Tara se redresa in umbra socialismului sovietic sub propaganda naucitoare impusa de automatele rusesti. Cum camioane ,,Ural” erau aproape, ca si tunuri si motociclete, si tot la indemana erau tancurile T-34. ,,Govorite pa russki” era noul limbaj de comunicare. Stransoarea a slabit dupa moartea lui Stalin (1953) dar a existat pana la retragerea trupelor rusesti (1959, la noi).
Parintii tremurau si pentru ei (daca nu-si achitau cotele erau repede ridicati) si pentru avutul lor, mai ales pentru copiii lor. Sa nu-i lase nici pe mana rusilor, nici pe a prigonitorilor care-i cautau pe reactionari si unde nu se puteau afla.
Din cei 32 de elevi ai clasei erau functionari familiile Apostol, Machedon, Zaharia, invatatori, familiile Bulboaca, Grosu Mihai, Moraru, Radu Viorica. Restul stiau bine cu plugul, sa sclipuiasca greu vreun ban pentru copiii trimisi sa invete… la ,,scoala inalta” de la Podu Turcului.
Se vedeau 3 – 5 oameni la sedintele cu parintii, pentru ca... mureau oile sau vitele de foame, iar kilometrii de parcurs cereau timp. Parca atunci nu se fura? Ba da, incepand de la lana pentru cota, graul, faina de papusoi, vaca din batatura. Asa ca se dormea iepureste, cu securea pe aproape, cu bata sau carja la indemana, cu 2 - 3 caini ageri si… vitele bine priponite!
Se mai faceau si afaceri, se mai dadeau tepe, se duceau 500 - 1000 kg de vin cu carutele la vanzare, la Tecuci, se innopta in mijlocul campurilor, langa Adjud.
Era o imensa speranta: copiii - elevi sa invete carte. Poate ca astia, ajunsi cumva, sa-i mai ajute pe ceilalti. ,,Pai, cutare isi tine copilul la scoala...” era constatarea care-i tinea de cald gospodarului. Sa se afle vreun golanas, hotoman, dusman al tarii… era de neconceput. ,,Tu sa inveti carte, sa nu te bati cu nimeni, sa ai grija ta!” Sigur, mai era grija pentru vreun paduche aparut chiar in frunte, checheritele de la oi, notitele luate de la ore, de unde lipseau manualele! Si selectia draconica!
Parintii stiau, dar atata puteau! Erau grele vremurile de dupa razboi cu tot felul de dusmani in coasta si lipsuri in fata: mamaliga taiata cu ata, oul impartit la 2, borsul cam fara carnea care trebuia valorificata, la sarbatori cate o zburatoare… la racitura!
Casele acoperite cu panusita (stuf) sau paie, geamuri din basica de bou, bordeie pe jumatate in pamant dar cu sobe, opinci, pantalonii din panza de canepa, camasa din panza de in, mai bogatii din borangic, si… caciula; mainile si picioarele crapate, nadejdea ca totul va fi mai bine.
Cu ajutorul acestor parinti - oameni au rasarit absolventii anului 1959, despre care vom mai vorbi!
[ add comment ] ( 29 views )