ceilalți cu o expresie „mă, s-ar putea să nu meargă, dar… dacă va merge?”. Și au urmat eforturi incredibile, pe care nu le prea poate crede lumea de azi. ACUM, am mai hotărât o inițiativă cu destui termeni de relativitate: înființarea unei BIBLIOTECI STRADALE – publice cu investiție personală de timp, de carte, de idei, de viață.
Principii: expunerea unui număr cât mai mare de cărți, la dispoziția trecătorilor (oricare și de oriunde), de reviste, de ziare, cu acces la raft direct din stradă, cu scaun pe aproape ca omul să stea în tihnă cu vreo carte în mână sau să citească ziarul. Anunțul e clar, ziarele se pot lua gratuit, revistele și cărțile ca ÎMPRUMUT. Voi pune în raft donațiile. Funcționare: zi și noapte, pe mica terasă din fața TVV, unde sunt cărți, ziare, reviste și… scaun (sper să nu fie „împrumutat” tocmai jilțul de serviciu). Obligații: publicul niciuna, eu organizatorul, să asigur un fond de carte și acces ziua, până seara târziu. Notă: de biblioteci publice am mai auzit; de librărie în stradă așișderea, ba, chiar am cumpărat cărți de la buchiniștii din Paris. Cred că o bibliotecă de stradă ar putea avea un viitor cultural în aceste condiții de retragere a cititorilor pe internet, și voi putea asigura și un laptop, în redacție, celor care simt nevoia să acceseze ceva precis și fără taxe. Se poate ca ideea noastră să fie unică, se poate… să nu, dar la Vaslui, chiar e unica. Veți putea consulta diverse cărți dar și pe toate cele 46 pe care le-am
scris eu. Așa ca idee: numai în anul 2020 am tipărit 3329 de pagini în 7 cărți, am scos revista MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, 4 numere (din 24), adică 640 de pagini, am tipărit ziarul Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău (multe mii de exemplare), am postat pe rețele de socializare mai multe materiale, am deschis blogul VASLUIANUL DE SERVICIU pe care-l puteți accesa oricând.
Am pornit bine pe 5 decembrie 1990, nu?
[ add comment ] ( 2 views )