Participarea unor personalități locale ca doctor în istorie Laurențiu Chiriac, doctor în medicină Valeriu Lupu, prof. Gheorghe Clapa, prof. D. V. Marin, prof. Ion Hodaș și a multor altora a asigurat conținutul științific util și necesar, atât ceilalți participanți cât și elevii de liceu prezenți au fost cuceriți de intervențiile publice ale celor menționați.
Prof. D. V. Marin a făcut un istoric al muncii, destul de grele, de-a lungul timpului, integrarea actualului săptămânal în presa națională, colaborările cu materiale a unor foarte mari personalități și reverberațiile în contemporaneitate ale atmosferei de prietenie și înțelegere.
Lipsa principalilor colaboratori de la Iași ( opriți în drum de un accident)ei fiind substituiți de foarte tânărul acordeonist Toderiță și de artiștii populari Maria și Vasile Bulai din Miclești.
O notă specială pentru grupul de bârlădeni însoțiți de Timona Balmuș și conduși de Viorica Ghenghea, prof. Gheorghe Clapa și celelalte creatoare bârlădene și-au făcut și ei simțită prezența.
Nota foarte optimistă în care s-a încheiat manifestarea a fost generată de epigramele și alte producții literare ale profesorului din Codăești, Ioan Hodaș.
S-a simțit absența redactorului șef Val Andreescu căruia îi dorim însănătoșire grabnică.
Despre semnificația acestei sărbători, vom avea materiale în numerele următoare.
[ add comment ] ( 4 views )
Ca HORĂ din Vaslui până departe în lume…
De 51 de ani de când a avut șansa să reprezint cultura vasluiană, mai întâi ca Inspector în proaspătul județ Vaslui (înf.în 1968), deci oficial și împuternicit, alergător, administrator și actant, apoi activ profesor de liceu, și mai ales om de presă în acești ultimi 31 de ani, azi, cu 51 de cărți tipărite, cu ziar, tv-online și revistă internațională de mare prestigiu MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC onorată de 755 de colaboratori din 32 de țări (4 continente), deci om de o autoritate recunoscută în materie… ei, eu, scriu pentru cei care mereu vin că, iată, în 2021, am urmărit cu cea mai mare satisfacere intelectuală, personală și sufletească, această ediție a Festivalului HORA DIN BĂTRÂNI care vine după cumplita secetă=pandemie din perioada precedentă. În municipiul Vaslui.
Până la cuvenitele felicitări, iată câteva observări (sau „băgări de seamă” cum le-ar zice un Golescu) chiar fugare, datorită spațiului tipografic mereu restrâns. E totuși o mărturie istorică pentru munca folositoare a unor oameni, ai acestui timp. E o constatare care onorează poporul acesta de vasluieni mereu huliți și ajunși ca loc de referință negativă din arealul românesc. Pe care i-am slujit cu viața, pana, munca, și mintea peste o jumătate de secol, tocmai pentru că au putința și calitatea de a face. Bravo, tinere Lucian Onciu.
Între 30 iulie – 1 august 2021, au existat 3 zile (de fapt seri) cu exemple din cultura lumii. Echipa culturală condusă de actorul Lucian Onciu, ne-a înfățișat etaloane cultural-valorice de pe aproape, adică de pe la noi, – Rândurile- Munteni de Sus, Cimpoierii–Perieni, Zăstrea Muntenilor-Munteni de Jos, Rapsodia Vasluiului-Vaslui, Trandafir de la Moldova-Huși, Plaiurile Prutului-Drânceni, Pădurețul-Oșești, Hora Vasluiului-Vaslui, Obârșii negreștene-Negrești, Codrenii-Târzii.
I-au înfățișat pe unii din țară, Ansamblul Constantin Arvinte - Iași, Ansamblul folcloric Transilvania și… Mioara Velicu au fost la înălțime ?!!
Ni i-au adus într-un spectacol strălucitor pe frații noștri de peste Prut…Ansamblul JOC – Chișinău, strălucește serios în întreaga lume încă de pe timpul vestitului Nicolae Botgros.
S-au întins prin Europa de unde au reușit să-i aducă în spectacole care se țin minte pe cei din Polonia (Byclewianca), Serbia (Diogen), Ucraina (Soneciko), Albania (Myzeqeja) cu elemente de mare virtuozitate artistică, chiar dacă unele formații n-au inclus dansuri sau jocuri populare ci prelucrări (polonezii).
Manifestările au cuprins și Parada ansamblurilor folclorice pe traseul Parcul Copou – Centrul Civic și manifestările de mare simpatie ale vasluienilor pentru fiecare formație în parte, mai ales că tinerii prezenți în festival erau foarte frumoși și respectuoși, gata să exemplifice câte ceva din dansul lor chiar dacă nu înțelegeau ce li se cere, și aplauze, aplauze, aplauze.
Spectacolele prelungite destul după miezul de noapte au „ținut” piața civică plină, până la terminare, deci au fost tare interesante. Încheierea Mioarei Velicu a fost cât se poate de fericit aleasă, deși „venea” după JOC- basarabean, adică o formație cu totul de excepție cu dansatori imposibil de egalat în toată lumea. Eu, personal, i-am urmărit în vedetă, la încheierea Jocurilor Olimpice de la Moscova unde au fost promovați tocmai pentru recunoașterea virtuozității lor. Bravo, bravo, bravo!
Despre liniște și oficialități: nici un episod negativ în toate zilele Festivalului.
Urmărind la televiziunea TVR Iași, transmisiile în direct, am observat ușor că destui oficiali au onorat cu prezența spectacolele, președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu și primarul Municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, având prezența necesară și apreciată.
Cunoscând și particularități interne ale organizării, pot scrie pe scurt:
- Misiune grea, de care echipa condusă de Lucian Onciu s-a achitat pe deplin. Mă bucur de evoluția și profesionalismul lui Lucian.
- Acțiune culturală de răsunet național (cu ceva reverberații peste) care înfățișează o față creativ-artistică a centrului reședință de județ.
- HORA DIN STRĂBUNI a fost o acțiune dintre acelea visate și realizate de o întreagă generație, inclusiv de aceea în care am activat eu (atunci,printre întemeietorii Festivalului Umorului, și Festivalului Fanfarelor), ca element de referință : ȘI LA NOI SE POATE. Felicitări tuturor inclusiv spectatorilor.
[ add comment ] ( 4 views )
Ne grăbim un pic să vă anunțăm de marea sărbătoare a ziarului nostru, care pe 26 septembrie 2021 împlinește 25 de ani. Nu știm cum pot privi concetățenii noștri această sărbătoare a presei vasluiene, bănuim, doar că, publicul larg… cu ceva indiferenă, caracteristică pe de o parte acestor vremuri (cu pandemie sau nu, dar, sigur cu lipsa de preocupare pentru o brumă de cultură, că astea sunt
vremurile), că avem publicul nostru cititor, cu oameni mai scuturați, mai informați, deci un picuț mai bogați, și care știu să prețuiască acel cuvânt scris cu suflet; numai că publicația noastră are și mulți cititori în diaspora, chiar
mulți, care ne și răspund sau analizează rândurile tipărite:
în Germania, Australia, Italia, Canada, America, Republica Moldova, Anglia ș.a. unde le expediem ziarul și revista. Asta este chiar altă lume, cu alte pretenții, cu românism în vine, cu nădejdi mereu neîmplinite dar patrioți mari. Ne adresăm și acum, îndeosebi, acelora care își păstrează simpatia și prețuirea pentru noi și realizările noastre.
Vom avea un larg evantai de acțiuni unele chiar spectaculoase, cu informarea publicului din cele 4 județe în care ne desfășurăm activitatea. Ne vom strădui să continuăm și astfel sub „faldurile” unei sărbători unicat, împlinirea celor 25 de ani de când „acest meridian” a văzut lumina tiparului, la București. Cum nici un număr nu a fost lipsit de pagina culturală, e vorba de triplu merit:
1. Social, pentru că viața vasluienilor/moldovenilor a fost și este obiectivul nostru;
2. Record jurnalistic, pentru că ziarul a fost de la bun început expresia scrisă a TVV și Unison Radio, despre aceste recorduri vom mai vorbi;
3. Importanță culturală rarisimă pentru că un sfert de secol nu i-a lipsit pagina culturală.
Vă invităm pe toți care doriți să ne scrieți, sau să ne invitați pentru a consemna din viața Dvs., a grupului de presă, a orașului, a județului.
Pe 23 septembrie 2021, vom sărbători Meridianul…25.
[ add comment ] ( 3 views )
l Deși a fost foarte cald în zilele din urmă, noi nu ne-am permis să stăm la umbră deși ne-am cam ferit de „bătaia” soarelui. Pe baza deplasărilor noastre putem comenta cele văzute. Ca stare generală: parcă trăim într-o societate fără viață ori voință, cu destui care cred că hrana le va veni cu hârzobul de pe altundeva, că cineva le dă și le tot dă pentru mațul lor gros, că politica îi tot hrănește. Una dintre naivitățile lumii că se poate trăi și fără muncă.
l La Centrul militar Iași, duminică 25, a fost…
sărbătoarea vasluienilor organizată de Liga scriitorilor prin președintele Dan Teodorescu și ai săi. Cei aproximativ 50 de oameni, prezenți duminică, după ora 12,30, în sala de festivități a Centrului Militar (gazde desăvârșite în frunte
cu scriitorul Calistrat Robu) au asistat la un spectacol de aproape 3 ore axat pe cele 2 lansări de carte: Părintele arhimandrit Ștefan Gușă cu o micromonografie consacrată punctului turistic și religios de la Movila lui Burcel și prof.dr. D.V. Marin cu 4 cărți, inclusiv cea cu nr 51, intitulată Reportaje și editoriale – Opera magna 5. Am fost impresionat de căldura cu care am fost primit atât pentru cărți cât și pentru M.C.R. 26.
l Tot la cultură pe căldură: e gata de desfășurare „Hora din străbuni” care se anunță ca foarte interesantă și vă invităm să nu lipsiți de la spectacole. A fost și este foarte greu de organizat, e o mare îndrăzneală a lui Lucian Onciu, e spre un mare folos intelectual. Succes…!
l Tot… cultură: a apărut cartea cu nr. 51, de peste 700 de pagini, REPORTAJE PENTRU MEMORIE, EDITORIALE PENTRU ISTORIE. Aveți ce citi și comenta, deci, căutați cartea.
l Căldura folosește recoltării grâului, și, mă bucur să văd cum toți s-au
năpustit la seceriș. Din păcate, după atâtea ploi, perioada de secetă, „rupe” producția de porumb și grăbește uscarea florii soarelui. Tot căldura a influențat
producția de miere, unde iarăși sunt ceva probleme, am să revin.
l „Culoarea” ar trebui să vină de la Jocurile Olimpice din îndepărtata Japonie. Până la ora scrierii acestor rânduri abia un aur și un argint, dar avem ce să mai
așteptăm. Sper să nu rămânem prea aproape de coadă. Ca fost sportiv de performanță știu prea bine ce înseamnă chinul pentru astfel de rezultate. Până la urmă, și noi suntem performeri, dar, în presă:
l Ziarul nostru împlinește 25 de ani, peste câteva săptămâni. O asemenea împlinire se sărbătorește cu mare fast în toată lumea. Noi… de la cine să ne așteptăm, măcar cu cuvinte apreciative?
l Sper ca nimeni să nu uite că prof.dr. Marin reprezintă cultura vasluiană de 51 de ani, presa de peste 64, iar Meridianul de Iași-Vaslui-Bacău este martorul bucuriilor și necazurilor comunității de un sfert de secol. Și e muncă, îndrăzneală, valoare nu glumă.
l Ar fi de meditat…
[ add comment ] ( 3 views )
Anul acesta producția de miere de tei a fost forte bună.
Teiul sfânt eminescian: Poetul nepereche a cântat frumusețea și binefacerile arborelui care e mai reprezentativ pentru noi decât ar fi „codrul frate cu românul”, din sumedenie de motive. În primul rând că de milenii de când există zumzetul albinei, lucerna, floarea soarelui, salcâmul și teiul au constituit baza meliferă a unei populații vestite pentru producția de miere cu vestitul mied (rachiu cu miere) ca sursă de putere și vitalitate. Teiul sfânt a fost o realitate mereu vizibilă, deși poetul îl vede prin prisma florilor, a miresmelor, a umbrei pe malul lacului cel albastru (eventual cu flori de nufăr) în timpul celei mai pure iubiri,a celei mai viguroase manifestări umane, chiar și ca longevitate (culesul la tei durează aproximativ o lună, deși e tare capricios).
Teiul e cel mai folosit arbore în economia țărănească: din scoarță se făceau garduri, acoperișuri, îngrădiri de toate felurile, din „beligă” (strat subțire între coajă și lemn) se făceau frânghii și otgoane, din lemn tot felul de căpriori și scânduri dar mai ales tot felul de obiecte folositoare în gospodărie: căușe, covată, cofe și cofițe, căzi, țevi, leagăne, paiul de chibrit, teici, butoaie, catapetesme și orice alte obiecte sculptate. Frunza era folosită pentru hrana animalelor și pentru cântatul din frunză, floarea pentru ceaiuri (cele mai utile la răceli sau tratamente diferite), dar mai folositoare pentru albine ca bază meliferă. UMBRA de tei e cea mai sănătoasă dintre toți arborii care se cunosc.
Pentru „corobenele” lor erau de mare folos pentru păsăret…
Pădurile de tei au salvat multe vieți în timpurile de mare secetă. Să nu uităm că lemnul acestuia e bun și pentru foc.
Chiar dacă în acești ultimi ani sau importat plopii, platanii, castanii, umbra teilor de pe străzile orașelor rămâne cea mai sănătoasă, iar rezistența lor la intemperii e proverbială. Pentru tot neamul românesc teiul e însoțitorul
de la începutul istoriei până astăzi. Drept recunoștință ai noștri taie pădurile și le vând pe nimic.
Să menționăm că anul acesta producția de miere din floare de tei a fost cea mai bună din ultimii 10 ani.
[ add comment ] ( 3 views )
Calendar
