1. Prisacani, PRIMA ambulanta (sanitara) privata, adica a unei primarii la dispozitia cetatenilor din comuna. UNICAT !
Cu ocazia vizitelor unor parteneri belgieni din orasul Eeklo care au strabatut aproape toata Europa sa se infrupte din bunatatea sufleteasca a romanilor de pe Valea Prutului, am consemnat, marti, 9 februarie 2016, donatia lor facuta prisacanenilor: o ambulanta moderna care sa poata fi utilizata la nevoie, pentru salvarea unor vieti. S-au semnat actele cu Primaria Prisacani si pentru aceasta, desi cu un timp in urma, primarul Constantin Chirila a mai primit 2 masini de pompieri. Primarul orasului Eeklo, Koen Loete si Paul Goemaere, cel care a venit prima data cu ajutoare la Macaresti, acum peste 20 de ani, au subliniat exceptionala colaborare cu primaria si comunitatea moldoveana.
Dr. ing. Constantin Chirila se mai poate mandri si cu colaborarea cu Durlesti din Republica Moldova, „cu miscarea” sa prin Europa, cu atragerea unor valori in jurul sau. Fostul rugby-st de performanta (care sustine singura echipa de rugby din mediul rural) este unul dintre cei mai capabili primari dintre cei vreo 300 pe care-i cunoastem noi.
Felicitari si toata aprecierea noastra, domnule Chirila !
2. La Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Barlad, Geta Modiga a avut sustinere, duminica, 7 februarie 2016, pentru un simpozion interjudetean. Dat fiind ca in prim plan s-au aflat valorile locale ca Gabriela Ana Balan, o scriitoare de mare forta poetica, Corina Dimitriu cu „Prea tarziul clipei” si Dorina Stoica cu mai multe poezii din volumul de 320 de pagini, din Barlad, dar si poetul George Tei - bucurestean cu antecedente mai ales „rondelistice”, toate acestea prezentate si apreciate de Petrus Andrei, Dumitru V. Marin si Gheorghe Clapa, iata motivele pentru care observam inalta calitate a manifestarii; laude Getei Modiga !
3. Unii primari... tare activi !
Ar trebui sa-l laudam pe Vasile Puiu (Vetrisoaia), Ioan Buta (Murgeni), Constantin Vieru (Dumesti), Horatiu Carausu (Bacesti), Gheorghe Pricopie (Lungani - Iasi), {tefan Timofte (Tomesti - Iasi) si pe altii.
Deocamdata, ramanem la MENTIUNI !
Cat de repede - la exemplificari !
Vine primavara si ghioceii bucuriei rasar printre urmele de zapada si iarna. Cum sa nu-i laudam pe cei mai harnici !
[ add comment ] ( 21 views )
Realizarile „aproapelui” starnesc mai intotdeauna reactii adverse !
Firea umana e neiertatoare cand observa ca vecinul i-a luat-o cumva inainte. Vecini buni, prieteni buni „se topesc” daca vreunul dimprejur are succes, beneficii, avere mai multa. Unii innoata intr-o mocirla sufleteasca neagra ca pacura si-si propun imediat sa actioneze macar la nivel de barfa (daca pot mai mult, cu cat entuziasm!!!) sa-l atace sau sa-i micsoreze meritul celuilalt: „ala, ma, da’, nu-l stiu eu...” Dar el nu are nici un merit; doar sa-i micsoreze autoritatea sau meritele celuilalt !
Am lansat revista internationala („de la Vaslui” n.n.) Meridianul Cultural Romanesc la Colegiul „Negruzzi” din Iasi: Circa 200 de elevi (si profesorii claselor) mobilizati de doamna prof. Luminita Cozmei, careia ii multumim cu caldura; proaspat doctor in stiinte. Au participat personalitati din Iasi si Vaslui, au expus autori publicati in revista sau ziarul Meridianul.
Desi ne-a stricat rau efectul statia de amplificare, putem bifa la capitolul realizare deosebita, laude pe masura, mai ales de la valorosii nostri invitati.
Am avut simpozioane interjudetene in 3 licee din Vaslui. De fiecare data cu mari valori, cu captarea atentiei celor circa 300 de audienti, cu evolutii scriitoricesti entuziasmante. Am prezentat celor prezenti nr. 4 al revistei MCR cu cele 2 noutati in intreg peisajul cultural national: Sumarul recapitulativ pe tot anul 2015 cu cei peste 180 de colaboratori (chiar performanta, nu gluma!) si CD cu voci ale semnatarilor. Imi permit sa insist aici: ilustrarea vocii, inregistrarea portretistica (imagine si sunet) alaturi de opera SCRIS| in revista tine de sincretismul operei artistice, deci mai complexe si mai educative !
Trebuie sa spun pentru toata lumea ca o revista ca MCR e cu adevarat greu de realizat. Domnul Racovitza din Geneva (Elvetia), Georg Barth din Passau (Germania), Grauenfels din Israel s.a s-au alaturat celor din Romania in exprimarea parerilor pozitive (si cum in tara, primesc revista vreo 400 de persoane... am receptat mesajele !)
Credeti cumva ca s-a aplecat asupra revistei vreunul din conducerea Consiliului Judetean Vaslui? Ca a miscat un deget, ca a acceptat un abonament?
In acest judet suntem vreo cativa care „mai” facem ceva pentru cultura locala pe timpul, pe banii, pe talentul si riscul nostru. Doar cativa se dau mari pe banii primariilor sau a Consiliilor Judetene. Nu vreau sa lovesc in nimeni dar vreo 6 (sase!) semnatari in „EST”, o alcatuire de fotografii (fotomontaj de gazeta de perete!), care cheltuiesc o groaza de bani de la Consiliul Judetean Vaslui, aceste 6 semnatari se vor compara vreodata cu cei 180 stransi de noi din toate colturile lumii? Cele 600 de pagini in cele 4 numere pe 2015, n-au corespondent in cultura si literatura momentului actual.
Gandim ca sunt vreo 3 - 4 autori si un bolnav mintal (i-am zis aschilopatus) care fac pe soparlitele la urechi inalte... (vom reveni).
Incerc sa fiu scurt desi mahinrea si revolta ma indeamna la scris, nu gluma.
Numai ca noi insine, acestia din frunte avem si constiinta valorii, si constiinta unei datorii catre ai nostri, si credinta ca vom izbandi. Ba, mai mult, vazand procesul de schimbare si deteriorare a limbii romane, intrebam daca vor mai fi vreodata romantici de felul nostru. Prea mult altereaza acest timp si prea putini se mai bat serios pentru limba romana!
[ add comment ] ( 12 views )
Reproduc mai jos editorialul de acum un an, valabil si acum pana la ultima virgula. Inca !
Pentru ca in procesul de schimbare a alterare a Limbii Romane, cand expresia noua sau de-a dreptul alta in exprimarea romaneasca, mesajul clar din opera sa risca sa nu mai poata fi inteles asa cum s-a intamplat cu opera lui Ion Creanga. Cel putin in Canada am observat ca re-scrierea Amintirilor de la Humulesti, in scopul perceptiei de catre copiii din Diaspora este o moda, desigur dictata de un scop nobil: adaptarea la limba vorbita de romanii de acolo.
Despre limba lui Ion Luca Caragiale putem vorbi de o mai mare anduranta, dar cum si conditiile social - economice, culturale si mai ales politice se modifica rapid (valul globalizarii), tot mai mult si dramaturgul trebuie actualizat. E un proces firesc in teatru, foarte curand va fi si in creatia literara romaneasca in ansamblul ei. Pana astazi opera lui Caragiale este cumplit de actuala. Dar peste 10 ani? Iata-l pe autorul „Scrisorii pierdute” ... in lumea noastra !
*
Caragiale Ion Luca reprezinta in fata lumii, de vreo 13 decenii, societatea romaneasca mereu actuala si... contemporana, spre deosebire de Eminescu propovaduitorul, lira de aur a aceluiasi neam, modelul expresivitatii poetice. Daca-i adaugam si pe ceilalti mari clasici (Creanga, Slavici), poate intelegem mai usor ca MULTIMEA avand calitatile, defectele si umorul native e in opera dramaturgului si scriitorului nascut in apropierea Ploiestiului; o multime de Limba Romaneasca, intr-un segment de timp (istoric) care avea nevoie de un Luceafar pe care sa-l asculte pururi! Dar si de ,,croitorul” care sa le ia masura caracterului si epocii.
Redivivus observatorul fidel pentru anii de framantari, redivivus umorul de calitate chiar cand cultura video pare sa intunece vechile orizonturi.
Nascut de ,,Sf. Vasile, Grigore si Ion”, adica la 30 ianuarie, acest Ion (prenume romanesc reprezentativ alaturi de Gheorghe) este cel mai mare dramaturg, in limba nationala (,,O scrisoare pierduta” e mereu regasita, ,,O noapte furtunoasa”, nu e numarul 9, ci, mereu NOUA, celelalte-s bijuterii comice, iar drama ,,Napasta” e mereu adevarata!), e prozator reprezentativ, cel mai mare pentru secolul lui (si nu-i putem nicicum uita nuvelele), iar pentru posterioritate ... MOMENTE SI SCHITE sunt monumente pentru secolul XX si tot modele pentru secolul XXI. Pare un truism sa afirmi ca opera-i cuprinde mai toate sectoarele vietii sociale intr-un stil fluent si spumos, chiar si cand evoca imprejurari tragice. Tot asa afirmatia ca ,,neica” e mai actual ca niciodata.
Sfantul umorului romanesc tiparit, tipand prima data, de alti trei sfinti (Vasile, Grigore si Ion) indreptandu-si bunavointa catre o natiune mereu bogata si trista (,,la noi sunt codri verzi de brad/ si campuri de matase,/ la noi atatia flutura sunt/ si-atata jale-n casa”, zicea Octavian Goga, un geniu al poeziei despre viata trista a unei natiuni).
Spre deosebire de Eminescu (cel din Doina), marele dramaturg n-a scris nici un rand impotriva vreunei nationalitati si totdeauna e impotriva naravurilor timpurilor; ca prin teatru a satirizat mai acid, aspecte mai multe (,,Prin el naravuri indreptati/ Dati ascutiri de minte” - Iancu Vacarescu) si cu talent desavarsit este, sigur, de atributul geniului. Al sau, al poporului roman...
In ianuarie s-au nascut mai multe genii printre care: cel tutelar (la mijloc), cel reprezentativ in fata secolelor (la sfarsit), de ziua sfintilor intre care vor intra si ei in cele din urma. Pentru ca cei trei sfinti din calendar care nu stiu ce si cand au facut ceva pentru romanism (mai toate biografiile sfintilor fiind legende facute si refacute dupa sute de ani; hm, o discutie foarte lunga!) nu pot concura sfintii literelor, limbii si simtirii romanesti care, iata, exprima si innobileaza viata si astazi. Sa nu uitam vreun moment ca ,,involutia limbii” este inspre pieirea ei in cateva zeci de ani.
Ca pietre pretioase, monumentele de limba lasate de Eminescu si Caragiale sunt izvoare reintineritoare, autorii fiind BRILIANTELE dintr-un lant al valorilor care trebuie sa fie fara sfarsit. Multimea imensa, omenirea dintre granitele Limbii Romane a lui Caragiale (care soarbe slovele eminesciene) nu trebuie re-creata, inca, ci doar incurajata sa existe! Cata vreme exista Caragiale, exista limba, simtire, popor, educatie, umanism si ... distractie!
Existam, deci!
Limba Romana va evolua, probabil inspre tehnicism, oamenii robotizati, alergatori aprigi dupa ,,ochiul dracului”, tara inspre o instabilitate (disparitie) asa cum s-a intamplat cu indienii amerindieni, dar spiritul ar trebui sa fie vesnic.
Sa nu creada cineva ca tare plangem acum pentru cei care vor veni si a caror viata va fi cu totul altfel. In 1927 inventatorul roman Tesla proorocea ca inca in mileniul trecut vom avea centura de transmisie radio libera (si o avem prin telefon, radio, televizor, calculator) iar Pamantul va fi inconjurat de o centura electrica gratuita. George Calinescu ,,vedea” ceva din caracteristicile limbii actuale. L. Blaga vedea prin metaforizare, crestere in expresivitate. Nu stim cat ne-ar intelege vreunul dintre cei amintiti.
Dar: Atata vreme cat Limba Romana ne exprima felul de a fi (cam pe oriunde in lume), borna de orientare numita ,,opera lui Caragiale” ramane ca o flamura tricolora pe muntii Himalaya. O vor vedea mai putini (in special cei plecati ,,afara”) , dar acolo sus reflexele diamantelor acestei limbi vor ghida eforturile slujitorilor ei.
Caragiale cel de acum un secol si autorul dramatic si scriitorul transpus cinematografic (ce mari servicii face televiziunea nationala cu arhiva sa!!!) ori mereu reluat pentru public, ca adevarat prototip, este idol, mentor sau model fara uzura.
In conditiile de astazi cand televiziunea si computerul substituie cartea pentru inspiratia sau viata dintotdeauna normala, TREBUIE sa ne intoarcem spre dramaturg si prozator. Pentru ca si-a pastrat contemporaneitatea, pentru ca inspira intoarcerea la omenie, umor, pace, el ar trebui preaslavit intre granitele Limbii Romane. Sa speram ca asa va fi si ca sanctificarea sa nu e departe.
Cat mai citim noi, publicul obisnuit, despre sfinti inclusiv despre cei trei?
Caragiale ne-sfantul e viu, ne alina sufletele, simturile, viata. Il citim in carti, il vedem in filme, ne gandim (cand vrem) cu recunostinta: traim de peste un secol in ZODIA CARAGIALE! Pana azi e prezent in existenta noastra intelectuala.
Asteptam pareri. Diaspora cum il percepe?
*
Pe 29 ianuarie 2016 lansam M.C.R. nr. 4 si „25 - TV.V. - Istorie si cultura” la Liceul „C. Negruzzi” din Iasi, ora 13:00.
[ add comment ] ( 14 views )
Au trecut 2/3 din prima luna a anului 2016 si optimistii si-au incarcat depozitele cu nadejdi cu care sa treaca peste an. In mod normal, la bilantul din decembrie ar trebui sa aiba ceva plusuri.
Cei din Grupul de presa au dus-o greu cu banii dar au realizari memorabile: au implinit un sfert de secol de existenta pentru ca TV.V. s-a infiintat pe 5 decembrie 1990, continua de 22 de ani activitatea la Radio UNISON, pe 26 septembrie ziarul Meridianul a pasit spre 20 de ani, mai mult, Meridianul Cultural Romanesc implineste un an de aparitie. Noi trebuie „sa spunem” des aceste date pentru ca, chiar din conducerea judetului Vaslui sunt dintre cei cu urechile infundate, si... la altii pentru ca nici nu ne supunem, nici nu le cerem nimic la nimeni, absolut la nimeni, decat prin munca si alergatura noastra ne afirmam ca cel mai de seama grup de presa din Moldova.
Va reamintim ca am organizat actiuni in judetele Iasi - Bacau - Vaslui, ca am fost prezenti in momente culturale importante, ca sub egida Uniunii Ziaristilor Profesionisti au iesit 3 brosuri de prezentare a actiunilor prof. dr. Dumitru V. Marin. Mai mult, s-a editat volumul „25 - TV.V. - Istorie si cultura” consacrat acestui eveniment unic in Tara Romaneasca: un sfert de secol de la infiintarea Televiziunii Vaslui.
Va mai amintim de manifestarile interjudetene importante:
- Omagiu Cartii Vasluiene, 26 octombrie 2015;
- Lansari de carte si aniversari si in alte judete;
- Omagierea poetului national in Vaslui, pe 15 ianuarie 2016 la Colegiul Economic „Anghel Rugina”, Liceul Teoretic „Mihail Kogalniceanu” si Liceul Tehnologic „Ion Mincu”.
A fost un an greu. Urmatorul va fi si mai greu. A inceput cu temperaturi foarte scazute (dupa ce de Boboteaza nu era zapada), cu marire de impozite, cu dusmaniile vechi mai accentuate.
In anul acesta noi speram la mult mai bine, totusi, credem ca vom aniversa cateva date importante si ca anul agricol va fi mai bun: daca mancare nu e, nimic nu mai e.
Speram ca judetul Vaslui sa nu mai fie locul relelor pe plan national, pentru ca violuri, scandaluri, furturi sunt peste tot, dar aici parca sunt cele mai numeroase. Deci speram sa avem destule actiuni frumoase, educative, ca sa aratam si fata pozitiva a acestor meleaguri.
Stiti insa care-i trista realitate? Va raspund: oameni care au obligatia si fondurile de la stat, impiedica initiativele private sau nu le acorda nici un sprijin celor care pot si fac.
Iata de ce, poate, in 2016, unii dintre acestia ori vor pieri (vin alegerile), ori isi vor schimba „orientarea”.
In rest, vrem destula sanatate sa putem face mai mult !
*
Pe 29 ianuarie 2016 lansam M.C.R. nr. 4 si „25 - TV.V. - Istorie si cultura” la Liceul „Negruzzi” din Iasi.
[ add comment ] ( 10 views )
6 ianuarie - Boboteaza; Botezul Domnului in apa Iordanului, mereu respectat si aniversat - sarbatorit (este) dovada crestinismului in Romania (si nu numai). Se asociaza cu gerul Bobotezei, o culme a frigului de peste an, cu crucile de gheata, cu sfintirea apelor, aghezmuirea bunurilor, animalelor, campurilor (Originile se pier in negura timpului).
10 ianuarie (1475) - Batalia de la Podul - Inalt - Vaslui, cu consecinte importante pentru toata Europa. Armata moldovenilor condusi de Stefan cel Mare era de 3 ori mai putin numeroasa...
15 ianuarie - Nasterea lui Mihai Eminescu (1850 - Ipotesti, Botosani, m. 15 iunie 1889).
Ziua CULTURII ROMANE.
Opera celui dintai poet national, l-a impus pe fiul lui Gheorghe Eminovici ca pe farul calauzitor in poezia romaneasca, reprezentantul nostru in Pantheon si intre cei mai mari poeti ai lumii alaturi de englezul William Shakespeare, neamtul W. Goethe, francezul V. Hugo, italianul Dante Alighieri, americanul Walt Withman etc.
Varietatea si importanta creatiei sale in frunte cu binecunoscutul poem „Luceafarul” il impun ca mare poet european si emblema creativitatii romanesti.
De peste un veac si jumatate Eminescu este mereu intaiul intr-o constelatie care cuprinde pe Vasile Alecsandri, George Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nichita Stanescu, Mircea Cartarescu s.a.
24 ianuarie (1859) - Unirea Principatelor romanesti Moldova si Tara Romaneasca, prima incercare de unire a fost realizata de Mihai Viteazu (la 1600) iar Marea Unire a fost desavarsita in 1918. Unirea reprezinta o piatra de hotar in istoria Romaniei. Primul domn roman Alexandru Ioan Cuza este simbol al secularelor aspiratii istorice, de unitate nationala, inca ne-realizate pe deplin datorita vitregiei vremurilor care pastreaza despartita o parte a Moldovei (...)
26 ianuarie - Nicolae Ceausescu (n. 1918), ajuns Presedintele Romaniei, dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Momentul de mare glorie a fost revolta sa si a poporului roman impotriva invadarii Cehoslovaciei, in 1968. Dupa care realegerea sa mereu cu 99,9% si masurile impopulare l-au facut odios, astfel ca executarea sa prin impuscare pe 25 decembrie 1989 a fost primita cu mare satisfactie de romani.
Conducatorul Romaniei timp de aproape un sfert de secol, cu bune si rele, va fi reabilitat destul de curand ca si maresalul Ion Antonescu, pentru ca istoria in perspectiva secolelor, nu poate fi nedreapta pana la sfarsit!
30 ianuarie (1852) - Sf. Ierarhi (Vasile, Grigore si Ion) dar mai ales:
- NASTEREA lui Ion Luca Caragiale, dramaturg („O scrisoare pierduta”), nuvelist si autor de „monumente” si schite, mare om de spirit, exceptional observator al realitatii (perene) romanesti, cu opera foarte actuala si astazi.
Daca Stefan cel Mare a fost declarat „prin referendum” personalitatea reprezentativa pentru romanism, in decursul istoriei, poetul Mihai Eminescu reprezinta culmea stralucitoare a poeziei, Ion Luca Caragiale isi pastreaza emblema de observator „sentimental” al realitatii valabil si realist infatisate peste generatii, iar prietenia lor literara ramane unica. Ambii raman nepereche in istoria cultural - social - literara romaneasca.
Pentru sarbatorirea acestor uriasi ai LIMBII noastre, am organizat pe 15 ianuarie 2016 un Simpozion interjudetean, la Vaslui, cu scriitori de mare importanta si prestigiu din Iasi, Vaslui, Bacau. Vom avea mentiuni in cuprinsul revistei si mai ales al ziarului Meridianul.
P.S.:
Dintre cei nascuti in luna ianuarie din judetul Vaslui, trebuiesc neaparat amintiti medicul si naturalistul Anastasie Fatu (Musata - Berezeni - 2 ianuarie 1816), pictorul Stefan Dimitrescu (n. la Husi, 18 ianuarie 1886), Stefan Procopiu (Barlad, 19 ianuarie 1890), mare fizician, inventatorul magnetonului si al efectului Bohr - Procopiu.
[ add comment ] ( 11 views )
Calendar
