Nu e bine că e unicul, dar așa cum fiecare națiune de pe acest pământ își are un reprezentant în fața lumii (la nemți Goethe, la francezi V. Hugo, la ruși Lermontov, la italieni Dante, la englezi, Shakespeare, la americani Whitman, etc.) pe noi romanticul Mihai Eminescu ne poate reprezenta de-a pururi. O anchetă jurnalistico-publicitară în media de acum câțiva ani îl scotea ca reprezentativ pe Ștefan cel Mare. În istorie, chiar este.
Ca făuritor de limbă și ca model în același timp, ipoteșteanul născut pe 15 ianuarie 1850 (unii spun că la Botoșani) împlinește pentru secolele trecute și, poate, și pentru cele viitoare un rol emblematic pentru creativitatea, originalitatea și statornicia poporului român și mai ales a LIMBII ROMÂNE
Sărbătorim unele date istorice ca 1 Decembrie, 24 ianuarie, 9 mai, ș.a. dar trebuie înțeles că ZIUA LIMBII ROMÂNE trebuie să se bucure de mult mai multă atenție astăzi și în viitor, în condițiile
atacurilor pernicioase și permanente la ființa acestei limbi, prin videocultură, comunicare rapidă (telefon), computer.
Că e uitată de cei plecați, de progeniturile lor tot pe acolo stabilite, de cei din asprele străinătăți, e o realitate tristă, dar înfiorător e cât de mult neglijează tineretul de azi exprimarea și corectitudinea în limba națională, precum și avalanșa de termeni tehnici promovată princalculatorul de care din ce în ce mai multă lume nu se poate despărți (dacă nu știi să umbli cu el, ești în afara lumii).
Eminescu și Limba română sunt și sărbători, și îndemnuri, și mai ales necesitățile culturale ale neamului pentru a-și păstra identitatea. Poezia eminesciană ne ajută enorm fie să ne păstrăm omenia, simțurile, visurile, fie să comunicăm complex și nuanțat, fie să ne
odihnim sufletele la umbra metaforei, a teiului, a codrului, a vieții.
În bătălia pentru limba română MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, ieri ieșit din tipografie, cu cei 571 de colaboratori din toată lumea, poate reuni energii, talente, voințe, realizări, toate în folosul POPORULUI ROMÂN.
De Ziua limbii române și a nașterii poetului reprezentativ, să ne întoarcem cu gândul la ce avem de făcut pentru tânăra generație. Că fără muncă și fără poezie (metaforă) nu se prea poate.
[ add comment ] ( 1 view )
Mai întâi urările tradiționale de Sărbători, trecute pentru ortodocși, în toi pentru alții: La mulți ani (și... hai la treabă).
Noi apărem joia, deci la următorul număr îl sărbătorim pe Mihai EMINESCU și ziua limbii române. Chiar dacă nu e sărbătoare gazetărească, pentru MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC este de cea mai mare semnificație. Trebuie să avem și noi un sfânt al limbii naționale și acesta e… cel mai mare poet român. Că-l urmează Vieru, Blaga, Arghezi, mai ales Vasile Alecsandri care-l precede, adică alte mari valori ale poeziei și culturii naționale este un mare noroc. Pe 30 trebuie să-l sărbătorim și pe I.L. Caragiale, observatorul mereu
actual al societății românești.
Pe 15 ianuarie se împlinesc 170 de ani de la nașterea „poetului nepereche” (Călinescu) pe meleaguri botoșănene, la Ipotești. Boierul Balș la care administra căminarul Gheorghe Eminovici avea moșii și în județul Iași (există localitatea și comuna Balș). Vasluienii îl rețin ca de-al lor pentru perioada când Mihai a fost revizor școlar.
Națiunea toată îl omagiază ca mare patriot (Doina, Scrisoarea a III-a, ș.a.), prețuitor al folclorului (ce dovadă e Luceafărul, poeziile, basmele versificate), cântăreț al naturii (La mijloc de codru, Codrule, codruțule, ș.a, ș.a.), și pentru poezia sa filozofică (Scrisorile, Floare albastră, Luceafărul etc., etc.)
Cele 15000 de pagini păstrate mai cuprind proză, jurnalistică, încercări teatrale. Alte multe mii de pagini s-au scris despre opera sa cu adevărat românească și națională și aproape toate vorbesc de importanța creației sale.
Luna ianuarie rămâne pe veci și pe drept consacrată lui Mihai Eminescu.
[ add comment ] ( 2 views )
Au trecut 29 ani de la întemeierea TVV, pe 5 decembrie 1990, cu prima difuzare în eter de Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie pe stațiile TVR, pentru ¼ din Țara Românească. A fost prima Licență acordată de CNA, 001/Tv, a fost prima televiziune de după Revoluție, din Moldova, a fost prima din județul și municipiul Vaslui, care a și scăpat cu bine din DECENIUL DUȘMĂNIEI, cel care a distrus multe din județ, mai ales economia și agricultura.
A existat momentul când „ora exactă” pentru conjudețeni se dădea la TVV, după cum spunea Gelu Bichineț, au urmat 3 recorduri mondiale, 6 naționale și 26 județene, adică muncă, îndrăzneală,
capacitate, muncă. Niciodată, absolut niciodată n-am primit ajutoare de la Instituții de Stat, nici măcar abonamente, pentru că nici Consliul Județean Vaslui, nici Prefectura n-au găsit măcar 50 – cinzeci – de lei să plătească o asemenea factură; cinci zeci de lei n-au plătit în ultimii 5 ani. Și mai vor să-i respectăm.
Așa că nu datorăm nici unui oficial, nimic.
Datorăm concetățenilor noștri mult: în dimineața zilei de
24 decembrie 1990, am urmărit special, cel puțin jumătate din
geamurile locuințelor erau luminate, la ora 7 când am difuzat, cu greutăți și invenții, prima casetă a TVV.
Că aici s-a făcut cultură și educație se poate ușor demonstra, fie și pentru că 480 de personalități culturale din țară (+ hienele politice) au fost în direct cu ai noștri.
Ce le-a spus Ambasadorul Statelor Unite, Rosapepe, ori Scheelle, ori alți ambasadori, ce le-a spus marele economist mondial Anghel Rugină (în direct) sau ce le-au comunicat cei înregistrați în Canada, America, Asia Mică, Europa, adică din vreo 32 de țări de unde am transmis în direct, toate au fost pentru oamenii locului care:
1. N-au receptat chiar toate informațiile furnizate, n-au vrut,n-au putut.
2. Suferă permanenta hemoragie a intelectualilor (nu numai a tinerilor), deci a materiei cenușii care nu poate fi acoperită în procesul acesta migratoriu.
3. Acum, nu mai avem decât televiziune online, ziarul Meridianul de 23 de ani, Revista internațională Meridianul Cultural Românesc.
DAR.
Prin Revistă, prin cele 14 cărți, din 36, consacrate Vasluiului, prin …77 …noduri culturale, prin 101 vasluieni pentru 100 de ani, prin 111 valori naționale pentru Vaslui care fac parte dintre cele 21000 de pagini consacrate acestui nerecunoscător centru de județ, căruia i-am mai consacrat, totuși, de vreo 700 de pagini, deja pregătită pentru tipar, BĂTĂLIA PENTRU VASLUI/ 222, printre noi/ memorialistică jurnalieră, chiar ținem Vasluiul pe harta culturală a lumii.
Vă întreb pe toți, cine ar mai putea face asta (pe banii și munca lui), unde, când, cum și de ce?
Aniversăm, acum, TVV.
Pentru câțiva șolticari…
Eu sunt omul muncii mele imposibil de egalat vreodată.
[ add comment ] ( 2 views )
De peste 5 decenii oamenii aceștia se cunosc, se respectă, se întâlnesc și… creează, fiecare în direcția predilectă dar cu deplin profesionalism.
De 3 decenii acești formatori de opinii și de cultură mult peste nivel local, împletind uneori actul creator cu impulsul politic, au ajuns embleme ale localităților în care trăiesc (excepție Pricop și Tudosie, decedați)...
De la Revoluție încoace D.V. Marin a ajuns cel mai mare jurna-list vasluian din toate timpurile, Ion Mâcnea este fără îndoială cel mai de seamă poet, monografist și infuzor media din Vetrișoaia natală, Toader Dima, dr. inginer agronom, fost parlamentar a ajuns primar și promotor al agriculturii performante, prof. Ion Gheorghe Pricop s-a afirmat ca mare scriitor, poet și aleasă personalitate locală, iar dr. ing. academician AOȘR Avram D. Tudosie, a adus în lume Busuioaca de Bohotin și peste 20 de cărți.
Coeficientul comun maximal: MUNCA, PERSEVERENȚA,
PASIUNEA, TALENTUL prezența lor în prim planul bătăliilor concurențiale în folosul comunității, susținute chiar și în confruntări naționale. Se adaugă cel puțin câte o bucată de suflet…
Diferențierile rămân de ordin strict profesional: unul a devenit reputat om de presă (de 62 de ani prezent în cea scrisă și mass-media), al doilea după încercarea de a deveni mic întreprinzător a ajuns primar în Vetrișoaia lui, azi pensionar, unde a realizat un muzeu etnofolcloric unic (Popasul Spiritului) dar și un grupaj de 13 statui consacrat marilor personalități ale culturii naționale – absolut unic și interesant, care-i asigură dăinuirea peste acest veac, al III-lea a publicat câteva romane și alte câteva volume de poezii care-l consacră ca talent pe deplin afirmat, totul din Duda, sat din care n-a plecat decât să-și editeze operele…, Toader Dima, după acele numeroase inițiative depuse în Parlamentul României pe teme de sprijinire a agriculturii (după ce a reușit să mențină cea mai productivă asociație agricolă „Agroind” de pe toată Valea Prutului, dacă nu cumva și din țară), a candidat și a reușit să ajungă primarul uneia dintre cele mai importante comune din județul Vaslui, Berezeni, iar Avram D.Tudosie a fost un oenolog rarisim, agronom și viticultor de excepție, creatorul unui Muzeu al vinului la Huși.
Vom mai scrie de multe ori, că aceste adevărate personalități,
oamenii aceștia, s-au respectat, s-au consultat și comunicat, au format separat dar și împreună o entitate culturală reprezentativă și durabilă pentru o suprafață de aproximativ 7000 de km pătrați din România, pe lunca Prutului (Vaslui – Huși – Duda Epureni – Vetrișoaia – Berezeni).
Un volum cu titlul (aproximativ) de mai sus, poate da o imagine a zbaterilor îndelungate dar și cu rezultate adesea spectaculoase ale unui grup din acel Curent Cultural Informațional Vasluian (CCIV) care a semănat credință în biruință o întreagă generație, într-o epocă istorică în mare frământare, în urma căreia se făurește o altă cultură existențială pentru toată omenirea, pentru românism, pentru oamenii locului.
O încercare menită să sensibilizeze și pe cei care mereu vin, care vor avea totuși nevoie de modele oricum ar arăta istoria acestor plaiuri, încă românești…
Succesul „social” în re-minor pe muzica poetului Ion Mâcnea Vetrișanu, acompaniată de trilurile păsărilor din Luncă adunate de Toader Dima, repovestite de toți în acorduri de suflet și entuziasm la o Zghihara de Huși, ar putea fi „varianta” jurnalistică finală, pe care noi o recomandăm ca MODEL.
[ add comment ] ( 1 view )
Au trecut prezidențialele, încep să se cristalizeze elementele noii guvernări cu Primul Ministru Ludovic Orban, și o echipă ministerială ceva mai nouă și mai neașteptată. Oamenii vor, dar…nu prea știu bine ce trebuie să facă și atunci cred că mai pot greși. Unii miniștri au intrat deja în foarfecele televiziunilor stipendiate de PSD: uitați-vă la preotul răspopit sau la gloata lui Ghiță și n-aveți nevoie de lămuriri.
Firesc ar fi ca cel puțin o perioadă să-i lăsăm să mai învețe, să se documenteze temeinic, să ne furnizeze informații corecte și…utilizabile. Că toată lumea e plină de bunăvoință și promisiuni, e clar.
Pe actualul Prim-Ministru l=am intervievat prima dată cu mulți ani înainte, și cu 10 și cu 8, și cu vreo 5. A învățat mult de atunci, deși încă acum 5 ani îmi declara că e pregătit să fie și președinte al PNL și…pentru guvernare. Orban s-a declarat întotdeauna simpatizant al vasluienilor și prieten al subsemnatului, drept care acum mă bucur că a ajuns la butoane și chiar sper să facă ceea ce trebuie pentru noi toți.
Știind că și pentru preluarea unei funcții de director e nevoie de ceva timp pentru ca cineva „să intre în pâine” mă gândesc la toți acei care fie îl laudă fie îl denigrează, că omul, dar mai ales noul Guvern trebuie să fie lăsat să arate ce poate. Nu știu dacă luat așa zdravăn la tocat e și cel mai bine,
Să-i lăsăm, totuși ?
*
Anul acesta am scos 5 cărți : 101 vasluieni pentru 100 de ani, Liceeni la Podu Turcului, Marin D.V.-din seva istoriei, 111 valori naționale pentru Vaslui, Jale și eroism românesc la Cotu Donului…și după! Împreună cu Revista M.C.R. și articolele la ziar am tipărit aproape 5000 de pagini.
Urmează Bătălia pentru Vaslui/ 222 printre noi de aprox.700 de pagini, memorialistică jurnalieră.
*
Apare M.C.R. nr. 20. Ajungem la aproape 600 de colaboratori din toată lumea. Putem să ne mândrim ?
[ add comment ] ( 1 view )
Calendar
