Scurta ISTORIEI A PRESEI LOCALE (III) 
Sloganul marxism - leninismului era "proletari din toate tarile, uniti-va!". Si nu s-au unit. Nici saracii, nici bogatii. Dar banul ii uneste pe toti intr-o lupta surda, nemiloasa si distrugatoare, obligandu-ne si pe noi toti sa gandim global, producand local. Dar cine stie, acum, cum va fi presa viitorului sau literatura de peste un secol, nu ideatie, ci macar forma de manifestare ?!
"Explozia..." fie ea si culturala este determinata de ceva anume si in cazul judetului Vaslui nici vorba de... bogatie. Ba, dimpotriva! Dupa Revolutie s-au trezit la libertate si smangalitori de hartie, nu chiar chinuiti de talent, dar cu ceva de spus (in scris). Dintr-odata mari talente fara nume nu putem semnala pentru ca scrisul nu e la porunca iar valoarea se obtine prin exercitiu oratoric, ideatic, jurnalistic, scriitoricesc. Desigur avem cunostinta ca si in alte judete s-au napustit "in presa" chemati si nechemati. O bibliografie din Caras - Severin inregistreaza sute de ziare, "ziare", foi, foite, notite cu tot felul de nume fara vreun fel de reprezentativitate nationala (total, 316 publicatii) asa cum si Dictionarul profesorului Ioan Baban despre miscarea literara locala include nume fara vreun fel de renume, numeric impresio-nante, valoric slabe sau nule. Subliniem munca de Sisif a prietenului nostru de o viata, cu care, intr-un timp am activat pe taram cultural.
Intrebari cu... retorica!
De cand un "mare merit" e ca X este presedinte de cenaclu literar ? Sau are vreo 100 de epigrame publicate ? Sau din an in Paste ii apre vreun articolas intr-o foita oarecare ? Sau ca a fost primar, deputat? Sau, chiar daca are 10 volume de maculatura ?...
Ne pare firesc sa tinem cont de CINE are bibliografie dar ii face si pe altii sa-si ridice meritul, deci si bibliografiile lor ! Asadar consideram ca aceste 5 criterii au suportul autoritatii si valorii in timp, si pe plan local si pe plan national.
Principalele observatii generale, valabile pentru aceste 2 decenii: Economic, puterea judetului Vaslui a slabit semnificativ pana la disparitie. Mari intreprinderi ca Movas, Mecanica, Abrom, FUC, Confectia, Vasconstruct, Moldosin, care exportau produsele lor pe tot globul, au disparut, falimentate mai mult intentionat. Fostii angajati, fie si-au schimbat meseria, fie au plecat la munca in strainatate, Confectii..., in Lohn! Cei aproximativ 455 000 de locuitori din judetul Vaslui trebuie sa fie "dinamici", ca si cei 70 000 din municipiul Vaslui.
Agricultura socialista a disparut. S-au ridicat cateva proprietati cu acumulari masive de teren si cultivare corespunzatoare dar marea majoritate a suprafetelor de teren nu sunt lucrate, domeniul agricol fiind absolut necompetitiv si neprofitabil. Parloaga este "cultura" nationala iar balaria preponderent vasluiana. Ar fi un semn de redresare in pomicultura (suprafete plantate mai mult decat pana in 1989) si zootehnie. Populatia de la sate este foarte imbatranita si sistema de masini agricole cvasi-inexistenta pentru cele aproximativ 6844 ha arabile.
Comertul, oarecum stationar, se realizeaza in ultima perioada prin mall-uri, complexe mari comerciale, care alearga dupa profit mare la cetateni saraci. Micii comercianti ca si piata taraneasca sunt pe cale de disparitie.
Serviciile inregistreaza un fel de dezvoltare impusa de dinamismul fortat de politica Aociala. Datorita slabelor rezolvari din domeniile prioritare salarizarea e slaba si nesigura.
Viata politica se stabilizeaza ireversibil. Imediat dupa '89 se inregistrau la un moment dat 48 de partide, in 2004, 16 – 18 iar la ultimele alegeri parlamentare (2008) au ramas 3: PSD, PD-L si PNL (UDMR nu prea are etnici maghiari in judet).
Invatamantul s-a tot reformat in aceste 2 decenii desi corpul profesoral se mentine de buna calitate. Cele 16 licee din judet, scolile cu clasele de arta si meserii si generale au beneficiat de edificii noi si dotari pentru informatizare ( si in raport de interesul managerilor). In topul realizarilor ar fi Liceul "Stefan Procopiu", director Romel Vicol, si Liceul "Mihail Kogalniceanu".
Viata sociala s-a linistit in ultima perioada cel putin pentru 2 cauze:
a) Populatia apta de munca se misca destul de liber in Europa ( doar suntem in Uniunea Europeana); daca la orase, e oarecum echilibrata, la sate e foarte imbatranita.
b) Exodul tiganilor care si-au gasit salasuri prin alte parti ale continentului. Etnia isi pastreaza marea sa prolificitate !
Nivelul de trai in judetul Vaslui este unul dintre cele mai scazute din tara, se afirma ca e pe ultimul loc. La sate alimentul de baza este tot mamaliga (taranii practica munci agricole cu forta animalelor, agricultura de subzistenta). Judetul se afla alternativ, pe locurile 1 – 3 la somaj, resursele naturale (ar fi trebuit sa fie agricultura !) inexistente. Pana si de centrale eoliene abia se intereseaza lumea. S-au realizat ceva elemente de infrastructura cu fonduri europene si un numar impresionant de constructii mai ales prin privatizari fabuloase si prin bani adusi... din afara de cei care au muncit in strainatate.
Viata sociala devine deci din ce in ce mai linistita, cu un tineret neantrenat in mari proiecte (de orice fel) asadar, neinteresat si doar cu cativa intreprinzatori tineri si foarte tineri. Si... ambitiile cele mai diverse !
Sportul: In acesti ultimi ani, rezultatele cele mai cunoscute sunt cele din fotbal. Echipa F.C. Vaslui a patruns pana in semifinalele Cupei UEFA (cu Slavia Praga, 2008) si in anul competitional 2008/2009, are un lot valoros care asalteaza locurile fruntase in clasament. Finantatorul echpei este economistul Adrian Porumboiu, fost arbitru international.
Echipa de handbal HCM Vaslui, (sub conducerea reputatului tehnician, Liviu Gugles) face mari eforturi (lipsa finantatori) sa se mentina in liga I, dupa ce multi ani a activat in Divizia Nationala.
La Taekwondo sportivul Marcel Miron a obtinut locul I la europene si locul I pe echipe.
La atletism prof. Viorica Pintilie "a mai scos", dupa Larisa Arcip, o campioana, Mirela Lavric, junioara care bate recordurile de seniori si se claseaza pe podium in Europa. Gimnastica vasluiana a slabit considerabil alta Andreea Raducanu, campioana mondiala si olimpica fiind greu de descoperit.
Viata culturala nu inseamna numai Teatrul "Victor Ion Popa" din Barlad, nu numai Casele de Cultura din municipii si orase (cu destul de slaba individualitate, ele insele devenind complexe comerciale) si aici se impun 2 mari animatori, Emil Rascanu si Virgil Giusca, ca si Caminele Culturale (cu personalitate pe cale de disparitie) pe langa care sunt diverse ansambluri culturale (Padureni si Viisoara, mai ales), si, cluburile elevilor din municipii, mari formatoare de talente. Cercurile si cenaclurile literare, nu multe dar marunte, ofera ocazii dezbaterilor pe profil desi sunt "ocupate" de varstnici. E o ruptura evidenta intre generatii, cea juna lipseste cu desavarsire. Discotecile, nu prea sunt deloc de cultura si educatie. Ca pretutindeni in lume, "cultura" se niveleaza, creatia artistica si folclorica dispare datorita televiziunilor. Homo videns e o realitate pregnanta dar perdanta a acestui timp.
Populatia tanara nu participa la doza de cultura oferita de muzee (memorabila activitatea sustinuta de Muzeul "Stefan cel Mare" din Vaslui, director Ioan Mancas) cum nu se inhama, decat partial, la datoria vietii: MUNCA !

[ 1 comment ] ( 34 views )

<<First <Back | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110 | 111 | Next> Last>>