Azi, punct. Si de la capat... 
Probabil ar fi ultima data cand, in acest colt de pagina mai scriu despre acest personaj unic, numit D. V. Marin. Cauzele ar fi urmatoarele:
1) Azi 28 aprilie, catre asfintit, D.V. Marin implineste cei 75 de ani de la primul tipat in lumea asta. E oricum, o zi importanta, macar pentru familia acestuia. Dupa mesajele primite si respectul afisat nu numai de cateva mari personalitati ale Moldovei si ale tarii pare o zi de aniversat de catre jurnalisti, scriitori, politicieni (hm!), folcloristi, de manageri etc. etc. Pana la urma nu e ambitia unui om ci incercarea de a gasi elemente de actiune si de stabilitate.
2) In noianul de indiferenta, invidie, ura care inconjoara o personalitate, trebuie sa ai o structura „de fier” sa rezisti, altfel „te-or intrece nataraii/chiar de-ai fi cu stea in frunte” (M. Eminescu). Pai cand sunt „doruri vii si patimi multe” chiscuitul gainilor, bazaitul mustelor, indiferenta animalelor pot fi infruntate in numele unui ideal, al drepturilor de viata, al necesitatii de a exista prin actiune („o lupta-i viata/Deci te lupta!”)
3) Nu e vorba de a semana vant spre a culege furtuna! E capacitatea de a face in pofida celor care nu stiu, nu vor, nu pot, dar cartesc, uneltesc denigreaza sau innegresc. Cum s-ar zice, carcotasi actionand, analfabetizati nascuti suparati si negativisti care daca nu fac (ceva, orice) ei, nici nu lasa pe altii, iar in cazul unor marimi locale, acestia se comporta ca antimateria: demoralizanti, mincinosi, jigodii, care n-au meritat si nici nu merita vreun cuvant de multumire ori apreciere. Pentru ce?
S-a iscat o discutie despre cel mai de seama jurnalist vasluian din toate timpurile. Sustin ideea dr. ing. Avram D. Tudosie, poeta Gabriela Ana Balan, jurnalisti din Iasi, Bacau, Bucuresti. Guita impotriva, vasluieni obisnuiti sau cu oarecare merite culturale! Ba unii cred ca-si pot atribui lor asemenea inaltime, oarecum ametitoare pentru ei. Negatia simpla e „dar ce-a facut asta, bre...?” Iata, cam ce:
a) Ca personalitate, D.V. Marin n-a fost niciodata gluga de coceni in peisajul judetean. Pe vremea comunismului n-a trecut la bacalaureat pe fiica secretarului II, Tolescu, alti copii de ofiteri, politisti si alte loaze! Nu cumva a fost indelung ostracizat, desi era singurul doctorand in stiinte dintr-un judet?
b) Nici un ziarist in lumea asta nu intruneste multe simpatii. Un arbitru de fotbal multumeste o echipa, un om al legii acorda castig cuiva, un politist... e si el om. Ziaristul incearca sa arate un adevar si, de regula, sfarseste injurat de toti! Se poate deci vorbi de o particularitate umana, de un mod de a privi si actiona in societate.
c) Iata criterii de analiza pentru stabilirea unei ierarhii locale, tocmai ca publicul sa-si poata face o parere:
- pregatire pentru meserie: daca omul are pregatire superioara (deci facultati) vizibila in activitatile sale absolut diversificate si afisate (publicate);
- vechime: debut in 1958, deci aproape 60 (saizeci de ani!), iar in ultimii 25 conduce cel mai complet grup de presa din Moldova (o mai fi vreunul in tara?) cu tv, radio, ziar si chiar o revista de cultura, i se pot nega meritele? Nu indraznesc nici aplaudacii, nici postacii, nici marunteii dimprejur dar adopta pozitia comunista cunoscuta: omisiunea!
- DURATA de munca in domeniu: MARE. Au fost lucratori in domeniu, cel mult 17 ani, dar peste un sfert de secol, niciunul! Niciodata! Cu cea mai mare siguranta, pentru ca intre 1944 - 1989, la singurul „Vremea noua” erau schimbati des pentru ca nu se putea respecta intotdeauna disciplina de partid. Ca sa reziste intr-o redactie (si era doar una singura) trebuia sa aiba vreunul mari deficiente de gandire. Sa dau nume? Avram, Necula, Iosub si altii, care-au disparut dupa 1989 (ca ziaristi).
Grupul de presa, repet de presa, rezista in piata din 5 decembrie 1990. si totusi se mai gaseste cate un scelerat sa nu-i recunoasca existenta desi i se pune sub nas ziarul, poate asculta radio Unison, se poate vedea pe tvv.ro si chiar poate publica in M.C.R.
Un sfert de secol e o perioada mare? Este! E dovada de munca? Sigur! E dovada de competenta?
- Calitatea muncii in presa. Daca de peste 25 de ani are editoriale in ziar (e cel mai vechi editorialist din Romania) a fost vicepresedinte a U.Z.P.R. si presedinte a filialei Vaslui din 2003, daca a publicat articole si carti, daca a fost reprezentant inclusiv al natiunii romane la intalniri internationale (2 decembrie 2001), e dovada de calitate. Dar interviuri de Guinness Books cu cu presedinti de stat, prim-ministrii si cele dintai fete bisericesti (Papa, Patriarhii, mitropoliti, episcopi...) e dovada de inalta calitate?
CINE, CAND si CUM vor mai putea realiza vreodata acestea?
- Complexitatea preocuparilor, vasazica omul este sofer, reporter, manager, reprezinta un GRUP DE PRESA, UN JUDET, O TARA, in peste 30 de tari ale lumii (ca sa nu spunem ca mai ales in Romania), e dovada de valoare?
IMPORTANTA acestei activitati, de la simplu la complet:
- Dupa Revolutie au mai fost incercari de a scoate publicatii, disparute insa. Nu spun ca Gazeta de Est cu cele cateva numere n-ar fi fost importanta. Nu se poate nega rolul ziarelor locale ca Vremea noua, Monitorul, Obiectiv care se mai mentin astazi. Ba, si un Informatorul Moldovei trebuie pomenit ca exista. Dar ele reprezinta unul cate unul actanti in piata! Important e ca mai rezista si mai au si ziaristi buni ca Mihaela Zarnescu, Romeo Cretu, Daniel Tanasuc, sau Simona Mihaila (Est News), Cristi Lapa sau Clara Bisoc (de la Obiectiv de Vaslui).
Dar...
Cand rezista Grupul de presa cu toate sectiunile lui, nu cumva e cu totul mai IMPORTANT?
Nu cumva rezultatele jurnalistice sunt reale si autoritare prin simpozioane nationale, interjudetene, locale, prin lansarile de carte, prin cultura (pagina cultural - literara) difuzata permanent; joaca un rol mai aparte?
Si:
Intr-un peisaj valoric interjudetean locul fiecaruia si toate la un loc reprezinta varful piramidei? Care ar mai putea fi situat in varf si pe ce criterii?
ALTE DOVEZI de INALTA VALOARE:
- In frunte e un doctor in stiinte filologice. Deci atestare si de catre comisii dedicate.
- Tot in frunte e un poet, un romancier, si un epigramist ca Val Andreescu.
Alti colaboratori de valoare mare si verificata ca Anca Moldoveanu, Timona Balmus, Emil Lupu, P. David si mai ales ALPI, adica o grupare literara de exceptie din Iasi, condusa de Mihai Batog - Bujenita, la care adaugam bacauani exceptionali ca Dumitru Braneanu, Ioan Danila, Cornel Galben... Ce ziceti? Cine a facut sau poate face mai mult?
Dar ca D.V. Marin a realizat prima si singura {coala de presa (cca. 500 de persoane), conteaza? Ca toate mijloacele sale de presa au fost martore si ilustreaza 25 de ani de framantari sociale - culturale - literare si nu numai... pot fi merite?
... Dar cand suntem intr-o hora internationala cu mari personalitati ca Georg Barth (Germania), Adrian Grauenfels (Israel), Stefan Racovitza (Geneva), M. Rusu (New York), (N. Dabija - Chisinau) si multi altii. Ce mai zice un oarecare?
Dumneavoastra ce spuneti, e mai important un ziarist care scrie despre violuri, betivi, hoti pe plan local si numai de rau, sau ca LUMEA AFLA de valorile Moldovei si ale tarii de la persoane autorizate prin munca lor de o viata?
Cum e cu cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile? Au dreptate Avi Tudosie, Gabriela Balan, poetul Petrus Andrei, Georg Barth si atatia altii chiar de peste hotare care afirma aceasta?


[ add comment ] ( 31 views )

<<First <Back | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | Next> Last>>