Sunt vremuri grele peste TARA ROMANEASCA, unde forta de munca se iroseste, tineretul pleaca sa nu moara de foame, batranii sunt pe duca, gospodarii isi fauresc mereu alte nadejdi. Dar mai este ceva pamant! De el ne legam cu totii cele mai mari nadejdi si daca acesta nu produce, de unde sa luam mancarea? Avem pe piata cirese din Africa, tot felul de cartofi din Turcia si alte produse din diverse continente. Cam fade, scumpe, cu E-uri, cu cancer, cu... boli. Fructele romanesti au disparut de pe piata si cumparam ,,frumosul venit de pe aiurea, nu sanatosul, utilul, hranitorul fruct.
Am vazut ca la Statiunea de Cercetari Pomicole Iasi, la vestita plantatie Sarca exista material divers de plantat. Cu ce-am mai gasit in gradini am pus si eu vreo 600 de pomi in primavara asta. Sper sa ma satur, ca Eminescu de mamaliga, din ce vor rodi acestia in curand.
Principiul ca trebuie sa pui ceva in pamant ca sa ai ce scoate, trebuie sa ne cuprinda pe toti. ~mi place teribil Porumboiu, nu pentru cat pierde el cu echipa de fotbal (ca pierde destul cu nazdravanii astia) ci cat realizeaza pentru agricultura romaneasca. El vorbea de acum cativa ani de criza alimentara care va urma si s-a pregatit sa iasa bine ,,la provocare dar criza economica mondiala il afecteaza si pe el. Cu toate astea, pamanturile lui sunt lucrate cum trebuie si la timp. Greu, greu, dar trebuie si va fi invingator!
Desigur, nu ne lipsesc visatorii si nici ambitiosii: la Bivolari e un fermier indraznet, la Popricani Iasi altii, la Poienesti Vaslui si in alte parti intreprinzatorii trebuie sa-si continue drumul. {i chiar daca mii de alti intreprinzatori si-au inchis afacerile, cei din agricultura trebuie sa ramana: e hrana acestei natii in mainile lor. Ca Guvernul pare a nu exista, nu e alta problema... Dar cu astia e cam cum ai astepta de la Mahomed dreptatea cereasca!!!
Nu inseamna ca plantatul pomilor rezolva problema alimentatiei oamenilor, care mai au ei grija lor prin colturile de gradini. Dar trebuie sa scoatem saracia din case, trebuie sa bagam sub brazde ca tot in munca noastra e Dumnezeu. Ori ne ducem prin lume la mila altora, ori stam la rezultatul muncii noastre.
Chiar asa, la plantat si semanat!
[ add comment ] ( 35 views )
M-au vizitat, intr-o urmarire penala, doi comisari de politie, tineri, foarte bine educati si politisti adevarati. Mi-au placut pentru atitudinea si profesionalismul lor pentru care merita toata pretuirea (le-am dat si cate o carte cu autograf).
Nu mi-a placut insa, obiectul cercetarii lor: dosar penal pentru un tanar intreprinzator care a dat faliment, dupa ce a incercat sa realizeze o fabrica de mobila care a dat de munca la aproape 100 de salariati din Vaslui. Din pacate cunosc acest caz dar (si) alte cateva sute de intreprinzatori de diverse varste care ,,si-au inchis afacerile adica au ramas muritori de foame, dupa un stres inimaginabil, dupa riscuri teribile care au dus si la destramarea familiilor.
Nu pot lua apararea nimanui, dar nu pot a nu observa ca sute si sute de firme s-au desfiintat in ultima perioada, deci mii de oameni din judetele Iasi si Vaslui au ramas fara slujbe. Prin consecinte, hrana putina sau de loc, hoti mai multi, jigodii in inmultire, disperare mai generalizata.
Nu stiu din al cui interes se acrediteaza ideea ca falimentele s-ar datora patronilor tare naraviti la pacanele sau la jocuri de noroc. Iarasi, nu pot pune mana in foc, dar sa pierzi 300 de milioane intr-o seara cand stii ca a doua zi trebuie sa dai salariile, iarasi nu cred; pentru ca nu inconstientii s-au apucat de afaceri ci, de regula, cei care au ceva in cap si, eventual, ceva in buzunar.
,,Lumea micilor afaceri despre care scriu, nu e nicicum a teroristilor, drogatilor, hotomanilor ci se leaga de o nadejde si nu se bazeaza pe noroc ci pe MUNCA! E sectorul cu cele mai mari sperante din toata populatia Romaniei. Copiii astia maturizati devreme ne pot descalci cai de reusita sociala. Ei vad munca aici si nu ,,peste si inca mai vorbesc limba romana (cu termeni tehnici destui, dar, inca limba romana).
Politistii isi fac datoria conform legilor statului. Dar ei pot infunda un impatimit al muncii, nu un golan ca Bogdan Calin din Barlad care a tocat peste 3 miliarde lei la pacanele. Ei, politistii adevarati pot face departajarea intre hoti, tepari, jigodii si intreprinzatorii ajunsi la faliment. De ce? Pai, nu sistemul si darile impuse (observati cate impozite noi si mai mari?), la care se adauga fiscul nemilos, nu fac astazi cele mai grele zile pentru toti? Asemenea greutati pe umerii populatiei n-au mai fost de la al Doilea Razboi Mondial incoace, pentru ca atunci sovieticii ne executau pentru datorii de razboi iar statul de azi pentru sumele ,,exportate in Elvetia, Cipru, Panama etc. de catre marii spoliatori ai tarii. Cinstit, n-a avut de unde (avea) atatia bani nici un deponent in strainatate. Iar statul nostru cel drag e la mana clientelei, criza fiind pentru cei multi si necajiti. Printre ei si micii intreprinzatori: ,,camatarii, impozitele si criza ne-au nenorocit, imi declara un fost mare intreprinzator care acum nu are cu ce sa-si creasca cei doi copii si nu gaseste serviciu.
Falimentul este spectrul de viitor cativa ani buni! Scapa cine poate, adica cine pleaca peste hotare, cine mai fenteaza ,,organele, cine fura si cine nu-si pierde speranta in binele de maine, traind prost astazi.
Urmaririle politienesti, fiscale si ale creditorilor (si debitorilor) vor fi la ordinea zilelor ... grele care urmeaza! {i nu e, nicicum, totul!
Mai vine alta aflatoxina, boala puilor nebuni, vreo brauloza si... ce mai dauneaza poporului roman. O fi criza peste tot dar mai mare ponos aici sa fie. (Cat de bine se potrivea neutralitatea Romaniei!)
Anul celor 4 calamitati (2012) are efecte destule in cel care urmeaza chiar daca nu avem tot felul de alegeri sau referendum. Avem in schimb, o clasa politica organizata bine care stie sa faca afaceri cu si pe banii statului si pe termen lung. De fisc, de moarte (si acum), de politisti nu te poate scapa nimeni!
*
Din nou multumiri domnului Vasilian Dobos pentru prefata dumisale la volumul ,,Editoriale valabile din vremuri regretabile.
[ add comment ] ( 38 views )
Mi-am sunat un prieten sa-i comunic ceva. El n-a vorbit cu mine dar i-a ramas telefonul deschis. Fiind cu alti 4 5, am auzit si laude si contestatii. Mi-am dat seama de o realitate a vietii noastre: hula aproapelui.
Prietenul meu Val Andreescu si-a lansat de ziua lui, de Buna Vestire, cel de-al doilea roman al sau. Invitati, atmosfera, lume, mai putin presa!
Ca flacaii astia, presari, nu se inghesuie sa-si mobileze mintea cu ceva cultura, e cunoscut. De buna voie nu vin, de sefi nu-s (prea) trimisi pentru ca nu iese vreun ban si uneori nici o masa. De aceea sectorul cultura de prin publicatii lipseste indeobste. Mai spun ca Val e ca o matca fara ac, adica bland si foarte de treaba! Totusi, dintre prezenti au existat oameni care s-au exprimat mai altfel, critic sau... neasteptat. Am gandit simplu: are si el detractori de serviciu.
In anii de cand fac presa si scriu carti, s-a confirmat adesea barfa colegilor, cu totul nedispusi sa accepte ca vecinul e mai talentat.
Inventia aspectelor negative face parte din a doua natura a oamenilor si se explica prin neputinta lor de a face un ceva valoros scazandu-le valoarea celor in discutie, sa se simta... mai grozavi, egali sau superiori.
Exista un demon al criticii in fiecare scriitor, generat de reactia creatoare. Nu cred ca poate fi condamnat cel cu alta parere, alte visuri, alta perspectiva! Dar de ce cu ura sau dusmanie extrema? Am intalnit la ,,Pastorel Iasi oameni de cea mai buna calitate si-mi place domnul Batog Bujenita cum aduce valori la vila Sonet in sedintele lunare. Oamenii vin cu placere si liber-creatori. Pe revers: izolarea poate fi productiva? Cat sa tii cont de gura lumii? Cum sa faci ca aprecierile negative sa nu innabuse?
Ar fi un fel de teorie simpla: personalitatile ii infrunta pe ceilalti, deci... la lupta. Argumentul ca daca ala poate, eu de ce sa nu pot e un indemn permanent.
Din ce cred, stiu si aplic, HULA adica un comentariu negativ, rauvoitor si nedrept exista ca necesitate sociala. A FACE inseamna sa realizezi cat poti de bine acel ceva (o carte, un obiect, o afacere, un gest memorabil) incat sa nu intri in defensiva... ci dimpotriva! ,,De huliti ma fac ca n-aud. HULA e un motor social, alaturi de dragoste si dorinta de marire. ,,A lumii intregul sambur/ Dorinta-i si marirea (M. Eminescu).
*
Tin sa multumesc lui Vasilian Dobos pentru prefata la ultima mea carte (din ianuarie: ,,Editoriale valabile din vremuri regretabile). Gestul sau ma indatoreaza mult si pentru multa vreme! Inca o data... MULTUMIRI!
[ add comment ] ( 42 views )
Monografii s-au inmultit, de un timp, existand o lista cu autoritati in materie: Avram D. Tudosie reface istoria unui grup scolar (āDimitrie Cantemirā) si momente din dezvoltarea viticulturii romanesti, Dan Ravaru sintetizeaza informatii istorice la vreo cateva comune, Costin Clit se axeaza pe reconstituirea istoriei unor lacasuri de cult, Vicu Merlan se ocupa de istoria Husului (si alte cercetari istorice), Dumitru V. Marin face istorie culturala in 4 carti, Valeriu Lucian Lefter cerceteaza cu acribie documente istorice pe care le recombina scanteietor, (v. Monografia Zapodeni), Laurentiu Chiriac se ocupa de Tutova deci, Barlad si imprejurimi, Ion N. Oprea reface istoria Barladului (si o parte din Moldova, Traian Nicola a editat VALORI SPIRITUALE TUTOVENE etc. etc. Probabil ca acesta este sectorul cel mai productiv si autoritar valoric ilustrat.
Grafica este apanajul lui Nicolae Viziteu, pictura impresionista a lui Nastase Fortu, pictura suava a lui Nelu Gradeanu, Georgel Pascu s.a., in pictura bisericeasca, Silviu Craciun s.a.
Sculptorul Marcel Guguianu realizeaza cateva capodopere de valoare mondiala (exceptional bustul lui Mihai Eminescu la Barlad), Gh. Alupoaie are sansa unui monument (reprezinta tot pe Mihai Eminescu) in Canada, Cristi Pantea, cu realizarile memorabile (busturi, Al. I. Cuza, Mihail Kogalniceanu etc.).
Eseistica si critica literara au dat lideri autoritari: C. D. Zeletin, Theodor Codreanu, Cassian Maria Spiridon, recunoscuti si rascunoscuti pe plan national, la care poate fi adaugat Theodor Pracsiu (poate, si Gruia Novac). Dramaturgia: Daniel Dragomirescu ā¦
Ar trebui (poate) analizat mai bine resortul intim si colectiv care a prilejuit explozia creativa a atator conjudeteni (desigur, libertatea cuvantului ā¦) dintre care noi amintim pe prea putini (varfurile). Rasunetul Revolutiei din decembrie 1989 inca nu si-a gasit creatorul local (de talent); dar e vizibil prin cele peste 300 de carti aparute si noi am exemplificat pe baza autografelor lor doar aprox. 70, in volumul omagial āMARIN 70ā (2011) dintre cei peste 150.
Presa scrisa nu trebuia sa lipseasca. Avantul acesteia s-a concretizat prin aparitia cotidienelor Monitorul, Obiectiv si Vremea Noua (un timp sub titlul de Adevarul) si saptamanalelor Meridianul de Vaslui - Barlad - Husi, respectiv, un timp, Barladul. Vorbim de ceea ce exista AZI. In media sunt 16 licente pentru Vaslui dar TV.V -> V24, insertia Antenei 1, Media TV, EST 1 (Barlad), sunt posturi locale āin eterā; numai pe telecablu, Impact TV, Total TV; la radio,Unison Radio Vaslui (> V24 FM), Unison Radio Barlad, Vip Barlad si Smile FM sunt cele locale. Celelalte frecvente sunt pe retransmitatori plantati in orase pentru posturi nationale. Subliniem: scriem despre ce EXISTA.
Subliniem ca si reactia la ceea ce a promovat D.V. Marin se incadreaza in tendinta dezvoltarii presei locale (prin negare). La data editarii acestei carti, varfurile Curentului Cultural - Informational din presa sunt Vasile Arhire (directorul TVR Iasi), Catalin Striblea (realizator TV la Realitatea TV Bucuresti - de exemplu, marti, 15 aprilie a.c., l-a avut in direct pe primul ministru Emil Boc, dupa ce cu cateva zile inainte l-a difuzat pe presedintele Traian Basescu), Lucian Parvoiu, realizator de telejurnale la TVR2; la nivel de judet, Aurina Petrea fiind cea mai activa si penetranta, iar de curand, Adina Huiban; la Barlad Timona Balmus, iar ca redactor sef al ziarului Meridianul, poetul Val Andreescuā¦ Acestia obtin efectul jurnalistic maximā¦ poate si corespondentul Mediafax, Theodor Istrati. E un prilej de satisfactie existenta unui mare numar de ziaristi descoperiti de TV.V., chiar daca la Grupul de Presa mai sunt destul de putini, in prezent. Sunt insa, cateva zeci de lucratori in presa locala.
Mai subliniem ca aproape 2 decenii, mai ales prin acest trust media s-a pastrat entuziasmul specific si necesar breslei, ca si interesul, ori entuziasmul telespectatorilor s-a conservat (cu urcusuri si coborasuri) tot prin existenta unui pilon al presei locale pentru referinte, comparatii si critici ! Parghiile permanentei tot (de) aici se sprijina si pot fi usor demonstrate, chiar in aceste multe, multe luni de criza.
(va urma)
[ add comment ] ( 61 views )
Incercam o preasuccinta detaliere a Curentului Cultural - Informational pentru care, pretentiosi, am cere āideologie artisticaā. De fapt, neomodernismul acesta, mereu supapa analizelor si criticii actuale, nu exista ca ideologie. Si totusi, dorinta de libertate, alergatura dupa avere, invaziunea pornografiei in limbajul artistic ar fi caracteristice si pentru autorii vasluieni. āSumaā de tendinte estetice, caduce, pana la urma, nu poate fi decat fortat evidentiata (dar se poate vorbi pe aceasta tema). Vis-a-vis de un program structurat de cineva sau promovat de o revista (care nu exista), ori alta publicatie, iarasi este superfluu sa tot discutam. Si aici (in arealul judetean) s-au manifestat exact acele tendinte din literatura nationala, poate mai cu putina forta artistica expuse. Absolut cert, insa, nu lipsesc personalitatile care sustin cam aceleasi idei acceptabil structurate si destul de bine articulate.
Sa presupunem, totusi, niste criterii de evaluare pentru a sugera mai exact dimensiunea personalitatilor creatoare care vor fi adesea pomenite:
1.Sa fi publicat mai mult de o carte sau articole in ziare;
2.Suprafata sociala prin functie sau natura muncii;
3.Opera tiparita sau alte contributii majore in reviste nationale de specialitate;
4.Impact social al creatiei care tine si de natura relatiilor cu mijloacele de presa ori revistele literare.
5.Masura de MODEL, individualitate, noutate, cel putin intr-un domeniu abordat.
Putem astfel vorbi de o GENERATIE ACTIVA, nu numai in domeniul presei (ca in MERIDIANUL - Axa cultural - informationala, 2009), ci, chiar in campul valoric atabilit prin OPERA tiparita si valoare intr-un areal mai mare decat cel judetean.
Ramanem surprinsi, astfel, de gradualitatea incluziunii sociale a atator personalitati (care au posibilitati de afirmare adesea, cu totul vitrege ce demonstreaza caracterul luptator al celor in chestiune). Desigur, si inegalitatea realizarilor in domeniul literar cultural sau de presa.
Putem usor nominaliza cativa romancieri in frunte cu Ioan Baban, Ion Gh. Pricop, N. Ariton, Maria Cozma, s.a. cu, sa-i zicem, romanul greu, de la pamant, cu teme diverse si profunda analiza psihologica. Daniel Grosu are romanul - joaca, adica jongleaza usor cu expresia si metafora, D.V. Marin imbina erotica si analiza psihologica, Ion Macnea reface lumea satului natal, Corneliu Bichinet imbina realul cu fantasticul dar adevarata valoare a prozei sale sta-n farmecul limbajului. Dr. Iorgu Galateanu (Barlad) recompune un univers stabil si personal intr-o nota particulara, alt medic, Nicu Botezatu activeaza neobosit de peste 1/2 de secol ā¦ Nu merita sa uitam de Constantin Slavic, Brandusa Dobrita, Val Andreescu, s.a.
Mai productiv este domeniul poeziei, unde Dorin Cozan violenteaza expresia laxa, obtinand efecte artistice interesante, Simion Bogdanescu e un metaforic si un inventiv, amator de lexic nou, Mihai Apostu, continuator al lui Ion Iancu Lefter si mai ales al lui Ion Enache, stapaneste bine sufletul poeziei, adica metafora (ajutata de sugestie), Leonard Ciureanu misca un vers greu de incarcatura stilistica (un poet al insingurarii in decor satesc). Un poet autentic este Val Andreescu, manuitor al metaforei pasagere intr-un text ce se retine multa vreme in memorie. Cap al acestei liste ar trebui sa fie Ion Macnea, prin indelungata (si victorioasa) lupta cu cuvantul, cel care prefera ideea, exprimarea ei, in defavoarea ritmului perfect, Marina Costea, mare cautatoare de metafore (care pierde mult prin supraaglomerare) s.a. Barladul are inca un numar neidentificat de creatori, prezenti sau nu la Academia Barladeana, de care merita amintiti: Oltea Rascanu Gramaticu, Serghei Colosenco, Petruta Chiriac, M. Constandache, Nicu Botezatu,iar din Vaslui Catalin al Doamnei, CosminPreda, D. Panzaru, R. Dumitriu, E. Leustean, E. Mititelu, V. Vecinu, C. Manea, E. Tomozei, C.Tintea, cu mentiuni speciale pentru epigramistul Ion Toderascu si poeta Adina Huiban.
Monografii s-au inmultit, de un timp, existand o lista cu autoritati in materieā¦
(va urma)
[ 1 comment ] ( 80 views )
Calendar
