In 1970 termenul era aproximativ acesta, dar incluzand ideea de gratuitate a spectacolului si concurs pe monolog, scheci, brigada artistica, recitari, etc.
SEMNIFICA}IE:
Se discuta apasat de individualitatea neamului, reinnodarea traditiilor nationale, valorificarea mostenirii culturale, chiar liberalizarea creatiei artistice. Tendinta a fost, insa, rupta prin aplicarea hotararilor Plenarei CC al P.C.R. din 1971, cand a inceput si cultul personalitatii lui Ceausescu iar cenzura a capatat puteri sporite.
Noul judet Vaslui (din 1968) nu prea avea nici traditii recunoscute (Vasile Adascalitei publica un volum de traditii populare, in 1971), nici perso-nalitati, in special etnoculturale reprezentative: Mihail Kogalniceanu era si prea national si mosier, Nicolae Milescu - boier, de politicieni "capitalisti si impotriva comunismului" nici vorba, I.C. Frinu, nu mergea. Chiar si frumoasele constructii care s-au mai pastrat si azi erau defaimate.
In sedinta de 6 persoane la care am participat, am aruncat oarecum nefondat numele lui Constantin Tanase, aproape necunoscut celorlalti si chiar mie dar auzisem si citisem despre spectacolele de la Vaslui si Bucuresti, si de nasul lui mare. Din criza de alte nume, "a prins".
Vasluiul era un targ de case cu ulite noroioase, cu piatra sparta sau rotunda, in pavaj, cativa kilometri. Avea aproximativ 17 000 de locuitori, dar o pozitie oarecum centrala si Virgil Trofin, prim-secretar UTC si-a facut datoria, alegandu-l centru de judet.
REALIZAREA:
Era a partidului prin organismele si oamenii sai; nimeni nu putea fi angajat fara acordul secretarului cu propaganda, mai ales in presa si cultura si nici un director de intreprindere sau scoala fara aprobarea Comitetului Judetean.
Munca era a catorva alergatori, inspectori cica, tot judetul avand, in total vreo 16 persoane dintre care la Comitetul de Cultura si Arta eram doar eu, ceilalti, cu participari la multele adunari de partid din judet.
Lasat cam singur, am reusit la prima editie (3 - 4 - 5 iulie 1970) sa aduc pe fiii si sotia lui Tanase, pe cei mai in voga artisti, Nae Roman, Nicolae Stroe, Serbanescu si tehnicieni de la radio Bucuresti. Iesenii ne-au cam dat cu flit, din alte orase au venit putini. La Festival l-am "deturnat" sa vina (din tren) pe Alexandru Arsinel care se ducea la Dolhasca lui si care a impresionat pe scena. Am avut in sprijin cativa directori de camine care aveau nevoie de confirmarea vice-lui Petrea Didilescu la ceea ce spuneam sau indicam eu.
La editia a II-a a venit ca dirijor Valentin Silvestru care intra in biroul primului secretar Tanase fara sa bata la usa. Sa hotarasca juriul, a batut cu pumnul in masa si toti invitatii erau de el aprobati (pentru ca primeau si ceva bani si premii) iar concurentii erau verificati de securitate. Eu si Stoian aveam sarcina sa verificam textele si sa inchidem cortina daca astia ar fi luat-o razna.
Editia II:
23 - 24 - 25 iunie 1972, cu doua luni inainte s-a inaugurat Casa de Cultura "Constantin Tanase", a sindicatelor, diriginti de santier Sandu Vatafu si Dumitru Marin, director, Emil Rascanu.
"Revista are cuvantul" sub conducerea lui Sergiu Malagamba (incluzand si pe tanarul Nae Lazarescu) a fost primul spectacol adevarat de revista dupa destule decenii (vezi Vremea Noua, an V, nr. 1346, sambata, 24 iunie 1972, pag. 1) iar spectacolul de gala a cuprins pe cei mai buni dintre cei peste 200 de artisti (n-am mai auzit de Pasca si Selesi), din 23 de judete (cu Vaslui pe locul II, Taciu si Jijie) si s-a incheiat cu Estrada din Pitesti.
Am inregistrat cat am putut cu un magnetofon portabil Tesla (mare realizare, mare !!!). La pantomima n-aveam cum, dar textele sunt interesante.
Oficiosul partidului, Vremea Noua a comentat realizari (nu si muncitorul, inspectorul) si ceva neimpliniri !
Editia a III-a, 18 ore si 42 minute, 423 de artisti din 27 de judete, locul I, Nelu Norocea din Vetrisoaia.
[ add comment ] ( 17 views )
Calendar
