MERIDIANUL – 15 (ani) 
Destinul acestei publicatii a fost sa fie si sa ramana scris pentru TV.V. (imagine) si Unison (sunet) si mai ales o pagina culturala continua, sigura si ilustrativa `n cadrul Curentului Cultural – Informational.
Prima incercare a fost in noiembrie 1996 (prelungita si in 1997, dar fara indentitatea necesara) se voia “mai altfel” cu un articol – program fragmentat in primele 2 numere.
Ca el era un ziar al actualitatii, este clar si atunci, si azi. Dar pentru ca erau destule greutati cu celelalte componente ale Grupului de Presa (TV Vaslui, Unison Radio Vaslui, Unison Radio Barlad) a intervenit acest hiatus.
De Florii, an 2000 insa, a reaparut bisaptamanal, apoi cotidian, trisaptamanal, saptamanal ca arhiva (scrisa) pentru evenimentele consemnate sau nu in celelalte mijloace mass-media.
15 ani … ar trebui sa fie o aniversare importanta pentru ca in istoria locului nu se mai consemneaza o asemenea longevitate si intr-o perioada asa de framantata prin dusmaniile de tot felul rascolite si tot rascolite.
Dat fiind ca acum Grupul de Presa inseamna tvv.ro, deci aparitie pe internet, Unison Radio Barlad si ziarul Meridianul (de fata), si ca parcurgem o perioada de mare recesiune, nu putem sarbatori decat prin munca.
Asta si facem !


[ 1 comment ] ( 43 views )
D.V. MARIN, prof. dr. 
Nascut la 28 aprilie 1941, in satul Giurgiuoana (pe atunci centru de comuna) sat razesesc atestat la 1694, ca fiul lui Vasile a Marioarei Marin; copilul a invatat primele patru clase in satul natal (premiant).
Gimnaziul si liceul le-a urmat la Podu-Turcului (naveta cate 6 km dus-intors), absolvit in 1959, dupa care a urmat serviciul militar la Tg. Mures. In anul scolar 1961 - 1962 a fost profesor suplinitor la Blaga - Bacau si in judetul Iasi.
A urmat Facultatea de Filologie a Universitatii "Al. I. Cuza" Iasi (1967), a doua facultate la Universitatea Bucuresti (1974), doctorat (1998).
A profesat in judetul Iasi, la Setrareni - Tiganasi, si Macaresti - Prisacani, 6 ani, promovat inspector la Comitetul de Cultura si Arta Vaslui (1 martie 1970 - 1 martie 1974) si profesor la Liceele 2, 3, 4 si "Mihail Kogalniceanu", obtinand toate gradele didactice posibile. A practicat si sport de performanta (lupte libere).
Din 5 decembrie 1990, a infiintat Grupul de Presa Cvintet TE-RA (televiziune, doua posturi de radio si ziarul Meridianul, 1996 - 2011).
A debutat in publicistica in 1958 la "Steagul Rosu", Bacau iar din 1989 a devenit liderul de presa al judetului Vaslui. Este vicepresedinte al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania si presedinte pentru judetele Vaslui si Bacau. In Dictionarul Presei Romanesti figureaza in 5 pozitii pentru ca a realizat mii de articole, reportaje, interviuri, a intemeiat ziare si reviste ("Vlastarul", "Teleradioeveniment", "Meridianul"), a creat Scoala de Presa TV.V.
A tiparit volume importante ca "Liceul Mihail Kogalniceanu - centenar" (1990), "TVV - 15 … explozia" (2006), "Meridianul - axa cultural - informationala" (2009), "Festivalul National al Umorului "Constantin Tanase" (2010) si romanul "Zapada pe flori de cires" si Monografia "Tudor Pamfile si revista Ion Creanga" care l-a impus in Dictionarul Etnologilor Romani din toate timpurile.
A fost sef de partid (ecologist) 18 ani, candidat la primarie, consilier local si judetean (5 mandate),candidat la Senat si Camera Deputatilor.
E considerat o personalitate a judetului Vaslui, inclus in Dictionarele personalitatilor (Vaslui, Galati - Tecuci) cu o opera de viata impresionanta ilustrata si de CV-ul sau.
Personalitate de reprezentare nationala recunoscut ca astfel, chiar de presedintii statului, Dumitru V. MARIN face cinste judetului Bacau si comunei Podu -Turcului, in care s-a intors adesea ca fiu al acestor locuri. In repetate randuri a trimis carti liceului si Bibliotecii comunei.
Cartea omagiala, sub tipar, MARIN 70,cuprinde 70 de contributii ale celor 70 de prestigiosi semnatari in frunte cu 4 presedinti de stat.


[ add comment ] ( 36 views )
TVV - Vaslui, Romania, Europa (I) - un fel de avancronica -  
Este in finalizare cartea cu titlul de mai sus ca o implinire a tetralogiei cultural - informationale consacrata Vasluiului. Volumul este structurat in raport de linia I a muncii (inceputurile), prima pozitia a valorii (varful, autoritatea) [i declinul initiativelor vasluiene ! Deschidem serialul cu un fragment adaptat: PRIN EUROPA … si noi !
Nu putem vorbi de vocatie europeana pentru TV.V., careia dupa 1993 i s-a redus aria de difuzare prin Licenta 001/ 1993. Dar personalul postului si in primul rand directorul au alergat dupa subiecte, elemente de civilizatie comparative, dupa exemple care sa ajute pe romani sa treaca mai usor la economia de piata. Exemplificarile, filmarile din Polonia, Ungaria si mai apoi Elvetia, Lichtenstein, Italia, Franta, Austria au ilustrat modul de viata occidental, domeniile sociale de succes, viata romanilor prin comparatie, sau existenta bruta (adesea nemiloasa) cu observari care tinteau o latura profesionala si complexitatea realitatii la ea acasa.
Nu spunem ca selectiile din zecile de casete filmate erau totdeauna cele mai bune, dar materialul brut era chiar impresionant. S-a mai adaugat si donatia B.B.C., adica aproximativ 30.000 m de banda audio si 2 magnetofoane ultra performante si multe alte mii de dischete sau CD-uri trimise de la Timisoara de prietenul Petan de la Alfa-Omega, o unitate non-profit de profil media.
Completarea profilului unitatilor media ale grupului de presa Cvintet TE-RA s-a facut si de catre Biserica adventista de ziua a-7-a prin Vocea Sperantei, prin Deutche Welle si un timp de la Vocea Americii care ne-au inzestrat cu antene de receptie necesare.
Ambasada americana a contribuit cu tot ce era necesar pentru o corecta receptie a programului V.O.A., inclusiv cu pregatirea profesionala a redactorilor.
Pana la urma si vizita la Londra a fost in cadrul unui program de colaborare cu acest prestigios post de autoritate mondiala.
Dar noi vorbim aici de ce-am reusit noi si ai nostri, invitati sau in deplasari personale. Pentru ca un redactor al nostru, Cristi Lapa, a fost trimis special in Austria (de mai multe ori), Armenia, Letonia, s.a., Loredana Ciobanu, instruita direct la Londra, Sergius Marin la Brasov dar si in Austria, in mai multe randuri si mai multe zile etc.
Faptul ca filmam pregatirile echipei de fotbal si localitatile de deplasare (Antalya, Turcia, de mai multe ori), evolutiile coralei Fantasia in circuit european, sau formatii artistice de mare valoare si notorietate au conferit "galoane" reprezentative si autoritate posturilor (tv si radio, respectiv ziarului). Esentialul a fost ca am adus stirile cele mai calde si adesea in premiera pe plan national. Nici nu credem ca am putea enumera toate prezentele in Europa, unde ne-am lipit de stirile … obiective.
Maria Sa, spectatorul a fost de fiecare data stapanul nostru si nu e nicicum o vorba in vant.
In 1990 n-am fost peste granita, n-am avut timp. Dar in partea a II-a a lui 1991, am realizat reportaje absolut interesante (si unice) in Republica Moldova, in mai multe randuri, cu participari la dezbaterile din Parlament si ca invitat special al lui Mircea Snegur, care m-a indemnat sa ocup o functie de perspectiva la Televiziunea Moldoveneasca, pe care sa i-o pun la picioare.
In ziua de 30 august 1991, am plecat pe la 3 dimineata spre Chisinau, am trecut granita pe la 5, ne-am oprit pe traseu la o padure pentru un popas de tufis. Eram pe margine eu, Florin Mustiuc, Grigore Avram, Alexandru Poama. Ca o vijelie au venit cam peste noi niste raketi, cu automate si cu masini puternice. Aproape toti am facut in pantaloni de frica, dar astia nu prea aveau idee daca noi am fi interesanti: puteau sa ne ia camera video si eram distrusi. Habar n-am de ce nu ne-au atacat, pentru ca erau foarte multe cazurile de banditism.
La presedintele Snegur am intrat aproape imediat dupa ora 8:30 si apoi am urmarit cele 2 momente: proclamarea independentei si alegerea lui Snegur ca presedinte de catre Parlament.
Eram urmariti de oamenii lui Voronin, seful politiei Chisinaului, dar nu impiedicati sa filmam orice am vrut. Ne-a ajutat si scriitorul (si om politic) Nicolae Dabija, dar mai ales ministrul invatamantului, Ion Ungureanu, unionist convins (cam nesustinut) si un personaj extraordinar. In cinstea noastra Teatrul National din capitala Republicii Moldova a prezentat un spectacol de divertisment filmat in totalitate de noi.
Se simtea insa, mare ingrijorare, si, dupa vizita la Moscova Snegur a schimbat kalimera: "sa ajung eu abia un prefect de judet ?" (mi-a soptit secret si tainic). {i unirea celor doua tari a fost compromisa de Snegur si Iliescu, chiar la Vaslui !
Am umblat in principalele orase ale Transnistriei, Dubasari, Tighina, Orhei, Hotin etc. Erau grupuri inarmate care ne legitimau dar ne lasau in pace. Am fost martori la baricadele de la Tighina la un schimb violent de focuri intre cele doua armate (transnistreana si moldoveana).
(va urma)


[ 2 comments ] ( 46 views )
AI NOSTRI CA BRAZII LOCULUI  
Pentru unii nu e o noutate ca lucrez la al 4-lea volum al tetralogiei cultural-informationale si ca in prezent se alcatuieste volumul omagial MARIN 70, cu vreo 50 de semnaturi ale unor personalitati cu mare suprafata intelectuala si sociala, in frunte cu 3 presedinti de stat. Cine vrea, urmareste pagina consacrata acestui moment.
Trec senin peste gandacii de balegar de la o fituica vasluiana care se tin ca boala de om sanatos sa ma innegreasca josnic si incalificabil ca niste jigodii care put. Mi-e rusine ca am avut asemenea elevi. Ziaristul Romeo Cretu nu ma cruta dar recunoaste ca (inca) reprezint Curentul Cultural-Informational asa cum pledeaza si semnatarii volumului anuntat. Sa fiu in asemenea companie nu se putea fara reprezentativitate, adica valoare si opera. Fosta eleva, Mihaela Babusanu-Amalanci imi trimite cu dedicatie “Adevarata Fericire”, poezie de calitate care-mi tulbura sufletul.
La o scurta privire I.P.S Corneliu, episcop de Husi, Val Andreescu, Timona Balmus, Corneliu Bichinet, Simion Bogdanescu, Mona Bujor, Laurentiu Chiriac, Teodor Codreanu, Mircea Colosenco, Adina Huiban, Nicolae Ionescu, familia Valentina si Valeriu Lupu, Vasile Mihalache, Ioan Macnea, Vicu Merlan, Ion N. Oprea, Ioan Paval, Teodor Pracsiu, Vasile Puf, Ticu Rosca, George Stoian, Laurentiu Soitu, Avram D. Tudosie, Nicolae Viziteu si destui altii din judet, la care se adauga nume mari de prin alte parti, toti acestia sunt ai nostri ca brazii locului. Intentionat n-am pus functii si opere pentru ca numele lor spun ceva prin ele insele iar operele lor sustin cultura acestui judet, autoritatea sa stiintifica, eforturile spre lumina ale intregii populatii. Nu niste ganganii santajiste care nu vor avea vreodata insemnatate pentru ca sunt gresite si murdare caile alese. Cand o lume aleasa, stilata, civilizata, creativa afirma pe baza de date ca “habeat” omul acesta, ce mai conteaza latratorii !
Titlul de fata mi-a fost inspirat, insa, de bogatia, complexitatea, diversitatea, importanta operelor acestor mari creatori si OAMENI (cu bunele si relele lor) intr-un mediu (vasluian) si un moment unic si, sigur, irepetabil de individualizare a materiei cenusii de productia locala.
Oamenii astia (ma alatur lor) au plantat ceva idei, sau au ridicat materialmente, o aura de norod indraznet si productiv, chiar daca judetul Vaslui poate fi considerat printre cele mai sarace din tara. Personalitatile acestea ne fac pe toti sa stam cu fruntea sus in fata unei tari, a Europei, si a lumii (unde avem reprezentanti de mare valoare). Si chiar daca au fost marginalizati, atacati, “desfiintati” si-au continuat menirea si intocmai ca brazii (putini cati sunt in judetul nostru) au ramas si sunt vii (nu numai in viata) si indrazneti in gandire.
Scriam intr-un editorial (cati sunt in toata presa romaneasca prezenti astfel - peste 20 de ani … !) ca "prostul spune ce mananca si bea, desteptul ce simte si ce gandeste" si ca atare am comunicat si eu, si ei, ce s-a crezut ca foloseste comunitatii din care provenim.
Am ramas (toti) saraci dar nu prosti; nu ne poate considera nimeni retardati (ca pe negriciosii de la acea foita locala), avem cine sa ne reprezinte si era mult mai rau fara ai nostri ca brazii locului. La umbra carora mai cresc si spini si jivine, dar ce mai ramane in timp e viata insuflata si altora, indemnul la creatie: OPERA MAGNA a fiecaruia.
Tinand cont de anotimpuri (cand mai bine, cand mai rau), de hoti, de rautati, pe vremuri de furtuna fiecare dintre cei 460.000 de locuitori ai judetului Vaslui, are de unde alege pe cineva de ajutor sau de sprijin dintre acesti ai nostri ca brazii locului !
Imi indrept de pe acum multumirile calduroase catre semnatarii din MARIN 70.


[ add comment ] ( 24 views )
DE 8 Martie 2011 
Sarbatoare nereligioasa, singura aleasa de toata lumea benevol si fara obligatii sociale sau religioase ci doar morale fata de cele dragi, ziua de 8 ar fi doar expresia pretuirii mamei, sotiei, fiicei, pana la urma a simbolului femeie.
Desigur, nu ele, ci EI, acei cu simtire si dragoste incearca sa omagieze fie si o reprezentanta a sexului frumos.
Cea mai mare amploare se da sarbatorii, in gradinite, unde ideea de model e puternica, incepand de la obiecte si termin=nd cu reprezentarile mentale, intre care cel al mamei devine cel mai concret. Serbarile care se organizeaza devin bune prilejuri de educatie.
In scolile generale acestea sunt dupa chipul si asemanarea educatorilor, dar, cum marea majoritate a acestora sunt femei, nu pot fi decat pozitive. In licee primeaza interesul, si adolescentii ofera flori sau cadouri dupa cat vor sa capteze bunavointe (eventual, ce bani au). Martisorul cel mai bun si bine de oferit este cuvantul cald, respectuos, afectuos pentru ca oameni fiind, toti avem nevoie de afectiune. Important ramane ca ziua aceasta scoate la iveala sufletul, simtirea reala si a unora si a altora. E jale cu insingurarea, cu lipsa unor sentimente roase de adversitatile vietii.
*
In petale de ghiocei, in albul imaculat al florilor de primavara (de sera) se invoca sinceritatea, curatenia sufleteasca, aspiratia spre frumos.
Un trandafir sugereaza nabadaile iubirii/o floare rosie a acestuia simtamantul aprins, speranta catre implinirea visurilor de dragoste.
Alte atatea flori, multe alte particularitati de manifestare … in viata.
Poate de aceea ochii iubitei poarta numeroase taine, deopotriva dulci sau pacatoase, suferinti sau satisfactii. Albastrul (cerului), verdele (campului), negrul ca adancime, vointa si forta, vin sa completeze silueta, parul, comportamentul.
De 8 martie se admit reciproc minciunile. Ea este cea mai frumoasa (desi stie ca …) este cea mai buna (ei, nu chiar …) e cea mai minunata (cum, naiba …).
Cine poate, o spune si-n cuvinte, ceilalti au invatat cuvantul simbol si cumpara flori (dupa punga !) ori alte obiecte. O fi dragostea mai mare cand apare lantul de aur ? Chestiunea e ca ziua (ca si viata ) sunt mai urate fara aceste mici exagerari de care avem mare nevoie !
De ce?
Fara un simbol, n-avem (in noi) dragoste.
Fara darurile minunate ale femeii n-avem nimic pentru ca sarutul ei toarna foc si energie in trup si in suflet, imbratisarea ei poate aduce furtuni de primavara … cu soare in priviri si in viata (dupa aceea), iar copiii (adusi prin chin de femeie) dau sens existentei.
Asocierea cu floarea, luna, raiul, viata in complexitatea ei e o esentializare a tumultului existential care are nevoie de un simbol.
"Floarea mea draga, sufletul meu drag, iconita mea scumpa, minunea mea draga, z=nuta mea cu ochi caprui, inima minunata, esti totul pentru mine”, ar fi rodul fanteziei, al iubirii, al statorniciei.
Ne intoarcem astfel la constatarea ca macar de 8 martie, daca dragoste e, totul … ESTE !
Doamnelor, de ziua asta un gand ca o floare … pentru Dvs. !


[ add comment ] ( 23 views )

<<First <Back | 46 | 47 | 48 | 49 | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | Next> Last>>