Si … 1989 … !
Filmul nu s-a rupt la revolutie, temporarii presedinti, politicieni, activisti si angajati intelegând rostul unei manifestari de prestigiu. Profesorul si etnologul Dan Ravaru a avut un rol important in apararea Festivalului.
In 1990, inca mai era normala prezenta grupurilor satirice, a scheciurilor, interpretilor individuali si mai ales Salonul caricaturii si con- cursul de literatura umoristica.
La a XII-a editie (1992) cu Valentin Silvestru la cârma, sustinut de Ioan Mancas, Stefan Serban si trupele lor, s-au perindat la Vaslui si in orase, aproape toti marii artisti ai momentului, de data aceasta cu o exprimare libera si avizi de o noua imagine.
Incepând cu acest moment TV.V. (infiintat in decembrie 1990) a fost alaturi de organizatorii principali, si a captat interesul maxim.
Curiozitatea era exceptionala pentru ca in toata Moldova nu exista alt post TV liber si mai erau doar 3 in tara.
Datorita noutatii in peisaj, a disponibilitatii grupului de reporteri, practic a existat o dublura a Festivalului pe micul ecran care transmitea imagini (prin DRTV Iasi) in toata Moldova si o parte din Basarabia (14 statii de emisie). In direct (la Casa Armatei) au fost aproape toti participantii si concurentii cu evolutiile cele mai neasteptate si… libere, de Regulament.
Printre invitati: Arsinel + Stela Popescu, Irina Loghin, Cristina Stamate si toata trupa de scriitori si caricaturisti venita cu Valentin Silvestru. Ce n-a incaput in programul de emisie, am difuzat ulterior. Am conlucrat foarte bine si cu oganizatorii.
Popularizarea Festivalului Umorului "Constantin Tanase" a avut fara indoiala efecte benefice in rândul populatiei (emulatie creatoare) si s-au constituit in momente educative de mare efect.
Pentru artisti era surplusul de imagine (pozitiva). Pentru noi erau subiectele. Simbioza s-a prelungit pâna astazi.
Editie cu har a fost caracterizata de "dirijor" drept "editie admirabila cu un program ambitios, amplu si divers care in mare parte s-a si realizat" cu telurile "sa valorifice talentele existente, sa se constituie intr-un for de competitie …" considerând-o "cea mai importanta si mi se pare unica manifestare spirituala ce imbogateste umorul românesc, cultura nationala in general".
Compozitorul si muzicologul Vasile Donose (vasluian la origine), directorul Teatrului de Revista "Constantin Tanase" Bucuresti considera ca manifestarea ia amploare cu fiecare editie si "este un semn foarte bun si indubitabil al inteligentei populatiei vasluiene", concluzionând ca "in editia din acest an a fost prin cei mai buni creatori prezenti …, prin cele mai bune formatii artistice si interpreti de umor, o reusita manifestare a umorului …" Urmau si alte pareri (Adevarul, III, nr. 301, p. 1^4, 6 - 8 octombrie 1992).
Era de asteptat ca intre timp sa se gaseasca noi formule de concurs, elemente noi de stimulare si orice altceva cât de cât netraditional. Editiile urmatoare (pâna in anul 2000) au mers cam pe acelasi calapod si, firesc, s-au inregistrat regrese din ce in ce mai evidente, mai ales la concursul de interpretare.
Prin interventia si prezenta lui Stefan Popa Popa's caricatura si grafica au devenit cu accentuata reprezentativitate internationala (inceputa din 1982). Daca atunci au concurat artisti din 20 de tari, s-a ajuns la expozitii cuprinzând 80 de tari din toata lumea. Intr-un interviu telefonic, pe 15 septembrie 2010, ora 10:16 marele nostru artist promitea ca la editia a XXI-a vor fi prezente 200 de tari. (pe 6 si 7 octombrie)
Stefan Popa Popa's a considerat si el ca apogeul Festivalului Umorului "Constantin Tanase" a fost atins in 1994 - 1996.
Nota: serialul de fata face parte din cartea - document FESTIVALUL NATIONAL AL UMORULUI VASLUI, 40.
[ add comment ] ( 14 views )