DE VARA; DESPRE SECETA 
Drumurile noastre duc prin aproape 300 de primarii din cele 4 judete ale Moldovei, Vaslui - Iasi - Bacau - Galati si ne permit sa observam ce se intampla cu agricultura zonei, sursa noastra de hrana, ocupatia care ne mentine.
In Moldova e seceta. Inca nu e jalea cea mare, dar e din ce in ce mai rau si mai greu. Graul care parea a scapa in castigator ca si alte paioase, se hucheste, adica bobul ramane mic si cam sec.
Porumbul rasarit frumos in primavara, si-a plecat frunzele in raport cu starea de vegetatie in care se afla. Floarea soarelui este inca vioaie, pasunile sunt aproape galbene in loc de verzi, iar pamantul are crapaturi de cate un lat de palma (unde-si pot rupe animalele picioarele). Culesul la salcam s-a incheiat repede pentru albine, iar la tei inca nu e nici pentru intretinere.
Cu vitele e cea mai mare problema: s-au ieftinit (o vaca si vitel, 1.500 lei) si se prefigureaza o criza a nutretului. Asta chiar ar fi saracie daca fondul animalier ar fi decimat, dat fiind ca din „averea” taranilor nu lipseste casa, vaca sau calul, cele cateva gaini. Grav e ca a scazut optimismul si increderea in reusita a omului.
Efectele in lant duc la incetinirea oricaror alte activitati, de orice alt tip, mai ales ca si elevii sunt in vacanta.
Temperaturile de peste 30 de grade sunt demolatoare. Lipsa de initiativa a prea multor oameni e mult prea daunatoare.
Am schitat o realitate dintr-o provincie unde a-5-a parte a tarii se simte parasita de Dumnezeu si de autoritati.
SOLUTII?
- Sa recuperam fiecare pai, fiecare fir de nutret. Am luat legatura cu prieteni din alte parti ale tarii sa le strangem noi paiele. „Sa nu va mire daca vom strange si frunzele de prin paduri. Am mai trecut prin asta candva si asa ne-am salvat”. (ing. Neculai Ignat, Puscasi - Vaslui).
- „Am intervenit si la prefect si in alte parti sa se pompeze apa din Prut in albia Jijiei. Aceasta a secat fiind oprita inainte de Moreni - Prisacani. Nu se gasesc fondurile pentru curent electric si noi murim cu sistemul de irigatii care poate functiona!!” Iritat si revoltat, dr. ing. Constantin Chirila - Prisacani - Iasi.
- „Am mai udat cu cana la radacina porumbului. N-au fost rezultate spectaculoase dar n-am murit de foame. Sa valorifici cam orice sursa de apa”. (ec. Costica Sacaleanu, }utora - Iasi)
- Desigur, toata lumea asteapta ploaia. „La noi au iesit preotii cu icoanele” (Ionel Munteanu, Ciocani - Vaslui). Ruga la Domnul nu ajunge si norocosii care au apa pe aproape, s-o foloseaca! TRECEM NOI, SI PESTE ASTA! Constienti ca daca mancare nu e, nimic nu e!
Vara asta e totusi si moment al unor visuri de viitor: poeta Gabriela Balan vrea sa scoata un alt volum, noi cei din Redactie vrem sa scoatem pe piata numarul 2 din M.C.R. As zice ca sunt si forte ale raului ca niste gandaci de balegar in frunte cu Timofticiuc si Tanasuc care n-au subiecte si-i starnesc pe oamenii prosti. Penalii astia putrezi depasesc orice limita umana sau de deontologie. Merita altceva decat dispretul nostru?
Apropo de visuri: sa ne incurajam unii pe altii acum! Ca daca ploua, tot cu totii ne vom bucura!
Vara secetoasa are notele lui N. Labis: „A ramas cerul fierbinte si gol/ Ciuturile scot din fantana namol”, dar nu e cazul sa pornim vanatoarea foametei in muntii Carpati, desi foarte multi pleaca la munci in strainatate. Tot fuga e.
Pentru mamaliga noastra cea de toate zilele, noi ramanem aici !

[ add comment ] ( 17 views )
MOMENT ... apicol ! 
De 4 decenii ma ocup si cu apicultura, deci nu sunt vreun necunoscator. Subiectul merita atentie pentru ca albinaritul romanesc are acum, dupa salcam, momentul sau de eficienta. Dupa aceea e jale!
Sa detaliem:
- Uniunea Europeana a alocat niste bani pentru apicultura în Romania, vazand ce s-a intamplat in vestul chimizat, eficientizat, civilizat, alterat; albina fiind si un simbol al sanatatii si puritatii. Chimicalele inca n-au distrus-o!! Asa ca multi romani s-au repezit la fonduri uitand ca, dupa salcam, nu mai au alt cules natural. Cu „zaharul sa traiasca”, nu prea iese miere adevarata!
- De secole apicultura a ramas simbolul preocuparii oamenilor bogati. Daca ma uit la zecile de mii de stupi, la sutele de intreprinzatori, cu tot felul de utilaje, cu motostivuitoare si camioane grele, gata sa capteze nectarul din salcamariile patriei, chiar e impresionant. E munca si speranta... La Dragomiresti - Vaslui erau cam 20.000 de stupi.
Rezultatele acestui an sunt mediocre. Exceptandu-i pe cei care mint de-ngheata apele, hranind artificial familiile de albine, cultivatorii normali, au obtinut cam 1/2 din ce a fost anul trecut. Deci, nu-si scot cheltuielile. Ramane teiul cu hachitele lui, ca floarea soarelui e cu mare cantec! Transmutata genetic si boli incorporate!
Marturisire:
* Am ingrijit cat se putea de bine efectivul initial acum 2 ani de 234 de familii. Am ramas cu 36 dintre care 12 cu 2 rame si matci bolnave! Au tot murit din toamna pana-n primavara iar acum unele nu-si mai revin.
* Acum 2 ani am contractat, la Braila, la floarea soarelui, o boala pe care n-o gaseste nimeni, nici la DSV Barlad, nici la ACA Bucuresti. De fapt, nu vor s-o gaseasca!
* Acum un an am alergat la Tg. Bujor unde mai erau peste 20.000 de familii, cu sute de stupine. Am cumparat 17 familii din Dobrogea. N-am vazut semne de vreo boala. Va inchipuiti ca din 66 de stupi, n-a scapat niciunul?! Am semnalat la DSV Barlad, a venit o comisie (cu multi si paraponisiti), n-a gasit boala, n-a gasit varooza. Dar familiile au tot murit! Medicatie, nu stiu, alte tratamente, nu, ca nu trebuie sa le facem rau. Si ele, minunatele tot mor.
Bataie de joc a acestor lucratori in sanatatea... albinelor, sau creasa incompetenta.
Bataie de joc pentru apicultura romaneasca, care nu se bucura de nici un sprijin de nicaieri. Dintr-o informatie neoficiala in judetul Vaslui a murit cam 1/2 din efectiv. Acum se va reface, drept care e mare nevoie de matci!
Cine are de vanzare, ii publicam gratuit anuntul. E treaba de vreo 2 saptamani.
Ce urmeaza?
- Hranire artificiala pentru intarirea noilor familii.
- Deplasarea la... tei. Pastoralul acolo poate cu noroc sau nu. Teiul e pretentios!
- Pastoralul la floarea soarelui. Atentie de la axa Barlad - Galati `ncolo la ce boli se pot contracta. La cat ne-am prajit cu pastoralele, mult mai sigur e acasa: fara miere dar si fara boli.
In orice caz, fiecare va face precum ii va fi voia.
*
MCR va iesi saptamana viitoare. Am asteptat ceva nume care n-au expediat materialele. Mai asteptam si pe altii!
Dupa succesul extraordinar al primului numar, speram la „repetitio” cu numarul 2/ trim. II - 2015.
Va asteptam !



[ 1 comment ] ( 18 views )
DESTIN - CARACTER - CHEMARE  
A lucrat, pana acum cateva zile, la unitatea pe care o conduc, un tanar care parea ca vrea sa-mi sarute mainile pentru perspectiva de viata pe care i-am deschis-o. Avea salariu (cu tot cu dari) în jur de 2.000 lei, masina la scara, mancare gatita la usa, program pe care si-l alegea. Mi s-a parut sufletist si de oarecare perspectiva, desi n-avea decat 10 clase. Catva timp a fost tare muncitor. Nu l-am pus niciodata la nimic fara sa-l intreb daca vrea sa faca.
A zis ca pleaca in Spania... si a varsat veninul tot la o fituica a gandacilor de balegar fara sa pomeneasca ceva despre ce a furat: telefon, chei, bani, produse. Aspectul n-are nimic a face decat cu destinul sau. L-a tras ata la borfasi, cand avea absolut tot ce-i trebuia aici, pentru ca toti ceilalti l-au primit cu bunavointa, mai putin, Emil Lupu, care a zis ca „asta e un borfas de duzina, si nici nu-l primesc la radio”.
Baiatul asta de 25 de ani mi-a fost drag si am investit sufletul in el, bunavointa, incredere, desi avea unele scapari psihice si era tare pagubos.
DESTINUL lui e sa ramana un ciocanar, pentru ca nu-i place sa citeasca, sa `nvete si nu poate ramane loial cuiva, n-are caracter.
CHEMAREA omului catre viata adevarata cu rezultate si sacrificii, nu cred ca exista, pentru ca cine vinde mereu pe altii, nu poate deveni de incredere!
De ce-l exemplific pe ACEST, sa-i zic Andrei ?
Destinul multora din generatia fara scoala depinde de bunavointa altora, care au nevoie de oameni, nu de betegi la cap! Destinul se influenteaza in raport cu nasterea, ca ori te-ai nascut intr-o familie cu stare (si tot tragi la jug) ori ai norocul de o grupare cu care sa iesi invingator. Nicicum fara munca nu se poate, iar cu tradarea tot afara din rand ramai.
CARACTERUL ca si talentul - exista sau nu. Cum sa ceri unui ne-educat sa aiba si ce lipseste atator si atator cetateni din generatia tanara.
Daca unul alege sa fie jigodie... ce sa-i faci. Il lasi in plata Domnului! E alegerea lui.
CHEMAREA vietii e o alta realitate. Sa crezi ca fara carte si fara munca reusesti... e posibil doar la puscariasi.
Astazi imi iau adio de la un posibil apicultor, un tractorist, un fermier, un redactor si mai ales, de la ce-am vrut eu sa fie: om de suflet. CINEVA! Nu ca m-am pacalit de multe ori, ci pentru ca am crezut ca se mai afla si dintre astia printre noi.
Am exemplificat cu UNUL dar sunt prea multi snapani printre noi. Din ce stiu, astia chiar daca le-ai salvat viata ca lui Tanasuc, tot nu reusesc sa fie oameni.
*
MCR iese la inceputul lunii iunie.
Mai asteptam materiale.


[ add comment ] ( 17 views )
DE ZIUA SFINTILOR, pentru cate un Constantin al nostru 
Una dintre marile satisfactii ale noastre e ca ne cauta lumea, deci suntem necesari. Alta mare - mare satisfactie este ca in fata tuturor stam cu pieptul si cu inima deschisa, pozitivisti fiind. Cea mai importanta e pretuirea unor prieteni (reciproca). Cei aproximativ 28 de primari ne sunt in sprijinul afirmatiei.
Constantin Chirila - Prisacani
Rar imi este dat sa scriu cu atata afectiune si pretuire ca pentru primarul de Prisacani, dr. ing. Constantin Chirila. Ne-am apropiat instantaneu cu sufletul ca fosti sportivi de performanta (el - rugbyst, eu - luptator de libere) ca oameni de actiune si ca iubitori ai romanismului in primul rand. Costica ramane un roman adevarat (in frontul pentru Limba romana) chiar daca are prieteni in Belgia, Franta, Ucraina, Moldova si alte parti ale lumii.
Prisacaneanul nostru a activat ca agronom, conducator de intreprinderi si a castigat Primaria comunei, dedicandu-se unei comunitati pentru care aduce bani (multi) prin proiecte si pe care o face cunoscuta peste hotare (inclusiv cu echipa de rugby a comunei) si mai ales in tara.
Manuieste excelent un colectiv model. E tare marinimos la necazul cuiva. Viceprimarul a avut un mare necaz iar el il ajuta cat poate. E un prieten (inclusiv politician) de mare nadejde. Incantat ca-i pot fi prieten, ii doresc de Sf. „Constantin si Elena”, sa fie sanatos si, poate, fericit, sa nu-si schimbe caracterul chiar daca traim vremuri tare strambe.
Omului Constantin Chirila, omagiul si toata prietenia mea.
Constantin Hira - Helesteni
Barbatul acesta usor corpolent, om de cifre la viata lui, nu-si lasa usor cucerit sufletul. L-am vazut la festivaluri ale obiceiurilor ca interpret si conducator - sponsor de formatii. Am priceput ca tarana stramoseasca il mana sa-si scoata consatenii in lume. Ei care sa ia premiile, el sa stea modest la munca lui.
Pentru pasiunea sa culturala.
Pentru credinta in lumea satului.
Pentru nadejdea ca va fi mai bine pentru toti.
Cu demnitatea consideratiei mele nealterate, La multi ani omului de ziua sfintilor !
Primari intelepti sunt destul de putini, pentru ca trebuie sa si alerge pentru oamenii locului, pentru fondurile institutiei, pentru starea materiala proprie.
Constantin Sacaleanu de la Tutora este prin excelenta un intelept cu care se poate discuta de la politica, la mostenirea lasata altora. Orele intregi de discutie in primarie sau in comuna pe care o administreaza de cateva mandate, mi-au dezvaluit un om cu sufletul ca din soare desprins: luminos si calm, si pozitiv, si linistit ! Grija pentru ceilalti e evidenta chiar cand, ca omul, uneori are dureri trupesti serioase ! Pentru sufletul sau greu de cuprins, ma simt dator sa-l omagiez de ziua lui.
La multi ani, Constantin de Tutora !
Constantin Vieru de la Dumesti - Vaslui, inginerul ca om de actiune. Cu palmele batute de unelte si de munca, binevoitor si cu un zambet in coltul gurii, primarul - inginer e... calmant si pentru cetatenii sai si pentru musafiri. Intelepciune si experienta la un om deosebit, drag noua si sigur comunitatii.
Constantin Cernescu - Harlau
I-ar trebui o monografie acestui urmas al Raresoaiei. E un lider local care face bine oricui, inclusiv unui partid caruia ii da din autoritatea sa.
In intimitatea sa, ing. Constantin Cernescu fuge de laude si aprecieri; in activitatea sa se vad urmele in orasul bine pregatit in istorie si pentru istorie.
Includerea Harlaului intr-un itinerar turistic, e o mare binefacere sufleteasca. Primarul si mai ales omul Constantin Cernescu e gata sa va intampine cu un vin de Cotnari, cu o vorba buna, cu suflet deschis.
Ne esti drag Costica pentru firea ta. „Poruncim” sa nu te schimbi !
Te imbratisam...
Tatarusii lui Alexandru Vasiliu... nu al lui Costel Iosub !
Impresia de stabilitate si „emotia cultural - artistica” e un atribut specific acestui reprezentant al micii Bucovine. Din pacate, multele noastre cuvinte de pretuire nu pot fi transmise in acest colt de pagina ! Pretuirea ramane ca si felicitarile de ziua lui Costica Iosub.
Costica Postarnac din Ipatele - Iasi
E un tip greu, greu de abordat si poti pati cu el ca si cu evreul la care te duci sa te imprumuti dar ii mai dai tu bani! Ca infatisare - simpatic, ca avere - tare strans la punga, ca intelepciune e surprinzator, savuros, patrunzator. Alaturi de domnul Constantin Grigoras de la Coarnele Caprei, de alt Constantin Ciobanita de la Belcesti si de alti cativa pot face dinastia inteleptilor.
Nu-l uit pe Costica Gavril de la Zapodeni - Vaslui. Subtiratic si activ, domnul Gavril si-a dedicat viata administratiei locale. Profesorul are si echipa de fotbal in „administrare” - cu locuri absolut onorante de multi ani de zile. Gospodar cum putini se afla si tare placut la vorba, e acest domn: Constantin Gavril.
Sa intelegem:
Sunt 28 de primari in judetele Iasi si Vaslui, care-si fac datoria. Unii sunt exemple adevarate, de urmat, cativa pot fi nominalizati la „asa nu!”
Ca si la prieteni, dar mai ales prietenilor, noi le dorim
sanatate presarata cu fericire si
La multi ani !


[ add comment ] ( 18 views )
DEZOLARE SI DISPERAREA de azi! 
Seceta mare pentru Moldova. O bura de ploaie in 3 luni n-a insemnat mare lucru pentru semanaturi, asa ca boabele de porumb, floarea soarelui, lucerna sau soia sunt intr-o celula de pamant uscat, fara sanse de a porni catre roada anului. Pe unde au mai rasarit; neuniforme si fara vlaga. Fara irigatii e cam fara suflet!
Constatare foarte trista: cine pune porumb in pamant, stia de la bun inceput ca acesta n-are pret si nadajduieste doar ca va putea face ceva cu el. Dar nu se vinde nici ovazul, cartoful, floarea soarelui, graul. Totul e intr-o stare de cumplita descurajare si in cele mai multe cazuri, de disperare pentru ca e jale cu valorificarea, e mare jale cu finantarea si e cumplita zbaterea si cheltuiala care la cea dintai estimare, nu va fi returnata vreodata.
Dilema grea: sa pun e rau, sa nu pun e si mai rau, ca n-am de mancare !
Agricultorii moldoveni, mari si mici sunt in cofa, in plop sau in gaura, adica se zvarcolesc sa gaseasca solutii...
Aflu astazi ca e un atac masiv de ratisoara la porumb, soia si altele.
Tot asa, ca oamenii nu-si pot repara uneltele si ca nu-si pot recupera banii pe munca lor, pe investitia lor, ca toate merg anapoda. Unii si-au pus nadejdea in apicultura. Prognosticul, aici e... DEZASTRU si iata, de ce: desi iarna aceasta a fost blanda, mortalitatea in apicultura depaseste orice procent anterior (personal, din 183 de familii, mai am 35) si nimeni nu depisteaza nimic, nici o boala, nici o cauza! D.S.V.-urile sunt oficii de inregistrare si atat. Albina moare si ei ... se piaptana.
Dezastrul insa, abia urmeaza: la salcam (cea mai sigura recolta) sezonul va fi scurt si uscat din cauza caldurilor mari. La tei va fi cu nabadai, de ani buni au obtinut miere poliflora (de tei) doar cei care au bagat zahar. Alt cules nu mai e pentru ca (la) floarea soarelui e modificata genetic, si in plus, de aici se raspandesc cele mai neasteptate polime. Culmea, ca nici un „organ abilitat” nu gaseste boala asta cu totul distrugatoare !
Putem crede ca apicultura poate trai dintr-un singur cules si numai cu zaharul si asa scump? Mai putem crede intr-un viitor al apiculturii romanesti? Care crede ... sa ne scrie !
Masurile sociale luate de guvernul care are bani pentru tot felul de avioane prezidentiale (tichia dracului!), guvernul care impoziteaza bacsisul, incurajeaza mita, guvernul de 3 ani (si ceva zile) distruge tot ce mai inseamna productie romaneasca. Cel mai sigur distruge agricultura si ale ei !
Bietii intreprinzatori agricoli vorbesc singuri cum sa scape cu ceva din ce mai au: la cultura mare mor de foame si pierd tot, cu vitele nu merge de loc, cu porcii nimic, nimic, cu pasarile doar la piata libera. Unde, ce, cat sa faci sa-ti iasa... existenta ?
Traim vremuri grele. Ne-am tot plans de aceste „vremuri grele”, dar ce urmeaza, cred, va fi si mai rau! Sa ne bucuram, doar, ca reusim s-avem ce manca ?
*
M.C.R. / 2/ 2015 e intre coperti. Designul primului numar isi va schimba doar culoarea, iar paginatia va fi mai mica. Sunt insa contributii foarte interesante, dense, originale.
Va invitam pe cat mai multi sa incercati colaborarea la prima si singura revista internationalizata, pornita de la Vaslui in cele 4 continente.
Multumim lui Ben Todica (australianul nostru), lui Georg Barth din Passau - Germania (cu regretul ca nu putem publica decat foarte putin din ce ne propune). Din tara trebuie sa multumim la foarte multi pentru mesaje si colaborari. Noi, cei de la roate, ne straduim sa realizam numere tiparite cat mai bune.
*
Regret disparitia colegului meu de facultate, de profesie, de ambitie si eficienta prof. Constantin Poiana. Boala lunga s-a incheiat vinerea trecuta iar inmormantarea a fost marti. Condoleante familiei !
Dumnezeu sa te ierte, Costica !


[ add comment ] ( 16 views )

<<First <Back | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | Next> Last>>