MERIDIANUL 10 - FILA din ISTORIA PRESEI VASLUIENE si nationale (I) 
Se implinesc 10 ani batuti pe muchie de cand "Meridianul de Vaslui, Barlad, Husi" serveste curentul cultural-informational local, cu rezonante nationale, manifestat in comunitatea vasluiana. In perspectiva istorica apare ca cea mai longeviva publicatie saptamanala din istoria presei de pe aceste meleaguri, avand doar scurte perioade cand a fost cotididan, trisaptamanal, bisaptamanal. MERIDIANUL sarbatorit este certamente o pagina ilustrativa pentru localismul creator in conditiile reinstalarii economiei d epiata.
Dintr-o lucrare a noastra mai veche, reiteram ca Vasluiul, ca asezare atestata la 1375, a fost teatrul de operatii din 10 ianuarie 1475, capitala a Moldovei de Jos cateva luni (1435) a avut prima scoala publica in 1841, prima biblioteca in 1861, primul gimnaziu in 1890 (considerat si anul infiintarii Liceului "Mihail Kogalniceanu"), primul spital (in 1852), primul parc, 1890, primul Festival al Umorului (1970), primul post TV, 1990, primul radio local UNISON, 1993.
Primul ziar din judet a fost Semenatorulű, la Barlad (1870), la Husi, Vocea Husului (1873) si apoi la Vaslui, VASLUIUL in 1886. Am putea considera "Expunere a situatiunei judetului Vaslui pe 1874-1875" drept prima publicatie locala sau in 1882, "HIGIENA, revista stiintifica si literara destinata educatiunii poporului" dar VASLUIUL, tiparit la Barlad (1886) deschide seria presei scrise din oras continuata cu Ordinea (Vaslui, 1902), Democratul (Vaslui, Barlad, 1906, intermitent 1911-1937), Revista militara (1913), Vasluiul (1914) apoi Propaganda, Poporul, Vocea Vasluiului, Cultura, Vlastarul, Invatatorimea vasluiana (pana la al II-lea Razboi mondial).
Dintre PERSONALITATILE care, evident, au publicat si in presa locala: Petre Andrei, episcopul Nifon, N. Georgescu-Tistu, C. Zotta, C. Motas, Gh. Vranceanu, N. Tiktin, N. Macarovici, Valentin Silvestru, etc. etc.
Tematica ziarelor nu se putea indeparta de realitatea vremii oricat ar fi fost de politizat vreunul. Publicatiile in discutie sunt deopotriva folositoare oricarei stiinte moderne pentru amanuntele legate de viata publica, politica, economica etc. si mai ales cu date despre marile personalitati (nationale sau universale) plecate de aici.
Originea curentului cultural-informational vasluian poate fi in programul si provocarile formulate in Vlastarul nr.1/1990 care se lansau spre dezbatere, subiecte ca Idealuri pentru noi si altii, Conditia omului modern, Cartea si civilizatia, Informatia tehnico-stiintifica (orice subiect), Experiente stiintifice; se asteptau culegeri etno-folclorice (locale). TELERADIOEVENIMENT fondat in 1993, an I, ian. 1994, isi propunea un "serviciu de informatie multipla", "ilustrarea vointei Dvs. cu drept de opinie si replica"sa fie si "mijlocul cel mai accesibil, cel mai util si necesar care sa tina in loc preturile, sa diminueze barfa neproductiva si mai ales sa scoata in evidenta valorile. Nu lipseau rubricile pentru social, cultural, divertisment, literatura, stiinta. Colaborari: D.V. Marin, Gruia Novac, Catalin Striblea, Constantin Clisu s.a.
Articolul program ACEST MERIDIAN din an I, nr.1, joi 26 septembrie 1996 anunta intentia de a ramane echidistant, obiectiv. "Un hebdomadar, cu prea putina politica dar cu stiri, informatii, divertisment si... ce ar mai vrea cititorul care se poate adresa ca la cel mai bun prieten. Dorim ca MERIDIAN-VASLUI sa nu poata fi decat ilustratia adevarului de zi cu zi. Cu incredere in izbanda, am trecut... la MUNCA ! (directorul publicatiei prof. dr. Dumitru V. Marin). Colaborari: acad. dr. Ioan Pop D. Popa, Sergiu Andon; interesant articolul Goana spre viitor (p.3) cu previziunile lui Ian Pearson de la British Telecom, posibil in viitor atunci, realizari la indemana noastra azi ca mobilul, videotelefonul, plasmele etc.. In nr. 2 din 13 oct.1996 sondajul GISO il dadea castigator pe Emil Constantinescu in campania prezidentiala (confirmat de vot). Nr.3, joi, 10 octombrie 1996 prevedea, printre altele, explozia nucleara de la Cernobal, ajunsa cea mai mare catastrofa nucleara, consemna Programul Festivalului Umorului, editia XIV-a , 7-20 octombrie 1996 si realiza pagina electorala cu candidatii Uniunii Nationale de Centru la Parlament: deputati D.V. Marin, Dan Albescu si altii, Senat – Oct. Ciobota !
Seria NOUA, ca an II, incepe cu nr.1/22-24 martie 1990. Saptamana de saptamana Meridianul n-a lipsit de pe piata asa cum n-a lipsit zilnic TV.V., Unison Radio Vaslui, Unison Radio Barlad.
Meridianul e o “silaba”din istoria social-culturala a judetului Vaslui.
(urmeaza)

[ add comment ] ( 6 views )
TV.V 18 
Azi, cu 18 ani in urma, am inceput sa lucram la PRIMA emisiune a TVV. Pe 5 decembrie 1990 s-a intrunit comitetul de initiativa cu 12 oameni care nu prea credeau ca se poate face asa ceva pentru ca in tot judetul nu era decat o singura camera video M7; pe 10 cand soferii strigau in piata televiziunii romane "Jos Valeriu si Razvan" am intrat la directorul general al Televiziunii Razvan Teodorescu (et. X) si mi-a semnat acordul. Alte alergaturi pana pe 18 d.m. cand eu am adus un televizor si alte accesorii, Grigore Avram un reostat adaptat pentru sunet, am cuplat mai multe becuri cu Neculai Iftime... am amenajat "studioul" intr-o sala de sedinte Automoment vis-a-vis de actuala Casa Armatei.
Prima EMISIUNE (cu caseta pe statia Barlad) a fost pe 24 decembrie intre orele 6.30-8.00 ! Jumatate din Vaslui era cu televizorul deschis pentru ca toti am popularizat evenimentul!
Primul an TV.V. a fost un an tare greu, si la 13 aprilie 1991, daca nu era Luminita Lazarescu la montaj si-ar fi incetat activitatea. Evident dusmanii, lipsa fondurilor, intuitia ca televiziunea va fi o forta in politica...
Azi nu e un majorat ci o re-confirmare a maturitatii profesionale a autoritatii in mass-media judetului si nationala.
Bilant:
- EXISTA TV.V. in context judetean si national (ca prezenta activa)
- AUTORITATE. Slujitorii acestui lacas au reprezentat judetul si tara, in aproape toata Europa si chiar in Asia Mica. Interviuri cu ministri, parlamentari si autoritati in Turcia, Republica Moldova, Franta, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Ungaria, Elvetia...
PERFORMANTE: Interviuri si in direct cu 6 presedinti de stat in functie, 14 prim-ministri, sute de oameni politici si din administratie, mii de cetateni obisnuiti.
- S-au distribuit numai in anul trecut 16.000 de obiecte si pachete pentru ascultatori sau telespectatori si cititori.
- Singurul grup de presa din judet cu lider de opinie Unison Radio Vaslui (bravo Gabi si Catalin), TV.V. preluat de telecabluri in tot judetul. Unison Barlad cu o buna audienta (Felicitari, Timona Balmus) Ziarul Meridianul (asisderea, Andreescu) si INTERNET (deci 6 mijloace de presa)
SCOALA DE PRESA:

In volumul TVV-15... explozia... s-a demonstrat ca oficiosul curentului cultural -informational, unic in istoria Vasluiului, a fost Grupul de presa CVINTET TE-RA prin mijloacele sale de presa.
Sa argumentam: 1) pe aici au trecut circa 500 de persoane dintre care 250 lucreaza si azi in presa. Din cei vreo 200 de "presari" din judet, 180 au trecut pe la noi...
2) Aici, pe langa TVV si Unison au venit mai toti oamenii de cultura si adevaratii specialisti pentru a publica sau a fi popularizati. S-au lansat multi scriitori, au fost incurajati aproape toti autorii, care, au tiparit circa 300 de volume.
3) Au intrat in direct la TVV sau la radio toate talentele locale de la gradinite la consacrati si din afara judetului.
4) Suntem singurul post de radio care efectuam transmisii in direct din oras si din comune deci informatia calda, exacta.
5) {coala vasluiana de presa este recunoscuta de Uniunea Ziaristilor Profesionisti in numele careia am organizat 2 editii din Gala Ziaristilor Vasluieni si va urma a 3-a.
6) Am promovat adevaratele valori pe trepte de varsta si pe specialitati. Alaturi de Porumboiu am aratat viata adevarata a Vasluiului muncitor si creativ.
Ce ne propunem? Evident, si mai mult !
Sa nu uitam ca pe 24 decembrie 1990 au rasunat acordurile de recunoastere a TV.V., prima televiziune privata din Moldova si a 3-a din tara (a 4-a a disparut).
Sa nu uitam ca TVV este PRIETENUL DE CARE AI NEVOIE !

[ add comment ] ( 6 views )
DEKUJI, PRAHA ! 
ARGUMENT : Ca organizator a numeroase deplasari si excursii am crezut absolut intotdeauna ca sansa mea de a vedea mai mult decat altii si a simti ce este pe alte meleaguri (nu de a bea si manca) ar putea fi folositoare si concetatenilor nostri. Care, prieteni, dusmani sau indiferenti, ar putea interpreta ce-am scris, spus sau gandit. Am relatat astfel din Ankara, Istambul, Paris, Londra, Moscova etc. etc. Acum, daca am avut sansa sa vizitez Praga, unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii, ma tin... de obicei ! Spre deosebire de atatia care-s numai pentru ei.
PRAGA DE ZI , adica orasul excursionistilor din toata lumea, al imaginilor inaltatoare ca pilda si realitate al intoarcerii spre valorile mari si greu pieritoare ale unor vremuri demult apuse; dar, deosebit prilej de mandrie si onoare.

Dupa cum se stie, un musafir prost povesteste ce-a mancat si ce-a baut; desteptul ce-a gandit si ce-a simtit.
CE-AM VAZUT: Praga este unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii, vazut ca o uriasa intindere (de blocuri, case, monumente) atat pe dealul Hradului cat si din Petrini Tower (Turnul Petrini) o replica a Turnului Eiffel din Paris (30% din el).

Turnul
Cei 60 de m si inaltimea terenului ofera o panorama rarisima cu fundalul acoperit de blocuri si vreo 6 cladiri foarte inalte (dintre care si noul turn de televiziune) cu multimea acoperisurilor rosii de-a lungul Vltavei si de-a latul axei principale de comunicatie care strabate marele oras.

Imagine din Turn
Din piata Hradului (palatul presedintelui si al unor ministere) "ciupercile" acestea rosii (acoperisurile blocurilor cu 3-8 etaje) sunt brazdate de albastrul apei Vltavei care permite deplasarea multor vase de agrement (n-am vazut nicio barca) si tot de aici se vad siluetele podurilor care permit o lejera trecere de pe un mal pe altul.

Piata Hradului
Caroly Most, podul Carol e o minune de frumusete prin numeroasele sale grupuri statuare, vechile turnuri de la capete si mai ales prin sutele si sutele de expozitii la indemana excursionistilor.







Podul Carol
Sunt sute de ghizi autorizati care conduc si mai multe sute de grupuri din TOATE colturile lumii. Fiecare ghid are un semn (de la umbrela la fluturasi) cat mai ingenios pentru ca grupurile sa-l poata urma dupa invalmaselile inerente. Se asteapta la rand.
Monumentele istorice in cele mai neasteptate stiluri sunt cele mai vizitate.



























Catedrala Hradcany, care seamana cu Notre Dame din Paris, e acoperita cu aur ca si o alta catedrala moscovita si are vitralii de o frumusete unica mai ceva ca la cea din Viena. E foarte inalta, cu odoare din aur, sonoritate de exceptie, statui si sculpturi (in marmura) de inegalabila valoare artistica.













TURNUL OROLOGIULUI, MUZEUL si mai ales mai multe cladiri gazduind Opera de stat, sau teatre, operete, etc. Diverse monumente pe aproape fiecare strada il aiuresc pe cel care vede prima data Praga veche.
O bijuterie e si metroul la peste 60 de metri adancime, cu 3 linii principale, foarte folosit de praghezi care au un mare avantaj pentru deplasare: transportul integrat.



Adica am platit 26 Kcz (coroane) pentru 75 de minute si am traversat cu ORICE MIJLOC de transport (tramvai, autobuz, metrou, autobuze speciale) orasul in lung si-n lat.

Dintre constructiile noi, turnul de televiziune si stadionul Eden al clubului Slavia Praga unde ai nostri (FC Vaslui) au obtinut un egal in preliminariile Cupei UEFA, impresioneaza.













Foarte multe hoteluri si restaurante, curatenie desavarsita pe strazi, spatii verzi perfect organizate.





N-am vazut caini comunitari.
Din viata de noapte am vazut si cativa aurolaci, un cabaret cu promisiuni... extreme ! Si miscare pana catre dimineata.
Am baut o bere impreuna cu un prieten de la Evenimentul Zilei

si m-am fotografiat cu bravul soldat Svejk al lui Hasek din carciuma (modernizata) U Kalicha





unde inca mai este tabloul imparatului Franz Iosef patat de muste,

dar mai ales peretii pe care si-au lasat insemnari si reprezentari mari artisti ai lumii !

CE-AM SIMTIT ?
M-am minunat, mi-am imbogatit sufletul, dar am stiut de lupta romanilor de veacuri. Putem fi mandri cu ce-avem si noi, acestia de la capatul lumii bogate. Dar ce au ei nemtii, cehii, austriecii, ungurii ca fosti stapanitori ai altor natii, scaldati in aur (si bogatii) de vremurile lor – e imposibila comparatia. Macar e bine ca din ce-au luat de pe la noi de-a lungul istoriei, putem vedea cate ceva (cam putini) dintre noi, romanii.

Am simtit ca-i putem ajunge prin munca si inteligenta; ca putem invata de la ei. Ca putem visa la mai mult.

Patriot de felul meu nu cred niciun moment ca n-am putea fi ca ei. Istoria lor e prezenta... si noi toti romanii trebuie s-o urmam. Chiar daca a noastra e mai framantata.

DEKUJI PRAGA, adica multumesc pentru lectia de viata si civilizatie pe care ne-o oferi.


[ add comment ] ( 7 views )

<<First <Back | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 |