In istoria nationala ar reprezenta inventariabil destul de putine fapte istorice (Batalia de la Vaslui) si personalitati de talie internationala (Emil Racovita, Guguianu, Vranceanu s.a.)
In momentul in care V. Alecsandri asemuieste eroismul national cu curcanii de la Vaslui, adica noua si cu sergentul zece, la 1877, dintre care pare ca numai unul se intoarce pe drumul de costise ce duce la Vaslui pretuit cum se cuvine de mandrul corp de oaste imparateasca (ruseasca), e vorba de eroismul taranilor care, insa, trebuiau sa treaca si in carti...
Infiintarea scolii tinutale (1841), a gimnaziului (1890), aparitia primelor ziare si reviste (in aceste locuri, ma gandesc la aria acestui judet), 1870, 1873, 1875, potentau afirmari ceva mai timide (desi speologul Emil Racovita impresiona o lume intreaga cu contributii stiintifice in plan national si mondial).
Arealul acesta a ramas mai mereu slab afirmat desi Cuza ajunge domnitor, Gheorghe Gheorghiu Dej - prim secretar PCR, alti cativa prim - ministri, ceva mai multi, ministri (de mai mare suprafata Constantin Anghelescu).
Momentul 1890 - 1920 e al afirmarii barladenilor care si-au luat embleme pe Gh. Rosca Codreanu, Iacov Antonovici, Tudor Pamfile, George Tutoveanu s.a.
Aproape in tot decursul secolului al XX-lea husenii au avut reprezentanti putini in Europa, dar destul de multi in viata social-cultural-politica si sportiva din tara.
Model educativ perpetuu M. Kogalniceanu, apoi Corneliu Zelea Codreanu a facut istorie (asta, poate, candva re-vazuta), ca si Mihai Ralea, sociolog, politician, om de mare cultura care s-a mandrit sa fie husean.
Oricat am incerca noi, ASTAZI, nume foarte mari, deosebit de impunatoare in vreun segment al evolutiei istoriei nationale par a fi greu de gasit. Este si acum greu de identificat genii locale, decat ca plecati de pe aceste locuri si productivi in centre importante ale lumii, cu folos redus pentru localnici.
Totusi, gasim ca momentul de afirmare a unor personalitati vizibile ramane ultimul deceniu al mileniului trecut si acest unul si jumatate din secolul al XXI-lea, care coincide cu afirmarea Curentului Cultural - Informational Vasluian, cu existenta unui post TV, a catorva posturi de radio, a ziarului Meridianul si altor catorva efemeride locale.
Revistele nesustinute corespunzator de oficialitati n-au adancimea, durata si valoarea necesara pentru a fi inregistrate in patrimoniul cultural national. Nici macar Acta Meridionalis a Muzeului de istorie {tefan cel Mare nu are atributele perenitatii prin circulatie nationala si cerinte internationale.
Pare curajos sa afirmam ca imprejurul mijloacelor de presa ale Grupului de presa Cvintet Te-Ra cu TV.V. - purtator de flamura, s-au adunat marile valori ale acestui judet?
Vom incerca sa argumentam si acum, desi de ani de zile publicam materiale despre Curentul Cultural - Informational Vasluian.
Lucrarea de fata nominalizeaza 50 - 60 de nume, din diverse domenii care au sau pot avea pretuire nationala. Nu sunt toti nici de o marime, nici de o varsta, nici de un interes egal. Dar, la un loc reprezinta efervescenta intelectuala dintr-o portiune de tara unde nu se intampla nimic, voci ale unui cor din care doar dirijorul poate alege pe cele reprezentative. Oricat de emotionala ar fi alegerea, numele unui critic si istoric literar si cel al celui mai mare jurnalist al acestor meleaguri, nu pot lipsi. Vorba lui A. D. Tudosie: turnurile Gemini ale judetului Vaslui raman Theodor Codreanu si Dumitru V. Marin.
Ar trebui argumentatii pentru cineva cu 47 de carti, profesor si recunoscut eminescolog?
Ar mai trebui subliniata importanta singurului grup de presa (TV - radio - ziar - revista) din Moldova, activitatea de scriitor, etnolog, jurnalist a celui de al doilea?
Revenind la o scara a istoriei nationale care se bazeaza pe valorile din teritoriu si constatand existenta puternicului grup cu asemenea voci autorizate, putem vorbi de contributii durabile, de patrimoniu, la Pantheonul romanesc?
O expresie hilara care se foloseste: istoria va decide.
In contextul in care insasi viata se schimba, limba romana este supusa unor modificari substantiale (criminale, chiar), tinand cont de deznationalizarea acestui candva vrednic popor (deci, globalizarea accentuata) si depopularea Romaniei, tinand cont de mutatia valorilor estetice catre cultura video si de internet, ca si de multe alte considerente, expresia istoria va decide este mincinoasa si termenul superfluu.
Numai ca istoria culturala a popoarelor va trebui sa atraga cumva spre studiu, macar ca cea mai frumoasa poveste, si atunci analiza unui segment din devenirea unor locuri (ca si a unei natii) e nevoie, subliniem, e nevoie sa dea certitudini ca si aici s-a facut ceva.
Lucrarea asta, recunoscuta sau nu, (dar) va fi ceva la indemana oamenilor de atunci, cu o alta conceptie, cu o alta viziune. Productia intelectuala de astazi va fi vatra mai mult sau mai putin fierbinte, dar BAZA DE PLECARE.
[ add comment ] ( 10 views )
Calendar
