceste atât de mari fapte culturale contemporane. Chiar suntem mândri de contribuția consistentă la un patrimoniu vasluian, de elementele pentru Pantheon pe care le impunem în această perioadă de făurire a noii culturi existențiale. Asta trebuie să se știe: ADEVĂRUL !!!
[ add comment ] ( 3 views )
Calendar
