- Tarzie si capricioasa aceasta primavara (cu temperaturi mari, mari in ziua de 17 aprilie), alternantele temperaturilor negative de noaptea cu cele pozitive ziua, a distrus apicultura in cele 2 judete unde alergam. Fara alte semne de boala, stupii se depopuleaza si raman fara musca de acoperire, deci matcile nu mai oua!
Apicultura din anul acesta este la cumpana: a) semanaturile se fac foarte tarziu (deci recoltele... cu mari semne de intrebare datorita trecerii epocilor agricole nimerite) iar pentru albine nu e timp sa se intareasca familiile pana la salcam. Din cauza strangerii in ghem puietul racit a imbolnavit familiile si reginele. Acum, ca au venit calduri mari, se poate trece in extrema cealalta, mult mai daunatoare: perioada prea scurta de inflorire si crestere. Se inregistreaza mortalitati record in toate stupinele! Se porneste de pe mare paguba in acest sector. Ing. Vasile Puf ne-a informat ca situatia e generalizata si ca apicultorii trebuie sa-si intensifice eforturile pentru stimularea ouatului.
Agricultura are nevoie de sustinere si sfaturi. Oamenii pleaca tarziu la insamantari si la celelalte lucrari de primavara. Doar cu solarii ar mai fi ceva speranta, cu eforturile mai mari de pana acum!
Zootehnia: doar oile si caprele au scapat la iarba verde. Cornutele mai au de consumat din rezervele anului trecut. In alti ani, pe vremea asta se cosea lucerna, acum, nu pasc nici vitele. Stimulente nu mai sunt, taxele pentru gospodari si intreprinzatori au crescut.
Peste 2 saptamani vine Pastele. Nu poate fi ,,Pastele fudulul dupa un an de seceta si mari pagube pricinuite de alegeri si referendum. Tot poporul de rand suporta, uneori, cu mare naduf, cum se aude la Oltchim si CFR (greva pe 17 aprilie). Guvernul Ponta isi joaca rolul dar e cat pe ce sa-i scoata pe multi oameni in strada, pentru ca e greu, tare greu si in Moldova aproape nimic nu misca. Intreprinderile economice, de la orase, cate mai sunt, gafaie din greu iar intreprinzatorii din agricultura sunt la capatul posibilitatilor. ,,Fabrica de oua si pasari de la Targu Frumos aproape nu sufla desi acum ar trebui ,,sa infloreasca. Nici macar carnea de miel nu va fi ieftina. Om mai vedea!
Cand infloresc pomii primavara reinvie nadejdea in toata frumusetea ei. Stim ca trebuie sa bagam samanta sub brazda, sa ingrijim ce avem, sa muncim si sa speram! Pentru existenta, tot agricultura e pe locul I, socotind scaderea investitiilor in economie, datorita crizei. Si sa nu-si inchipuie cineva ca iesim la liman, intr-un an, doi?!
N-a fost in intentia mea sa fac acest stop cadru, dar asa mi-a iesit datorita unui scop precis: sa fiu de folos cu sfaturi si cu idei. Cine nu le pricepe, ramane cam singur. Concluzia ramane una singura:
Ne intoarcem la mama natura, inclusiv la muncile agricole, cu mai multa atentie, forta si nadejde mai ales dupa ce infloresc zarzarii si caisii!
[ add comment ] ( 37 views )
Chiar asa, la plantat si semanat. Altadata, dupa floarea cornului, ieseau albinele (din iarna) iar oamenii o luau spre camp, la razboaie, la vanatoare sau se pregateau sa-si duca oile la munte. Acusi, e Sf. Gheorghe, se incheaga turmele, se pregatesc mieii de Paste si se face primul bulz (cine mai are!). Dupa plapuma de zapada, dupa oarece lancezeala, oricare om trebuie sa se miste. Si daca nu pune ceva in pamant... la ce?
Sunt vremuri grele peste TARA ROMANEASCA, unde forta de munca se iroseste, tineretul pleaca sa nu moara de foame, batranii sunt pe duca, gospodarii isi fauresc mereu alte nadejdi. Dar mai este ceva pamant! De el ne legam cu totii cele mai mari nadejdi si daca acesta nu produce, de unde sa luam mancarea? Avem pe piata cirese din Africa, tot felul de cartofi din Turcia si alte produse din diverse continente. Cam fade, scumpe, cu E-uri, cu cancer, cu... boli. Fructele romanesti au disparut de pe piata si cumparam ,,frumosul venit de pe aiurea, nu sanatosul, utilul, hranitorul fruct.
Am vazut ca la Statiunea de Cercetari Pomicole Iasi, la vestita plantatie Sarca exista material divers de plantat. Cu ce-am mai gasit in gradini am pus si eu vreo 600 de pomi in primavara asta. Sper sa ma satur, ca Eminescu de mamaliga, din ce vor rodi acestia in curand.
Principiul ca trebuie sa pui ceva in pamant ca sa ai ce scoate, trebuie sa ne cuprinda pe toti. ~mi place teribil Porumboiu, nu pentru cat pierde el cu echipa de fotbal (ca pierde destul cu nazdravanii astia) ci cat realizeaza pentru agricultura romaneasca. El vorbea de acum cativa ani de criza alimentara care va urma si s-a pregatit sa iasa bine ,,la provocare dar criza economica mondiala il afecteaza si pe el. Cu toate astea, pamanturile lui sunt lucrate cum trebuie si la timp. Greu, greu, dar trebuie si va fi invingator!
Desigur, nu ne lipsesc visatorii si nici ambitiosii: la Bivolari e un fermier indraznet, la Popricani Iasi altii, la Poienesti Vaslui si in alte parti intreprinzatorii trebuie sa-si continue drumul. {i chiar daca mii de alti intreprinzatori si-au inchis afacerile, cei din agricultura trebuie sa ramana: e hrana acestei natii in mainile lor. Ca Guvernul pare a nu exista, nu e alta problema... Dar cu astia e cam cum ai astepta de la Mahomed dreptatea cereasca!!!
Nu inseamna ca plantatul pomilor rezolva problema alimentatiei oamenilor, care mai au ei grija lor prin colturile de gradini. Dar trebuie sa scoatem saracia din case, trebuie sa bagam sub brazde ca tot in munca noastra e Dumnezeu. Ori ne ducem prin lume la mila altora, ori stam la rezultatul muncii noastre.
Chiar asa, la plantat si semanat!
[ add comment ] ( 35 views )
M-au vizitat, intr-o urmarire penala, doi comisari de politie, tineri, foarte bine educati si politisti adevarati. Mi-au placut pentru atitudinea si profesionalismul lor pentru care merita toata pretuirea (le-am dat si cate o carte cu autograf).
Nu mi-a placut insa, obiectul cercetarii lor: dosar penal pentru un tanar intreprinzator care a dat faliment, dupa ce a incercat sa realizeze o fabrica de mobila care a dat de munca la aproape 100 de salariati din Vaslui. Din pacate cunosc acest caz dar (si) alte cateva sute de intreprinzatori de diverse varste care ,,si-au inchis afacerile adica au ramas muritori de foame, dupa un stres inimaginabil, dupa riscuri teribile care au dus si la destramarea familiilor.
Nu pot lua apararea nimanui, dar nu pot a nu observa ca sute si sute de firme s-au desfiintat in ultima perioada, deci mii de oameni din judetele Iasi si Vaslui au ramas fara slujbe. Prin consecinte, hrana putina sau de loc, hoti mai multi, jigodii in inmultire, disperare mai generalizata.
Nu stiu din al cui interes se acrediteaza ideea ca falimentele s-ar datora patronilor tare naraviti la pacanele sau la jocuri de noroc. Iarasi, nu pot pune mana in foc, dar sa pierzi 300 de milioane intr-o seara cand stii ca a doua zi trebuie sa dai salariile, iarasi nu cred; pentru ca nu inconstientii s-au apucat de afaceri ci, de regula, cei care au ceva in cap si, eventual, ceva in buzunar.
,,Lumea micilor afaceri despre care scriu, nu e nicicum a teroristilor, drogatilor, hotomanilor ci se leaga de o nadejde si nu se bazeaza pe noroc ci pe MUNCA! E sectorul cu cele mai mari sperante din toata populatia Romaniei. Copiii astia maturizati devreme ne pot descalci cai de reusita sociala. Ei vad munca aici si nu ,,peste si inca mai vorbesc limba romana (cu termeni tehnici destui, dar, inca limba romana).
Politistii isi fac datoria conform legilor statului. Dar ei pot infunda un impatimit al muncii, nu un golan ca Bogdan Calin din Barlad care a tocat peste 3 miliarde lei la pacanele. Ei, politistii adevarati pot face departajarea intre hoti, tepari, jigodii si intreprinzatorii ajunsi la faliment. De ce? Pai, nu sistemul si darile impuse (observati cate impozite noi si mai mari?), la care se adauga fiscul nemilos, nu fac astazi cele mai grele zile pentru toti? Asemenea greutati pe umerii populatiei n-au mai fost de la al Doilea Razboi Mondial incoace, pentru ca atunci sovieticii ne executau pentru datorii de razboi iar statul de azi pentru sumele ,,exportate in Elvetia, Cipru, Panama etc. de catre marii spoliatori ai tarii. Cinstit, n-a avut de unde (avea) atatia bani nici un deponent in strainatate. Iar statul nostru cel drag e la mana clientelei, criza fiind pentru cei multi si necajiti. Printre ei si micii intreprinzatori: ,,camatarii, impozitele si criza ne-au nenorocit, imi declara un fost mare intreprinzator care acum nu are cu ce sa-si creasca cei doi copii si nu gaseste serviciu.
Falimentul este spectrul de viitor cativa ani buni! Scapa cine poate, adica cine pleaca peste hotare, cine mai fenteaza ,,organele, cine fura si cine nu-si pierde speranta in binele de maine, traind prost astazi.
Urmaririle politienesti, fiscale si ale creditorilor (si debitorilor) vor fi la ordinea zilelor ... grele care urmeaza! {i nu e, nicicum, totul!
Mai vine alta aflatoxina, boala puilor nebuni, vreo brauloza si... ce mai dauneaza poporului roman. O fi criza peste tot dar mai mare ponos aici sa fie. (Cat de bine se potrivea neutralitatea Romaniei!)
Anul celor 4 calamitati (2012) are efecte destule in cel care urmeaza chiar daca nu avem tot felul de alegeri sau referendum. Avem in schimb, o clasa politica organizata bine care stie sa faca afaceri cu si pe banii statului si pe termen lung. De fisc, de moarte (si acum), de politisti nu te poate scapa nimeni!
*
Din nou multumiri domnului Vasilian Dobos pentru prefata dumisale la volumul ,,Editoriale valabile din vremuri regretabile.
[ add comment ] ( 38 views )
Mi-am sunat un prieten sa-i comunic ceva. El n-a vorbit cu mine dar i-a ramas telefonul deschis. Fiind cu alti 4 5, am auzit si laude si contestatii. Mi-am dat seama de o realitate a vietii noastre: hula aproapelui.
Prietenul meu Val Andreescu si-a lansat de ziua lui, de Buna Vestire, cel de-al doilea roman al sau. Invitati, atmosfera, lume, mai putin presa!
Ca flacaii astia, presari, nu se inghesuie sa-si mobileze mintea cu ceva cultura, e cunoscut. De buna voie nu vin, de sefi nu-s (prea) trimisi pentru ca nu iese vreun ban si uneori nici o masa. De aceea sectorul cultura de prin publicatii lipseste indeobste. Mai spun ca Val e ca o matca fara ac, adica bland si foarte de treaba! Totusi, dintre prezenti au existat oameni care s-au exprimat mai altfel, critic sau... neasteptat. Am gandit simplu: are si el detractori de serviciu.
In anii de cand fac presa si scriu carti, s-a confirmat adesea barfa colegilor, cu totul nedispusi sa accepte ca vecinul e mai talentat.
Inventia aspectelor negative face parte din a doua natura a oamenilor si se explica prin neputinta lor de a face un ceva valoros scazandu-le valoarea celor in discutie, sa se simta... mai grozavi, egali sau superiori.
Exista un demon al criticii in fiecare scriitor, generat de reactia creatoare. Nu cred ca poate fi condamnat cel cu alta parere, alte visuri, alta perspectiva! Dar de ce cu ura sau dusmanie extrema? Am intalnit la ,,Pastorel Iasi oameni de cea mai buna calitate si-mi place domnul Batog Bujenita cum aduce valori la vila Sonet in sedintele lunare. Oamenii vin cu placere si liber-creatori. Pe revers: izolarea poate fi productiva? Cat sa tii cont de gura lumii? Cum sa faci ca aprecierile negative sa nu innabuse?
Ar fi un fel de teorie simpla: personalitatile ii infrunta pe ceilalti, deci... la lupta. Argumentul ca daca ala poate, eu de ce sa nu pot e un indemn permanent.
Din ce cred, stiu si aplic, HULA adica un comentariu negativ, rauvoitor si nedrept exista ca necesitate sociala. A FACE inseamna sa realizezi cat poti de bine acel ceva (o carte, un obiect, o afacere, un gest memorabil) incat sa nu intri in defensiva... ci dimpotriva! ,,De huliti ma fac ca n-aud. HULA e un motor social, alaturi de dragoste si dorinta de marire. ,,A lumii intregul sambur/ Dorinta-i si marirea (M. Eminescu).
*
Tin sa multumesc lui Vasilian Dobos pentru prefata la ultima mea carte (din ianuarie: ,,Editoriale valabile din vremuri regretabile). Gestul sau ma indatoreaza mult si pentru multa vreme! Inca o data... MULTUMIRI!
[ add comment ] ( 42 views )
Monografii s-au inmultit, de un timp, existand o lista cu autoritati in materie: Avram D. Tudosie reface istoria unui grup scolar (āDimitrie Cantemirā) si momente din dezvoltarea viticulturii romanesti, Dan Ravaru sintetizeaza informatii istorice la vreo cateva comune, Costin Clit se axeaza pe reconstituirea istoriei unor lacasuri de cult, Vicu Merlan se ocupa de istoria Husului (si alte cercetari istorice), Dumitru V. Marin face istorie culturala in 4 carti, Valeriu Lucian Lefter cerceteaza cu acribie documente istorice pe care le recombina scanteietor, (v. Monografia Zapodeni), Laurentiu Chiriac se ocupa de Tutova deci, Barlad si imprejurimi, Ion N. Oprea reface istoria Barladului (si o parte din Moldova, Traian Nicola a editat VALORI SPIRITUALE TUTOVENE etc. etc. Probabil ca acesta este sectorul cel mai productiv si autoritar valoric ilustrat.
Grafica este apanajul lui Nicolae Viziteu, pictura impresionista a lui Nastase Fortu, pictura suava a lui Nelu Gradeanu, Georgel Pascu s.a., in pictura bisericeasca, Silviu Craciun s.a.
Sculptorul Marcel Guguianu realizeaza cateva capodopere de valoare mondiala (exceptional bustul lui Mihai Eminescu la Barlad), Gh. Alupoaie are sansa unui monument (reprezinta tot pe Mihai Eminescu) in Canada, Cristi Pantea, cu realizarile memorabile (busturi, Al. I. Cuza, Mihail Kogalniceanu etc.).
Eseistica si critica literara au dat lideri autoritari: C. D. Zeletin, Theodor Codreanu, Cassian Maria Spiridon, recunoscuti si rascunoscuti pe plan national, la care poate fi adaugat Theodor Pracsiu (poate, si Gruia Novac). Dramaturgia: Daniel Dragomirescu ā¦
Ar trebui (poate) analizat mai bine resortul intim si colectiv care a prilejuit explozia creativa a atator conjudeteni (desigur, libertatea cuvantului ā¦) dintre care noi amintim pe prea putini (varfurile). Rasunetul Revolutiei din decembrie 1989 inca nu si-a gasit creatorul local (de talent); dar e vizibil prin cele peste 300 de carti aparute si noi am exemplificat pe baza autografelor lor doar aprox. 70, in volumul omagial āMARIN 70ā (2011) dintre cei peste 150.
Presa scrisa nu trebuia sa lipseasca. Avantul acesteia s-a concretizat prin aparitia cotidienelor Monitorul, Obiectiv si Vremea Noua (un timp sub titlul de Adevarul) si saptamanalelor Meridianul de Vaslui - Barlad - Husi, respectiv, un timp, Barladul. Vorbim de ceea ce exista AZI. In media sunt 16 licente pentru Vaslui dar TV.V -> V24, insertia Antenei 1, Media TV, EST 1 (Barlad), sunt posturi locale āin eterā; numai pe telecablu, Impact TV, Total TV; la radio,Unison Radio Vaslui (> V24 FM), Unison Radio Barlad, Vip Barlad si Smile FM sunt cele locale. Celelalte frecvente sunt pe retransmitatori plantati in orase pentru posturi nationale. Subliniem: scriem despre ce EXISTA.
Subliniem ca si reactia la ceea ce a promovat D.V. Marin se incadreaza in tendinta dezvoltarii presei locale (prin negare). La data editarii acestei carti, varfurile Curentului Cultural - Informational din presa sunt Vasile Arhire (directorul TVR Iasi), Catalin Striblea (realizator TV la Realitatea TV Bucuresti - de exemplu, marti, 15 aprilie a.c., l-a avut in direct pe primul ministru Emil Boc, dupa ce cu cateva zile inainte l-a difuzat pe presedintele Traian Basescu), Lucian Parvoiu, realizator de telejurnale la TVR2; la nivel de judet, Aurina Petrea fiind cea mai activa si penetranta, iar de curand, Adina Huiban; la Barlad Timona Balmus, iar ca redactor sef al ziarului Meridianul, poetul Val Andreescuā¦ Acestia obtin efectul jurnalistic maximā¦ poate si corespondentul Mediafax, Theodor Istrati. E un prilej de satisfactie existenta unui mare numar de ziaristi descoperiti de TV.V., chiar daca la Grupul de Presa mai sunt destul de putini, in prezent. Sunt insa, cateva zeci de lucratori in presa locala.
Mai subliniem ca aproape 2 decenii, mai ales prin acest trust media s-a pastrat entuziasmul specific si necesar breslei, ca si interesul, ori entuziasmul telespectatorilor s-a conservat (cu urcusuri si coborasuri) tot prin existenta unui pilon al presei locale pentru referinte, comparatii si critici ! Parghiile permanentei tot (de) aici se sprijina si pot fi usor demonstrate, chiar in aceste multe, multe luni de criza.
(va urma)
[ add comment ] ( 61 views )
Calendar
