Iarna ca si acum, furtuna de zapada, incat Valerica Anitei, plecat cu caseta 0 la Epureni unde era emitatorul, a manuit de cateva ori lopata, sa ajunga in preajma. Se comunica greu.
In dimineata Ajunului, cel putin 1/3 dintre locatarii Vasluiului (si din alte localitati) erau pe receptie la ora 7, cand rasuna gongul TV.V.. S-a cerut imediat reluare dupa amiaza pe 25. A fost, probabil, cel mai important moment de dupa Revolutie, bine popularizat timp de aproape 2 saptamani, mai ales ca lumea ne privea ca si cum am avea probleme psihice: ceva de genul unei calatorii in Australia.
Cele mai mari si permanente incurajari: de la populatia judetului.
Cei mai mari dusmani: marimile judetului care asteptau sa puna mana pe noi.
Cele mai interesante reportaje: la Moscova (Expozitia V.D.N.H.), Istambul (Topkapi), Londra (BBC), Paris (Turnul Eiffel s.a.), Krakovia (Binecuvantarea Papei Ioan Paul al II-lea).
Cel mai greu moment: 13 aprilie 1991, cand m-au parasit toti, si daca nu era Luminita Lazarescu sa monteze, inchisesem poarta !
Cele mai solicitante momente: interviurile cu 6 presedinti de stat (in functie), cu 13 prim-ministri, cu prefectul provinciei Lorraine – Franta, la BBC, printre cei mai buni profesionisti.
Cele mai frumoase clipe: reusitele, de care nu am avut timp sa ma bucur.
Cel mai (de) regretat: invitatia ambasadorului Ghanei, de a organiza televiziunea lor nationala.
Cea mai entuziasmanta: sarbatoarea TV.V. la 15 ani, cu cel putin 20.000 de persoane la spectacolul din centru.
Cea mai mare raspundere: sa cresc profesionisti. Pe multi i-am facut eu harnici, capabili, oameni.
Cele mai mari succese politice: candidaturi la Senat, Camera Deputatilor, Primarie, Consiliul Judetean (4 legislaturi), Consiliul Local; presedinte de partid 1990 - 2008.
Cele mai frecvente pierderi: prieteniile; s-au tot dus, ba chiar dintre cei pe care i-am facut oameni au devenit vectori de imagine negativa. Bine ca nu toti !
Cele mai mari daune materiale: unul cu parul valvoi si cu cioc, care a furat cateva sute de milioane, dupa ce l-am scos din puscarie (pentru furt in forma continuata) si l-am plantat sef la ziar.
Cel mai bun prieten: Dumnezeu.
Cel mai dureros moment: de fapt, mai multe, cand oameni carora le-am dat din sufletul meu, m-au tradat, trecand activ in tabara dusmanilor. E de asteptat sa mai fie dintre cei fara caracter ... si nu m-astept la recunostinta, pentru a nu fi pierdut.
Cea mai mare realizare: Curentul Cultural – Informational, pe care si orbul il vede. Deschizator de drumuri in mass-media, frecvent sustinator al creativitatii locale. Fiecare cu bobul lui de merit, cativa cu steaua lor, poate vreunul cu luceafarul lui.
Cel mai cunoscut principiu aplicat: Omul nu mai poate, doar cand pune mainile pe piept; daca altul poate, atunci musai si eu.
Putem vorbi de batalia vietii cu: furtul intelectual (si material), omisiunile voite (tocmai, sa para pigmeii mai mari); selectarea informatiei, detaliilor, evenimentelor si destul de prost al oamenilor. Istoria cultural – jurnalistica a ultimelor 2 decenii (am debutat la un ziar in 1958), de la Revolutie si TV.V. incoace inglobeaza si indiferentism paternalist al unora cu posibilitati, oricum necesare in plan secund. Dar NOBLETEA INCEPUTULUI, romantismul sau, poate trece in istorie acum dupa exact 19 ani ! Daca vorbim de "Revolutie furata" (ce non-sens!), cu cel mai justificat temei, vorbim, insa, de o efervescenta unica in judetul Vaslui, Curentul Cultural – Informational (care tinde spre disipare din cauza vremurilor si a re-indusmanirii oamenilor.) TV.V. – online e alt inceput "electronic".
In liniste, insusi TV.V., ca si mentorul sau, pot trece in istorie !
[ add comment ] ( 14 views )
Calendar
