AZI, LA PODU-TURCULUI: SARBATOAREA MINTII SI SUFLETULUI 
Suntem convinsi ca realizarea intalnirii promotiei Liceului din 1959, lansarea unei carti consacrate acestei generatii si Personalitatilor Vaii Zeletinului, filmului special, Expozitiei marii pisctorite Letitia Oprisan la care se adauga intalnirea cu elevii si concertul ,,Privighetorilor Zeletinului”, toate se insumeaza unui moment social - cultural unic in istoria localitatii. Mai mult, prezenta unor oameni de stiinta ca prof. univ. dr. Ioan Berdan, prof. dr. Dumitru V. Marin, prof. univ. dr. Gheorghe Popa, prof. univ. dr. Mircea Varvara, prof. dr. Dorinel Ichim, prof. dr. Ionita Druica, prof. dr. Constantin Popa, prof. univ. dr. Ioan Danila, generalii Viorel Cheptine si Nicolae Rotaru, poetii si scriitorii Val Andreescu si Dumitru Braneanu, reputatii prof. Gheorghe Neagu, Victor Marin, Hristache Pricopie s.a., informaticianul Cornel Bruma si mai ales dintre absolventii seriei Tatiana Galan, Mihail Grosu, Mihai Serghie, ing. Ion Zaharia si multi altii - iata argumente care demonstreaza o exceptionala densitate ,,a creierelor” pe metru patrat.
Daca mai adaugam prezenta Doamnei Domnica Murgoci - fosta profesoara si directoare a Liceului, altor profesori fosti si actuali aproape completam un fel de lista de participare.
Toti acestia nu vin de la Bistrita, Bacau, Iasi, Onesti, Bucuresti, Vaslui la ,,agapa sentimentala” cum s-ar parea, ci doar sa comunica din experienta lor de viata, sa apara in publicul scolar ca sfatuitori si modele. Toti vin in cautarea faramei de suflet dintr-o perioada a vietii lor dar si a istoriei unui liceu ,,Alexandru Vlahuta” care abia implineste 60 de ani. Unii au tot atatia de la absolvire, altii sunt ,,mai tineri” de prin 1967 sau, mai recent.
Am gandit ca ,,Parada Suspinelor” poate fi momentul surprizelor consumate in liniste de niste oameni seriosi care si-au folosit ,,talantii” vietii cum au putut mai bine pentru ei, pentru Valea Zeletinului, pentru tara.
A nu se uita ca multi au contributii esentiale in istoria disciplinei stiintifice cu care s-au afirmat. Participa la sarbatoarea mintii si sufletului in Podu-Turcului, unde au invatat sa devina oameni, persoane importante, personalitati de rang national. Mai toti se afla in Dictionare ale personalitatilor de importanta nationala.
Prin cartile, prin prezenta si opera lor, iata nu numai comuna Podu-Turcului ci si toata Valea Zeletinului isi arata stralucirea in edificul national al Spiritualutatii romanesti.
Lansarea cartii ,,PRIMA CLASA.../ Personalitati de pe Valea Zeletinului” (Ed. PIM, Iasi, 2014, 330 pag.) se face astfel intr-un cadru onorant in prezenta unora dintre cei 91 de eroi ai unui altfel de Dictionar al personalitatilor cu totul reprezentative din toate ramurile artei, culturii, vietii sociale.
Elevii prezenti in sala Caminului Cultural isi pot alege modele de viata, comportament, creatie, intr-un cuvant, DE VIATA. Pentru ca toti au plecat de prin aceste locuri, au visat, au muncit, au reusit, pentru ei si pentru noi toti.
Sper sa multumim calduros si autoritatilor locale pentru ca participantilor care-si sacrifica timp, suflet, energie si bani, nu vom reusi niciodata sa le multumim indeajuns!
Precizam programul:
- 10:00 - Sosirea invitatilor - absolventilor, vizionarea expozitiei de pictura
- 11:00 - Catalogul clasei - ,,ne asculta” inspector general prof. Domnica Murgoci si prof. univ. dr. Mircea Varvara.
- 12:00 - 13:00 - Filmul, intalnirea cu elevii, profesorii, absolventii
- 13:00 - Lansarea cartii ,,PRIMA CLASA.../ Personalitati de pe Valea Zeletinului”
- 13:30 - Concertul ansamblului ,,Privighetorile Zeletinului”
- 14:30 - Destainuiri si amintiri.


[ add comment ] ( 23 views )
La Podu-Turcului urmeaza O SARBATOARE 
Pentru ca vom reveni cu detalii in numarul urmator, incercam sa va sugeram ca sarbatoarea mintii din comuna Podu-Turcului, din Liceul ,,Alexandru Vlahuta” s-a conturat. Pe 29 mai, joi, de Inaltare se vor reuni oameni de mare valoare stiintifica, generali, mari spirite locale si nationale.
O garantie a seriozitatii, vigorii si valorii este ca Uniunea Ziaristilor Profesionisti si Grupul de presa Cvintet Te-Ra sunt organizatorii. Programul:
- 10:00 - 11:00 - Parada suspinelor. Daca unii dintre cei 22 nu s-au revazut de 55 de ani… daca alte 12-14 familii cu personalitati de dinainte si de dupa anul absolvirii 1959 se vor afla invitati de suflet, suspinarea nu poate lipsi.
- 11:00-12:00 - Catalogul - martor! Dintre cei 4 profesori (Domnica Murgoci, Mircea Varvara, Elena Tudorache, Iancu Grama) unul ii va lua ,,la ascultat” pe cei prezenti. Inutil sa spun ca 22 din cei 32 se vor stradui sa nu lipseasca la aniversarea lor.
- 12:00-13:00 - Filmul cu interviurile realizate in pregatirea int=lnirii.
- 13:00 - 13:40 - Concert ,,Privighetorile Zeletinului”
- 13:40 - 15:00: Lansarea cartii ,,Prima clasa.../ de pe Valea Zeletinului”.
Atentie ca este si prima clasa absolventa cu 11 ani ciclu liceal dar si prima clasa cu mari personalitati ale acestui areal.
Cand s-au pornit cercetarile erau 10-14 nume, acum sunt peste 90. Dintre acestia nu vor fi multi prezenti, nici n-au prea fost invitati dar C.D. Zeletin (?), Mircea Varvara, Ioan Berdan, Iancu Grama, Dumitru V. Marin, Gheorghe Popa, generalii Cheptine si Rotaru, nu pot lipsi. Vin, cred, si Dorinel Ichim, poetul Dumitru Braneanu (de la Bacau), Letitia Oprisan - pictorita de la Bucuresti, comandorul Ionel Tarina de la Constanta si multi altii. Pare mai mult decat interesant?
In pauze se vor admira tablourile Letitiei Oprisan, intr-o expozitie speciala.
- 15:00 - 16:00 - In ,,alergatura” dupa vreo maslina se vor derula amintiri, intamplari, momente de viata.
Pe langa cei aproximativ 50 de invitati, vor fi si cei din Podu-Turcului si mai ales elevi ai acestui prestigios liceu ,,Alexandru Vlahuta”.
In speranta ca aceste cuvinte sunt un preambul care sa anunte o manifestare social - cultural - spirituala de exceptie, pentru ca ne indoim ca asa ceva se va mai putea organiza vreodata. Invitam sa vina la fata locului pe oricine doreste.
*
Duminica Verzii, Partidul Verde, membru al Internationalei Verzi, se va afla in competitia europarlamentara. Pe tara sunt 24 de candidati, in judet Partidul Verde din Romania a reusit sa realizeze LISTE COMPLETE cu delegati in toate sectiile de votare si la BEJ.
Revirimentul ecologistilor este vizibil in 24 de judete din cate are Romania.
Va invitam sa votati numarul 10 pe buletinul de vot, sa tineti cont de 10 prioritati nationale de dezvoltare pentru o Romanie Europeana.
Sloganul verzilor: ,,Alege Partidul Verde, sa terminam cu uscaturile.”
Deci, nr. 10 pe Buletinul de vot pentru sanatatea dumneavoastra, alegeti VERZII.
Nota 10, nr. 10 la vot, vom fi cu totii de 10!
*
La multi ani tuturor, de ziua lor, Constantin si Elena!


[ add comment ] ( 21 views )
Stefan ZELETIN, intre valoarea perena si… disparitie ! 
Continuare:
Memorabila ,,Coloana dorului de tara” inalta de circa 30 de metri, de langa biserica de lemn Rachitoasa, (cel mai vechi monument istoric), a sculptorului de origine romana din America, executant si donator, Patriciu Mateescu. Despre biserica, scurte mentiuni:
- Este cel mai vechi monument istoric, datat 1457, anul intronarii lui {tefan cel Mare. In chirilica o inscriptie consemneaza vizita domnitorului Vasile Lupu (,,eu, Vasilie v.v.), din pacate 70% degradata.
- Cimitirul este, de asemeni, foarte vechi (cu incriptii despre I. Mustea, Toader Zeletin s.a. si cu mormantul familiei profesorului si medicului C. D. Zeletin care-mi marturisea telefonic (pe 28 aprilie 2014) starea Domniei sale cu ,,sufletul plin, de ruine” si afirma ca unchiul sau George. Emil Palade nu s-a nascut la {endresti (punctual, Varatic) ci ca a copilarit in casa construita in anii ’30, care se mai pastreaza, dar altfel, si nu are legatura cu Motoseni.
Tot Domnia sa crede ca istoria culturala consemnata a locului ar trebui sa inceapa cu Episcopul Ioanichie al Romanului care a murit in 1759, provenit tot de la Motaseni (!) iar din lista nu trebuie sa lipseasca Alexandru Braescu, medic, primul profesor universitar din Moldova, creatorul Spitalului Socola din Buzau si prof. Palade fost si directorul {colii Normale din Buzau.
Il adaug pe romancierul I. D. Musat - Horia, rex Daciae, intemeietorul daca nu creatorul P.S.D., aripa (umana, alaturi de Stefan Voitec).
Datorita sarbatoririi centenarului (1982) Stefan Zeletin, sociologul, are monumentul si expozitia amintita in scoala Burdusaci, mult prea departe de ochii lumii.
,,Domnul C. D. Zeletin a donat casa (constructie impunatoare dar gata sa se prabuseasca) pentru muzeu dar n-avem fonduri sa-l amenajam”, zice primarul care se fotografiaza satisfacut langa ,,Coloana dorului de tara” a lui Patriciu Mateescu (sculptor american de origine romana, nascut la Rachitoasa), replica la Coloana Infinitului a lui Brancusi, de langa cimitirul neingradit al satului si cu vechea biserica din lemn, monument istoric!
Cum in intregimea ei cultura video este foarte volatila, sunt destul de rare imprimarile pe internet sau pe banda magnetica. Noua cultura care se prefigureaza are insa nevoie permanenta si de acest fel de dovezi materiale ca semn al continuitatii spirituale, deci si intr-un spatiu cu totul unic prin afirmarea atator personalitati izvorand dintr-un singur loc: Burdusacii.

[ add comment ] ( 12 views )
Stefan ZELETIN, intre valoarea perena si… disparitie ! 
Mai intai o selectie din biobibliografia filosofului. S-a nascut în satul Burdusaci, comuna Rachitoasa, judetul Tecuci (azi, Bacau), a studiat la Burdusaci, in diverse locuri din tara, doctorat in strainatate. Opera foarte importanta cu impact national puternic: ,,Evanghelia naturii”, 1914; ,,Din tara magarilor. Insemnari”, 1916, reeditare In 2006, Editura Nemira; ,,Scurta expunere a filosofiei sceptice”, 1923; ,,Burghezia romana. Originea si rolul ei istoric”, 1925, reeditare In 2008, 416 pagini, Editura Minerva. ,,Neoliberalismul. Studii asupra istoriei si politicii burgheziei romane”, 1927; ,,Nirvana, ganduri despre lume si viata”, 1928.
In stadiul de azi al cercetarilor noastre, filosoful din Burdusaci este perla stralucitoare (de inceput) intr-o reconstituire rotunda care se intoarce tot la Burdusaci, la cativa metri de casa in care s-a nascut, adica acolo unde s-a ivit pe lume vivacele acad. C. D. Zeletin. Casa veche a acestuia din urma este o constructie impunatoare, inca locuita, unde, dupa donatia sa catre Primaria Rachitoasa, s-a incercat un muzeu local.
In satul Burdusaci si imprejurimile sale nu mai exista nici vreo ruda, nici vreo constructie, nici vreo idee cine ar fi fost Stefan (Motas) Zeletin!
In schimb, la scoala veche din valatuci, gata sa se darame, cu pardoseala putreda, gaurita, inestetica, unde invata circa 110 copii stransi din cateva sate apropiate, in cele 8 clase de elevi, in curte exista o statuie, bust pe un soclu si (in scoala) mai multe tablouri, extrase din presa si mentiuni despre sarbatorirea sociologului la centenarul nasterii (1982).
Cercetatorul mai mult sau mai putin avizat, observa usor ca aici si azi: a) nu exista nici umbra de cult al valorilor locale; b) in sate si comuna e aproape inexistenta opera, autoritatea sau memoria sa; c) Statuia si cele cateva extrase (de pe peretii cancelariei) par neglijate, sunt innegrite si inutile; d) oficialitatile au doar prea slabe cunostinte si cu totul minima vointa de a oferi MODELE, chiar daca au la dispozitie materialul didactic si probatoriu, numai sa intinda mana sau vorbirea spre acest aspect; e) componenta educationala actuala nu cuprinde si ,,triada” locala sociologul Stefan Zeletin - sculptorul Patriciu Mateescu - academicianul C. D. Zeletin la care sa-l adauge pe scriitorul Valentin Moraru (si altii ca cei 11).
Totul pe fondul dezintegrarii satului (fost candva centru de comuna) cu populatie foarte imbatranita, tineret plecat in strainatate, sosea balastata (in lateral fata de cea asfaltata) si doar cateva constructii noi in ultimii 25 de ani!
,,Daca nu avem de lucru, ce sa facem?”, se intreaba satenii. Nici elevii scolii n-au vreun fel de mandrie legata de valorosii lor consateni: ,,nu stim” (cine a fost Stefan Zeletin)
La moartea lui Stefan Zeletin, Ion Petrovici scria: „Un om deosebit si eminent, despre care astazi s-a vorbit cu mult mai putin decat o sa se vorbeasca maine.”
Reeditarea unei bune parti din opera sociologului si filosofului, dupa 1990 inseamna un fel de repunere in rama figurilor importante din istoria noastra cultural - stiintifica. S-ar dovedi astfel ca niciodata cartea nu putrezeste.
Dar modul de preluare a acestei opere, neintegrarea intr-un sistem educational, lipsa din circuitul valoric actual, necesar, toate acestea duc inevitabil la estomparea unor contributii cu mult peste nivelul vremii (adica intre cele doua Razboaie Mondiale). ,,Redescoperirea” operei lui Stefan Zeletin se face si se va tot face prin promovarea ideilor sale, a cartilor sale.
Pamantul natal inca mai pastreaza o statuie, unele extrase din opera, un portret al eminentului sau fiu. Din pacate, doar atat !
Orice investigatie a momentului ar putea cuprinde elemente de remanenta in randurile persoanelor (populatiei), dovezi materiale de anduranta (case, statui, inscriptii, cruci, monumente etc.) si desigur opera tiparita cat de cat sustinuta de articole in presa ori de reviste literare si de profil.
Evident, cea mai perisabila este remanenta, avandu-se in vedere rapida deteriorare a memoriei publice in conditiile asaltului mediatic, al bombardamentului video-tv si al atacului prelungit, letal asupra limbii romane prin tot ce reprezinta internetul; ca, datorita congruentei mijloacelor de informare moderne sufera ideea de romanism, nationalitate, dragoste de tara si de teritoriu local, aspect fundamental in sistemul educativ pana de curand; mai tot efectul negativ se varsa otravitor in posibilitatea apararii limbii romane. Astazi e de domeniul evidentei. Modificarile ce survin vor fi din ce in ce mai evidente pe masura globalizarii si europenizarii. Sa nu creada cineva ca este acelasi lucru cu mentinerea oazei de latinitate sau cu explozia tipografica determintata de inventia lui Guttenberg.
Pe firul restitutiv mentionat, sa constatam ca in afara de Stefan Zeletin nici o personalitate nu mai are vreo statuie. Se mai pastreaza case care n-au devenit memoriale sau muzee pentru George Emil Palade la Sendresti - Motoseni unde populatia constientizeaza permanenta premiatului Nobel si repede face legaturi cu familia sa din care ar mai exista un stranepot din partea locului. Mai exista casa in care a locuit si crescut C. D. Zeletin, la Burdusaci - Rachitoasa, dar nu se mai pastreaza nimic local dupa Ion Berdan, D. V. Marin, V. Moraru, Gh. Popa, M. Varvara s.a. Totusi oamenii acestia n-au devenit niste destarati !
(va urma)

[ add comment ] ( 13 views )
PRIMA … CLASA ! SA DAM ANILOR VIATA SI VIATA ANILOR RAMASI 
Nu noi am schimbat pentru ,,prima oara sapa-n condei si brazda-n calimara” (Arghezi) ori alergatura cu picioarele goale pe miriste, cu studiul in biblioteca si nu suntem decat o treapta neinsemnata in curgerea valorilor timpului. Dar, inca mai existam cu valoarea, voin]a si viata noastra cand putem spune fiecare: n-am trait degeaba! Botul cu ochi din Boghesti, Giurgioana, Tavadaresti s.a. de pe Valea Zeletinului a incaput in tiparul realizarilor in timp, spre a marca perceptibila urma pe nisipul miscator al unui mediu dintr-un timp framantat, probabil necesar in perpetuarea neamului de tarani romani.
Obida stransa in Valea Zeletinului scrasneste in cartea ,,Prima clasa/ de pe Valea Zeletinului”, fara nimic eroic, fara spectacol ieftin, fara lacrimogenie si de destule ori, fara explicatii.
O carte pentru noi si ai nostri (cat de multi or fi fiind…) care sa semene nadejdi exact cand ,,la varsta asta…” dispare nadejdea in ce trebuie sa mai facem pentru implinirea rostului ,,pai, de-acuma…” Adica, ce? N-avem tarina noastra, n-avem copii cu destule probleme si mai ales n-avem NADEJDI concrete in nepotii nostri ?
Cand din cinci cuvinte intr-o convorbire, unul se refera la nepoti, nu inseamna ca misiunea noastra continua, fie si pusa sub semnul crucii si chiar de ne-am refugiat la tara apropiindu-ne de pamantul in care niciunul, absolut niciunul nu vrea sa intre definitiv si repede. Naduful strans trebuie schimbat in optimismul omenesc pentru zilele ce vin, si pentru cei care mereu vin si nu-i prea intelegem astazi…
Inchinate, aparent, unei generatii expirate, paginile scrise cu gandul la fiecare actant si la toti deodata, pot fi invataminte, modele si foarte sigur atestate de noblete umana pentru urmasii nostri si urmasii urmasilor lor.
Acum consemnam ,,noduri si semne” (N. Stanescu) pentru acestia care mereu vin.
De ce si cui foloseste asemenea ,,alcatuire” scrisa!
a) Celor vii de astazi, pentru ca e constatativa si limitativa: numai celor care exista la inceputul anului 2014. Ne-am gandit care-s monedele stralucitoare din ,,sipetul” personal? Ca n-am fost un lucru mare (Eminescu) se prea poate. Dar am facut ce se putea pornind din glodul ori clisa, ori noroiul, ori saracia, ori adversitatile de pe la noi. Nu poate fi condamnat nimeni pentru ca n-a realizat mai mult. De felicitat, da, da, pentru ca a avut vointa sa reuseasca. Trebuia sa traiasca, si atat a reusit, pentru sine.
- Pentru unii tumultul vietii este prielnic, motivant si se bucura din plin de familie, copii, nepoti.
- Cativa care nu stiu ce au facut cu anii de pana acum se afunda in viata la tara, ca intr-un fel de pre-cavou, refuzand comunicarea pana si cu vecinii, dar si cu noi. N-asteapta de la viata decat plansul, descurajarea, destramarea sufleteasca, foarte arareori invinse de nadejdea concreta in viitor: nepotii, care nici aceia nu-s priviti ca flori ale vietii pentru munca de pe pamant.
Sunt la lucrul pamantului inainte de a intra in el.
- Cadavre vii sau gata de dezintegrare, prin propria vointa sau incapacitate de a gandi. Bataia lui Dumnezeu, inainte de luarea deplina a mintii.
b) Copiii!
Cat de important ca absolventii anului 1959 si-au crescut vlastare pe la umbra carora sa traiasca, dupa care astazi sa spere si pentru care sa existe; sa se miste cu dureri grele ale batranetii si sa faca, sa faca, sa faca... Nu cred ca mai este cineva, la peste 70 de ani, sanatos (trupeste) si fara sperante chiar si neclare: ,,sa mai apuc nunta nepotului…”
Deseori si copiilor le prinde bine sa-si aminteasca de obarsia lor si mai ales de eforturile mai presus de obisnuinta ale fiecarui parinte.
c) Nepotii sturlubatici (sau nu) crescuti de televizor si ,,sapand” pe internet chiar daca acum, acum cand par a nu ne lua in seama, vor avea nevoie de certificatul de origine, cat mai nobila! Ei vor trebui sa se simta intr-un cerc afectiv chiar daca vor fi niste roboti care au uitat metafora si bucuria iubirii infrigurate, neoranduite, necomandate (dar puternice).
Ei vor avea cea mai mare nevoie de sprijinul trecutului. Vor fi intrebati de ai lor, de stranepoti, cu cine au convietuit, cu primarul sau cu vacarul…
d) Istoria locului poate consemna oricand, nume, fapte, opere daca nu cumva visuri, ivirea unui geniu, persistenta unei atmosfere creative.
Chiar si numai pe internet, cartea… mai ramane!
e) De ce sa nu oferim elevilor actuali de pe Valea Zeletinului modele de munca, sperante, vointa, reusite? Daca doar 4 din 32 au opera si valoare nationala, realizati ce procentaj uluitor de reusita este? Numai intr-o clasa, dar in arealul si numarul celor care au frecventat actuala institutie de cultura care implineste abia 60 de ani!!!
NOI, prima clasa, din 1959, inca nu ne-am facut datoria. Sa ne oranduim cum trebuie averea din nastere, sa stim ce-avem de facut cu timpul care ne-a ramas.
Sa dam deci, viata anilor si anilor VIATA!


[ add comment ] ( 23 views )

<<First <Back | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | Next> Last>>