Stefan ZELETIN, intre valoarea perena si… disparitie ! 
Mai intai o selectie din biobibliografia filosofului. S-a nascut în satul Burdusaci, comuna Rachitoasa, judetul Tecuci (azi, Bacau), a studiat la Burdusaci, in diverse locuri din tara, doctorat in strainatate. Opera foarte importanta cu impact national puternic: ,,Evanghelia naturii”, 1914; ,,Din tara magarilor. Insemnari”, 1916, reeditare In 2006, Editura Nemira; ,,Scurta expunere a filosofiei sceptice”, 1923; ,,Burghezia romana. Originea si rolul ei istoric”, 1925, reeditare In 2008, 416 pagini, Editura Minerva. ,,Neoliberalismul. Studii asupra istoriei si politicii burgheziei romane”, 1927; ,,Nirvana, ganduri despre lume si viata”, 1928.
In stadiul de azi al cercetarilor noastre, filosoful din Burdusaci este perla stralucitoare (de inceput) intr-o reconstituire rotunda care se intoarce tot la Burdusaci, la cativa metri de casa in care s-a nascut, adica acolo unde s-a ivit pe lume vivacele acad. C. D. Zeletin. Casa veche a acestuia din urma este o constructie impunatoare, inca locuita, unde, dupa donatia sa catre Primaria Rachitoasa, s-a incercat un muzeu local.
In satul Burdusaci si imprejurimile sale nu mai exista nici vreo ruda, nici vreo constructie, nici vreo idee cine ar fi fost Stefan (Motas) Zeletin!
In schimb, la scoala veche din valatuci, gata sa se darame, cu pardoseala putreda, gaurita, inestetica, unde invata circa 110 copii stransi din cateva sate apropiate, in cele 8 clase de elevi, in curte exista o statuie, bust pe un soclu si (in scoala) mai multe tablouri, extrase din presa si mentiuni despre sarbatorirea sociologului la centenarul nasterii (1982).
Cercetatorul mai mult sau mai putin avizat, observa usor ca aici si azi: a) nu exista nici umbra de cult al valorilor locale; b) in sate si comuna e aproape inexistenta opera, autoritatea sau memoria sa; c) Statuia si cele cateva extrase (de pe peretii cancelariei) par neglijate, sunt innegrite si inutile; d) oficialitatile au doar prea slabe cunostinte si cu totul minima vointa de a oferi MODELE, chiar daca au la dispozitie materialul didactic si probatoriu, numai sa intinda mana sau vorbirea spre acest aspect; e) componenta educationala actuala nu cuprinde si ,,triada” locala sociologul Stefan Zeletin - sculptorul Patriciu Mateescu - academicianul C. D. Zeletin la care sa-l adauge pe scriitorul Valentin Moraru (si altii ca cei 11).
Totul pe fondul dezintegrarii satului (fost candva centru de comuna) cu populatie foarte imbatranita, tineret plecat in strainatate, sosea balastata (in lateral fata de cea asfaltata) si doar cateva constructii noi in ultimii 25 de ani!
,,Daca nu avem de lucru, ce sa facem?”, se intreaba satenii. Nici elevii scolii n-au vreun fel de mandrie legata de valorosii lor consateni: ,,nu stim” (cine a fost Stefan Zeletin)
La moartea lui Stefan Zeletin, Ion Petrovici scria: „Un om deosebit si eminent, despre care astazi s-a vorbit cu mult mai putin decat o sa se vorbeasca maine.”
Reeditarea unei bune parti din opera sociologului si filosofului, dupa 1990 inseamna un fel de repunere in rama figurilor importante din istoria noastra cultural - stiintifica. S-ar dovedi astfel ca niciodata cartea nu putrezeste.
Dar modul de preluare a acestei opere, neintegrarea intr-un sistem educational, lipsa din circuitul valoric actual, necesar, toate acestea duc inevitabil la estomparea unor contributii cu mult peste nivelul vremii (adica intre cele doua Razboaie Mondiale). ,,Redescoperirea” operei lui Stefan Zeletin se face si se va tot face prin promovarea ideilor sale, a cartilor sale.
Pamantul natal inca mai pastreaza o statuie, unele extrase din opera, un portret al eminentului sau fiu. Din pacate, doar atat !
Orice investigatie a momentului ar putea cuprinde elemente de remanenta in randurile persoanelor (populatiei), dovezi materiale de anduranta (case, statui, inscriptii, cruci, monumente etc.) si desigur opera tiparita cat de cat sustinuta de articole in presa ori de reviste literare si de profil.
Evident, cea mai perisabila este remanenta, avandu-se in vedere rapida deteriorare a memoriei publice in conditiile asaltului mediatic, al bombardamentului video-tv si al atacului prelungit, letal asupra limbii romane prin tot ce reprezinta internetul; ca, datorita congruentei mijloacelor de informare moderne sufera ideea de romanism, nationalitate, dragoste de tara si de teritoriu local, aspect fundamental in sistemul educativ pana de curand; mai tot efectul negativ se varsa otravitor in posibilitatea apararii limbii romane. Astazi e de domeniul evidentei. Modificarile ce survin vor fi din ce in ce mai evidente pe masura globalizarii si europenizarii. Sa nu creada cineva ca este acelasi lucru cu mentinerea oazei de latinitate sau cu explozia tipografica determintata de inventia lui Guttenberg.
Pe firul restitutiv mentionat, sa constatam ca in afara de Stefan Zeletin nici o personalitate nu mai are vreo statuie. Se mai pastreaza case care n-au devenit memoriale sau muzee pentru George Emil Palade la Sendresti - Motoseni unde populatia constientizeaza permanenta premiatului Nobel si repede face legaturi cu familia sa din care ar mai exista un stranepot din partea locului. Mai exista casa in care a locuit si crescut C. D. Zeletin, la Burdusaci - Rachitoasa, dar nu se mai pastreaza nimic local dupa Ion Berdan, D. V. Marin, V. Moraru, Gh. Popa, M. Varvara s.a. Totusi oamenii acestia n-au devenit niste destarati !
(va urma)

[ add comment ] ( 15 views )

<<First <Back | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | 42 | Next> Last>>