DESTIN - CARACTER - CHEMARE  
A lucrat, pana acum cateva zile, la unitatea pe care o conduc, un tanar care parea ca vrea sa-mi sarute mainile pentru perspectiva de viata pe care i-am deschis-o. Avea salariu (cu tot cu dari) în jur de 2.000 lei, masina la scara, mancare gatita la usa, program pe care si-l alegea. Mi s-a parut sufletist si de oarecare perspectiva, desi n-avea decat 10 clase. Catva timp a fost tare muncitor. Nu l-am pus niciodata la nimic fara sa-l intreb daca vrea sa faca.
A zis ca pleaca in Spania... si a varsat veninul tot la o fituica a gandacilor de balegar fara sa pomeneasca ceva despre ce a furat: telefon, chei, bani, produse. Aspectul n-are nimic a face decat cu destinul sau. L-a tras ata la borfasi, cand avea absolut tot ce-i trebuia aici, pentru ca toti ceilalti l-au primit cu bunavointa, mai putin, Emil Lupu, care a zis ca „asta e un borfas de duzina, si nici nu-l primesc la radio”.
Baiatul asta de 25 de ani mi-a fost drag si am investit sufletul in el, bunavointa, incredere, desi avea unele scapari psihice si era tare pagubos.
DESTINUL lui e sa ramana un ciocanar, pentru ca nu-i place sa citeasca, sa `nvete si nu poate ramane loial cuiva, n-are caracter.
CHEMAREA omului catre viata adevarata cu rezultate si sacrificii, nu cred ca exista, pentru ca cine vinde mereu pe altii, nu poate deveni de incredere!
De ce-l exemplific pe ACEST, sa-i zic Andrei ?
Destinul multora din generatia fara scoala depinde de bunavointa altora, care au nevoie de oameni, nu de betegi la cap! Destinul se influenteaza in raport cu nasterea, ca ori te-ai nascut intr-o familie cu stare (si tot tragi la jug) ori ai norocul de o grupare cu care sa iesi invingator. Nicicum fara munca nu se poate, iar cu tradarea tot afara din rand ramai.
CARACTERUL ca si talentul - exista sau nu. Cum sa ceri unui ne-educat sa aiba si ce lipseste atator si atator cetateni din generatia tanara.
Daca unul alege sa fie jigodie... ce sa-i faci. Il lasi in plata Domnului! E alegerea lui.
CHEMAREA vietii e o alta realitate. Sa crezi ca fara carte si fara munca reusesti... e posibil doar la puscariasi.
Astazi imi iau adio de la un posibil apicultor, un tractorist, un fermier, un redactor si mai ales, de la ce-am vrut eu sa fie: om de suflet. CINEVA! Nu ca m-am pacalit de multe ori, ci pentru ca am crezut ca se mai afla si dintre astia printre noi.
Am exemplificat cu UNUL dar sunt prea multi snapani printre noi. Din ce stiu, astia chiar daca le-ai salvat viata ca lui Tanasuc, tot nu reusesc sa fie oameni.
*
MCR iese la inceputul lunii iunie.
Mai asteptam materiale.


[ add comment ] ( 27 views )
DE ZIUA SFINTILOR, pentru cate un Constantin al nostru 
Una dintre marile satisfactii ale noastre e ca ne cauta lumea, deci suntem necesari. Alta mare - mare satisfactie este ca in fata tuturor stam cu pieptul si cu inima deschisa, pozitivisti fiind. Cea mai importanta e pretuirea unor prieteni (reciproca). Cei aproximativ 28 de primari ne sunt in sprijinul afirmatiei.
Constantin Chirila - Prisacani
Rar imi este dat sa scriu cu atata afectiune si pretuire ca pentru primarul de Prisacani, dr. ing. Constantin Chirila. Ne-am apropiat instantaneu cu sufletul ca fosti sportivi de performanta (el - rugbyst, eu - luptator de libere) ca oameni de actiune si ca iubitori ai romanismului in primul rand. Costica ramane un roman adevarat (in frontul pentru Limba romana) chiar daca are prieteni in Belgia, Franta, Ucraina, Moldova si alte parti ale lumii.
Prisacaneanul nostru a activat ca agronom, conducator de intreprinderi si a castigat Primaria comunei, dedicandu-se unei comunitati pentru care aduce bani (multi) prin proiecte si pe care o face cunoscuta peste hotare (inclusiv cu echipa de rugby a comunei) si mai ales in tara.
Manuieste excelent un colectiv model. E tare marinimos la necazul cuiva. Viceprimarul a avut un mare necaz iar el il ajuta cat poate. E un prieten (inclusiv politician) de mare nadejde. Incantat ca-i pot fi prieten, ii doresc de Sf. „Constantin si Elena”, sa fie sanatos si, poate, fericit, sa nu-si schimbe caracterul chiar daca traim vremuri tare strambe.
Omului Constantin Chirila, omagiul si toata prietenia mea.
Constantin Hira - Helesteni
Barbatul acesta usor corpolent, om de cifre la viata lui, nu-si lasa usor cucerit sufletul. L-am vazut la festivaluri ale obiceiurilor ca interpret si conducator - sponsor de formatii. Am priceput ca tarana stramoseasca il mana sa-si scoata consatenii in lume. Ei care sa ia premiile, el sa stea modest la munca lui.
Pentru pasiunea sa culturala.
Pentru credinta in lumea satului.
Pentru nadejdea ca va fi mai bine pentru toti.
Cu demnitatea consideratiei mele nealterate, La multi ani omului de ziua sfintilor !
Primari intelepti sunt destul de putini, pentru ca trebuie sa si alerge pentru oamenii locului, pentru fondurile institutiei, pentru starea materiala proprie.
Constantin Sacaleanu de la Tutora este prin excelenta un intelept cu care se poate discuta de la politica, la mostenirea lasata altora. Orele intregi de discutie in primarie sau in comuna pe care o administreaza de cateva mandate, mi-au dezvaluit un om cu sufletul ca din soare desprins: luminos si calm, si pozitiv, si linistit ! Grija pentru ceilalti e evidenta chiar cand, ca omul, uneori are dureri trupesti serioase ! Pentru sufletul sau greu de cuprins, ma simt dator sa-l omagiez de ziua lui.
La multi ani, Constantin de Tutora !
Constantin Vieru de la Dumesti - Vaslui, inginerul ca om de actiune. Cu palmele batute de unelte si de munca, binevoitor si cu un zambet in coltul gurii, primarul - inginer e... calmant si pentru cetatenii sai si pentru musafiri. Intelepciune si experienta la un om deosebit, drag noua si sigur comunitatii.
Constantin Cernescu - Harlau
I-ar trebui o monografie acestui urmas al Raresoaiei. E un lider local care face bine oricui, inclusiv unui partid caruia ii da din autoritatea sa.
In intimitatea sa, ing. Constantin Cernescu fuge de laude si aprecieri; in activitatea sa se vad urmele in orasul bine pregatit in istorie si pentru istorie.
Includerea Harlaului intr-un itinerar turistic, e o mare binefacere sufleteasca. Primarul si mai ales omul Constantin Cernescu e gata sa va intampine cu un vin de Cotnari, cu o vorba buna, cu suflet deschis.
Ne esti drag Costica pentru firea ta. „Poruncim” sa nu te schimbi !
Te imbratisam...
Tatarusii lui Alexandru Vasiliu... nu al lui Costel Iosub !
Impresia de stabilitate si „emotia cultural - artistica” e un atribut specific acestui reprezentant al micii Bucovine. Din pacate, multele noastre cuvinte de pretuire nu pot fi transmise in acest colt de pagina ! Pretuirea ramane ca si felicitarile de ziua lui Costica Iosub.
Costica Postarnac din Ipatele - Iasi
E un tip greu, greu de abordat si poti pati cu el ca si cu evreul la care te duci sa te imprumuti dar ii mai dai tu bani! Ca infatisare - simpatic, ca avere - tare strans la punga, ca intelepciune e surprinzator, savuros, patrunzator. Alaturi de domnul Constantin Grigoras de la Coarnele Caprei, de alt Constantin Ciobanita de la Belcesti si de alti cativa pot face dinastia inteleptilor.
Nu-l uit pe Costica Gavril de la Zapodeni - Vaslui. Subtiratic si activ, domnul Gavril si-a dedicat viata administratiei locale. Profesorul are si echipa de fotbal in „administrare” - cu locuri absolut onorante de multi ani de zile. Gospodar cum putini se afla si tare placut la vorba, e acest domn: Constantin Gavril.
Sa intelegem:
Sunt 28 de primari in judetele Iasi si Vaslui, care-si fac datoria. Unii sunt exemple adevarate, de urmat, cativa pot fi nominalizati la „asa nu!”
Ca si la prieteni, dar mai ales prietenilor, noi le dorim
sanatate presarata cu fericire si
La multi ani !


[ add comment ] ( 26 views )
DEZOLARE SI DISPERAREA de azi! 
Seceta mare pentru Moldova. O bura de ploaie in 3 luni n-a insemnat mare lucru pentru semanaturi, asa ca boabele de porumb, floarea soarelui, lucerna sau soia sunt intr-o celula de pamant uscat, fara sanse de a porni catre roada anului. Pe unde au mai rasarit; neuniforme si fara vlaga. Fara irigatii e cam fara suflet!
Constatare foarte trista: cine pune porumb in pamant, stia de la bun inceput ca acesta n-are pret si nadajduieste doar ca va putea face ceva cu el. Dar nu se vinde nici ovazul, cartoful, floarea soarelui, graul. Totul e intr-o stare de cumplita descurajare si in cele mai multe cazuri, de disperare pentru ca e jale cu valorificarea, e mare jale cu finantarea si e cumplita zbaterea si cheltuiala care la cea dintai estimare, nu va fi returnata vreodata.
Dilema grea: sa pun e rau, sa nu pun e si mai rau, ca n-am de mancare !
Agricultorii moldoveni, mari si mici sunt in cofa, in plop sau in gaura, adica se zvarcolesc sa gaseasca solutii...
Aflu astazi ca e un atac masiv de ratisoara la porumb, soia si altele.
Tot asa, ca oamenii nu-si pot repara uneltele si ca nu-si pot recupera banii pe munca lor, pe investitia lor, ca toate merg anapoda. Unii si-au pus nadejdea in apicultura. Prognosticul, aici e... DEZASTRU si iata, de ce: desi iarna aceasta a fost blanda, mortalitatea in apicultura depaseste orice procent anterior (personal, din 183 de familii, mai am 35) si nimeni nu depisteaza nimic, nici o boala, nici o cauza! D.S.V.-urile sunt oficii de inregistrare si atat. Albina moare si ei ... se piaptana.
Dezastrul insa, abia urmeaza: la salcam (cea mai sigura recolta) sezonul va fi scurt si uscat din cauza caldurilor mari. La tei va fi cu nabadai, de ani buni au obtinut miere poliflora (de tei) doar cei care au bagat zahar. Alt cules nu mai e pentru ca (la) floarea soarelui e modificata genetic, si in plus, de aici se raspandesc cele mai neasteptate polime. Culmea, ca nici un „organ abilitat” nu gaseste boala asta cu totul distrugatoare !
Putem crede ca apicultura poate trai dintr-un singur cules si numai cu zaharul si asa scump? Mai putem crede intr-un viitor al apiculturii romanesti? Care crede ... sa ne scrie !
Masurile sociale luate de guvernul care are bani pentru tot felul de avioane prezidentiale (tichia dracului!), guvernul care impoziteaza bacsisul, incurajeaza mita, guvernul de 3 ani (si ceva zile) distruge tot ce mai inseamna productie romaneasca. Cel mai sigur distruge agricultura si ale ei !
Bietii intreprinzatori agricoli vorbesc singuri cum sa scape cu ceva din ce mai au: la cultura mare mor de foame si pierd tot, cu vitele nu merge de loc, cu porcii nimic, nimic, cu pasarile doar la piata libera. Unde, ce, cat sa faci sa-ti iasa... existenta ?
Traim vremuri grele. Ne-am tot plans de aceste „vremuri grele”, dar ce urmeaza, cred, va fi si mai rau! Sa ne bucuram, doar, ca reusim s-avem ce manca ?
*
M.C.R. / 2/ 2015 e intre coperti. Designul primului numar isi va schimba doar culoarea, iar paginatia va fi mai mica. Sunt insa contributii foarte interesante, dense, originale.
Va invitam pe cat mai multi sa incercati colaborarea la prima si singura revista internationalizata, pornita de la Vaslui in cele 4 continente.
Multumim lui Ben Todica (australianul nostru), lui Georg Barth din Passau - Germania (cu regretul ca nu putem publica decat foarte putin din ce ne propune). Din tara trebuie sa multumim la foarte multi pentru mesaje si colaborari. Noi, cei de la roate, ne straduim sa realizam numere tiparite cat mai bune.
*
Regret disparitia colegului meu de facultate, de profesie, de ambitie si eficienta prof. Constantin Poiana. Boala lunga s-a incheiat vinerea trecuta iar inmormantarea a fost marti. Condoleante familiei !
Dumnezeu sa te ierte, Costica !


[ add comment ] ( 23 views )
LA ZI... 
- Despre campania de insamantari in agricultura putin: fara samanta in brazda n-avem la ce spera, ca nici cu hotia nu mai merge. Unii mai talharesc pe altii dar ajungem la o ordine fireasca. Bine ca a aparut purul, leurda, urzica... nimeni nu mai moare de foame.
Nu pot pricepe in ruptul capului cum grupuri de tarani stau ziua in amiaza mare in cra[me si tot cisluiesc... Nu trebuie sa fii vreun filozof sa vezi ca de la munca ne vin toate ! Ajutorul social care i-a imputurosit pe romani tot din munca este. A altora, pentru lenesi si chiulangii. Mai e vreun tepar ca Arustei, de care am pomenit in numarul trecut, dar sper, din ce in ce mai putini...
- Costin Clit, unul dintre cei mai valorosi profesori din judetul Vaslui, titular la „Cuza Voda”, a organizat o dezbatere cu universitari, legata de 9 mai. Prietenul nostru a strans langa sine elevi, profesori, militari si ... valori prin care sa le transmita claselor terminale exemplul muncii. Universitarul prof. dr. Catalin Turluc ne-a uimit cu istoria fauririi U.E. si a rolului ei pe viitor. Dumitru V. Marin a constatat ca occidentul „a incalecat” Romania iar limba romana e in mare, mare pericol ! Revista Meridianul Cultural Romanesc se inscrie hotarat in frontul bataliei pentru stalpul existentei nationale, in contra atentatului pernicios la prezentul si viitorul acesteia. Daca s-ar trezi Stefan cel Mare, sa vorbim noi l-am intelege dar el pe noi, nu. Mai grav, ca nici parintii nostri nu prea ne-ar intelege datorita evolutiei limbii prin tehnica si imprumut.
Prof. Vasile Calestru a pledat pentru romanism si istorie nationala ! Cu aceasta ocazie, ne-a inmanat recentul sau volum de ITINERARII (,,Jurnal de calatorie”) !
Col. (r) Mihai Gheorghe, avantat si inspirat, a vorbit despre apararea identitatii nationale iar prof. Stefan Plugaru despre indepartarea Unirii cu Republica Moldova si si-a prezentat cartea in care a mentionat legaturile de sange si neam dintre locuitorii satelor Pogonesti (din Republica Moldova si din Romania).
Liantul „moderator” Costin Clit si-a mobilizat elevi si colegi, dar mai ales, a asigurat spatiul, timpul si conditiile acestui Simpozion plin de invataminte. Multumim, Clit !
* NOTA SPECIALA:
Lucram la nr. 2/ 2015 al Meridianului Cultural Romanesc. Drept care apelam pe toti cei care mai vor sa fie publicati, sa ne trimita material. Ne bucuram mult de aprecierile pentru primul numar, dar vrem ca in trimestrul II sa apara altul, tot atat de valoros. Scrieti, baieti, numai scrieti, faceti si nu stricati!, scria I. H. Radulescu in 1828. Haideti la Batalia pentru Limba Romana !


[ add comment ] ( 25 views )
LENEA cea saraca 
Dupa preocuparile legate de revista internationalizata M.C.R. si de lansarea acesteia la Liceul „Mihai Eminescu” Barlad, cateva zile m-am refugiat fortat in viata de la tara, din judetul Vaslui si nu numai.
Primavara cu valurile de caldura, flori si treburi, cheama la initiativa, cheltuieli si ... munca ! Drept care unii nu-si mai vad capul de treburi.
Cel mai greu este acum pentru micii intreprinzatori. Puturosii mai muncitori isi dau seama ca pot negocia salariile si forta lor de munca, drept care aplica o metoda de pe vremea lui Dinu Paturica: fara nici un semnal parasesc locul de munca dupa ce, cer bani in avans sub diverse motive, fura ce le cade sub mana si ... pe intuneric gasesc drumul, adica pleaca noaptea, sa nu se intalneasca cu prea multa lume !
Un oarecare Florin Arustei, de pe la Popesti - Iasi, in concubinaj cu o tiganca banateana si avand 2 copii, a lucrat cam 6 luni, adica pe vreme de iarna la o ferma amarata ingrijind vreo 7 capete de vite. Golanul a omorat o vaca, chiar in primele zile,„a judecat” vreo 40 de pasari, a vandut graunte, pasari, purcei, ma rog, „si-a impartit” averea cu alti hoti. Nu stiu cum dar de fiecare data banditii astia se intalnesc, se asociaza, actioneaza. Florin al nostru, care avea sub semnatura tot ce era in gospodarie, si-a adus membri ai familiei cu masini, a sacrificat, ca de Paste, un ied, un curcan, alte pasari si a petrecut cu rudele, dar s-a petrecut si el, pentru ca a doua zi de Paste si-a luat liota, a incarcat tot ce putea fura si a sters-o.
Paradoxul: om cu copii, beneficiind de drepturi exceptionale, s-a speriat de muncile de primavara si... din lene, hotie si mestesug a ales traiul de hot si pribeag.
Acum pribegesc cei mai multi hotomani si saraci. De ce?
Lenea, bat-o vina; caldura de primavara, bautura, micimea sufleteasca, inconstienta.
Credeti ca nu s-ar gasi de munca? Ba da, dar sa fie cu bani multi, la umbra, cam pe stat degeaba, ca paznic. Si se stie cat e de scumpa sudoarea de paznic.
Daca unii se zbat sa puna samanta sub brazda, se agita sa creasca animale, sa reuseasca in viata, „poporul” acesta de intretinuti de catre stat, sta numai in crasme, joaca barbut, fura de stinge !
Va asigur ca politia nu le face nimic !
Va asigur ca nimeni nu-l poate face pe intretinut sa fie interesat de munca, serviciu, stabilitate. Incaseaza ca zilier 50 de lei, ii bea pana a doua zi...
Lenea cea saraca e emblema zilei de azi !


[ add comment ] ( 18 views )

<<First <Back | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | Next> Last>>