CARAGIALE ... in lumea noastra ! 
Caragiale Ion Luca reprezinta in fata lumii, de vreo 13 decenii, societatea romaneasca mereu actuala si... contemporana, spre deosebire de Eminescu propovaduitorul, lira de aur a aceluiasi neam, modelul expresivitatii poetice. Daca-i adaugam si pe ceilalti mari clasici (Creanga, Slavici), poate intelegem mai usor ca MULTIMEA avand calitatile, defectele si umorul innascut e in opera dramaturgului si scriitorului nascut in apropierea Ploiestiului; o multime de Limba Romaneasca, intr-un segment de timp (istoric) care avea nevoie de un Luceafar pe care sa-l asculte pururi! Dar si de ,,croitorul” care sa le ia masura caracterului.
Redivivus observatorul fidel pentru anii de framantari, redivivus umorul de calitate chiar cand cultura video pare sa intunece vechile orizonturi.
Nascut de ,, Sf. Vasile, Grigore si Ion”, adica la 30 ianuarie, acest Ion (prenume romanesc reprezentativ alaturi de Gheorghe) este cel mai mare dramaturg, in limba nationala (,,O scrisoare pierduta” e mereu regasita, ,,O noapte furtunoasa”, nu e numarul 9, ci, mereu NOUA, celelalte-s bijuterii comice, iar drama ,,Napasta” e mereu adevarata!), e prozator reprezentativ, cel mai mare pentru secolul lui (si nu-i putem nicicum uita nuvelele), iar pentru posterioritate ... MOMENTE SI SCHITE sunt monumente pentru secolul XX si tot modele pentru secolul XXI.
Pare un truism sa afirmi ca opera-i cuprinde mai toate sectoarele vietii sociale intr-un stil fluent si spumos, chiar si cand evoca imprejurari tragice. Tot asa afirmatia ca ,,neica” e mai actual ca niciodata.
Sfantul umorului romanesc tiparit, tipand prima data, de alti trei sfinti (Vasile, Grigore si Ion) indreptandu-si bunavointa catre o natiune mereu bogata si trista (,,la noi sunt codri verzi de brad/ si campuri de matase,/ la noi atatia flutura sunt/ si-atata jale-n casa”, zicea Octavian Goga, un geniu al poeziei despre viata trista a unei natiuni).
Spre deosebire de Eminescu (cel din Doina), marele dramaturg n-a scris nici un rand impotriva vreunei nationalitati si totdeauna e impotriva naravurilor timpurilor; ca prin teatru a satirizat mai acid, aspecte mai multe (,,Prin el naravuri indreptati/ Dati ascutiri de minte” - Iancu Vacarescu) si cu talent desavarsit este, sigur, de atributul geniului. Al sau, al poporului roman...
In ianuarie s-au nascut mai multe genii printre care: cel tutelar (la mijloc), cel reprezentativ in fata secolelor (la sfarsit), de ziua sfintilor intre care vor intra in cele din urma. Pentru ca cei trei sfinti din calendar care nu stiu ce si cand au facut ceva pentru romanism (mai toate biografiile sfintilor fiind legende facute si refacute dupa sute de ani; hm, o discutie foarte lunga!) nu pot concura sfintii literelor, limbii si simtirii romanesti care, iata, exprima si innobileaza viata si astazi. Sa nu uitam vreun moment ca ,,involutia limbii” este inspre pieirea ei in cateva zeci de ani.
Ca pietre pretioase, monumentele de limba lasate de Eminescu si Caragiale sunt izvoare reintineritoare, autorii fiind BRILIANTELE dintr-un lant al valorilor care trebuie sa fie fara sfarsit. Multimea imensa (omenirea dintre granitele Limbii Romane) a lui Caragiale (care soarbe slovele eminesciene) nu trebuie re-creata, inca, ci doar incurajata sa existe! Cata vreme exista Caragiale, exista limba, simtire, popor, educatie, umanism si ... distractie!
Existam, deci!
Limba Romana va evolua, probabil inspre tehnicism, oamenii robotizati, alergatori aprigi dupa ,,ochiul dracului”, tara inspre o instabilitate (disparitie) asa cum s-a intamplat cu indienii amerindieni, dar spiritul ar trebui sa fie vesnic.
Sa nu creada cineva ca tare plangem acum pentru cei care vor veni si a caror viata va fi cu totul altfel. In 1927 inventatorul roman Tesla proorocea ca in mileniul acesta vom avea centura de transmisie radio libera (si o avem prin telefon, radio, televizor, calculator) iar Pamantul va fi inconjurat de o centura electrica gratuita. George Calinescu ,,vedea” ceva din caracteristicile limbii actuale. L. Blaga vedea prin metaforizare, crestere in expresivitate. Nu stim cat ne-ar intelege vreunul dintre cei amintiti.
Dar:
Atata vreme cat Limba Romana ne exprima felul de a fi (cam pe oriunde in lume), borna de orientare numita ,,opera lui Caragiale” ramane ca o flamura tricolora pe muntii Himalaya. O vor vedea mai putini (in special cei plecati ,,afara”) , dar acolo sus reflexele diamantelor acestei limbi vor ghida eforturile slujitorilor ei.
Caragiale cel de acum un secol si autorul dramatic si scriitorul transpus cinematografic (ce mari servicii face televiziunea nationala cu arhiva sa!!!) ori mereu reluat pentru public, ca adevarat prototip, este idol, mentor sau model fara uzura.
In conditiile de astazi cand televiziunea si computerul substituie cartea pentru inspiratia sau viata dintotdeauna normala, TREBUIE sa ne intoarcem spre dramaturg si prozator. Pentru ca si-a pastrat contemporaneitatea, pentru ca inspira intoarcerea la omenie, umor, pace, el ar trebui preaslavit intre granitele Limbii Romane. Sa speram ca asa va fi si ca sanctificarea sa nu e departe.
Cat mai citim noi, publicul obisnuit, despre sfinti inclusiv despre cei trei?
Caragiale ne-sfantul e viu, ne alina sufletele, simturile, viata. Il citim in carti, il vedem in filme, ne gandim (cand vrem) cu recunostinta: traim de peste un secol in ZODIA CARAGIALE!


[ add comment ] ( 8 views )
RASPUNSURI SCRISE ...la intrebari puse (!) 
Marti, 20 ianuarie 2015, a avut loc o lansare de carte eveniment: ,,INVATAMANTUL VASLUIAN, file de istorie, secolul XVIII” - 2014, alcatuita de un colectiv coordonat de prof. dr. Nicolae Ionescu, cu sprijinul determinant al (banului, nu !) Gabrielei Placinta, inspector general al judetului Vaslui. M-am reintalnit cu prieteni si adversari, i-am oferit o carte cu autograf doamnei Condrea si alte cateva... altora. Am ascultat cu atentie, povestile nemuritoare ale catorva si n-am apreciat de loc, absolut de loc ,,prezentarea/ introducere” a prof. univ. dr. I. Agrigoroaie de loc din Iasi - plata, neinformata, lalaie, excesiv de lunga. Abia dupa 40 de minute a spus cate ceva mai interesant. Ceilalti s-au intins mai putin, dar tot propagandistic, pentru ca n-au avut timp sa rasfoiasca volumul de 612 pagini.
I-am felicitat pe realizatori, pentru ca, chiar tare greu se realizeaza o asemenea monografie. Nichita Stanescu, la Vaslui, 1971: cine mai are intrebari, ca eu am gasit raspunsurile...
Ma bucur ca am forta si mare pofta de munca. Nu va pot spune la ce lucrez, ca pregatesc mai multe carti: stiu, vreau si pot.
Cu dusmanii stau bine, ca mor de grija mea. Adversarii iarasi, la datorie, prieteni pe unde mai pot. Am primit destule felicitari atat pentru opera, cat si pentru cei 18 ani de aparitie a Meridianului.
De ce a fost premiat (?). Cititi-l si observati zecile de informatii, calitatea colaboratorilor, alergatura si constructivismul nostru.
Da, e mai mult decat un ziar. Daca de 18 ani are pagina literara... Daca tot Val e mare poet, se ingrijeste de ,,suveica” lui...
Pentru adversari:
Ma angajez sa ma duc pe jos pana la cel care poate sa-mi egaleze performantele.
Ce-am facut, pana pe acolo ? Poate ca mai e vreun tampit sa nu vada numarul de carti (chiar daca nu toate foarte bune, dar toate interesante) recordul Guiness-Book la interviuri cu sefi de stat, cu personalitati, la numar de transmisii, iar la cea mai larga vedere: simpozioanele interjudetene, demne de un vicepresedinte UZPR.
Nu ma laud, doar prezint situatia reala, ba, inca total incompleta.
Nu inseamna ca faptele nu exista daca, Ion Ion nu le stie sau Neculai nu vrea sa le vada. Detractorii au existat absolut intotdeauna, dar daca-s cu deficiente intelectuale, la ce bun sa-mi bat capul ?!!
Da, am plecat dintre Racova (ma rog, gazda lui Stefan cel Mare) si Vasluiet (pe malul lui s-a turnat filmul consacrat lui Stefan, si eram acolo!), adica din Vaslui si am ramas, aici unde pun bine-bine, osul la treaba.
Ce inseamna ,,la roate”? Ar fi acolo unde e mai greu de realizat ceva.
Vedeti ca s-a realizat volumul amintit de istorie a invatamantului. Primul, repet, primul care a tiparit ceva despre asta am fost eu, in 1980 (!!!)
Pentru adversari:
Suntem in competitie, ce-i drept si nu totdeauna iesim primii. Dar trebuie sa recunoasteti ca doar 7-8 chiar fac acel ceva unic: Baban, Clit, Marin, Ravaru, Tudosie, si... dr. Valeriu Lupu. Deci, sa ne tina Cel de sus....
Faceti si voi, garantez ca voi fi primul sa va recunoasca valoarea.
Meritele voastre nu se suprapun cu ale mele, deci avem toti, loc sub soare.
Pentru prieteni:
Indrazniti, oameni buni ! Va incurajam cat si cum putem. Pot fi 100 de reviste, tot ziarul acesta se citeste cel mai mult.
N-am totdeauna dreptate, asa-i ! Dar plec de la indemnurile acelui invatator al neamului, Ion Heliade Radulescu: faceti, faceti si nu stricati.
Pentru toti:
Haideti la lupta pentru pastrarea Limbii Romane !
Inter arma silent musae: cat mai putin zanganit de arme, ca fiecare traieste pe munca lui, cu viata lui. Pentru mine, pe net mai sunt vreo 2-3 paduchi fara nume. {i eu pot ramane Steaua fara nume.
De ziua Unirii: impreuna suntem mai puternici !


[ add comment ] ( 6 views )
EMINESCU ... din limba romana ! 
Goethe ,,slabeste” in fata internationalizarii unei limbi care intuneca limba germana. Lamartine, Victor Hugo si pleiada franceza ,,se englezesc” in speranta ca mai raman destul in cultura umanitatii... Dante Alighieri si alti corifei italieni de pe socluri seculare sunt mangaiati de laudele in limba internationala de comunicare.
Byron (englezul), Withman (americanul) incep sa nu mai fie reprezentanti pentru aceasta limba de circulatie mondiala care, si ea, devine altceva decat engleza veche. Mondializarea isi imprima nota specifica in actiune, gandire, teritorii, limba.
Modelul Limbii Romane este si (poate) ramane Eminescu cat va mai exista aceasta forma de comunicare. Nu e de loc greu sa se observe asaltul pernicios al neologismelor tehnice care nu pot comunica fondul sentimental si nici reactia sufleteasca specifica la freamatul naturii (codrul mai e frate cu romanul ?)
Ati observat ca revolutia video/ tehnica inseamna imagine, ceva sunet si zero suflet? Ca intreaga evolutie umana se rupe de frumusetea initiala, ingenua, nealterata ? (Priviti datinele - obiceiuri de Anul Nou ca spectacole de scena).
Mai clara azi, ruptura era semnalata de acum un secol si jumatate de poetul nepereche. Astazi insa, nu e vorba numai de copilarie si maturitate. ,,Astazi, chiar de m-as intoarce a-ntelege nu mai pot./ Unde esti copilarie,/ Cu padurea ta cu tot?” Varstele fundamentale - copilaria, tineretea - si-au schimbat preocuparile, simtirile, visurile si manifestarile ! Ruptura dintre generatii e deja fapt implinit.
Comunicarea prin telefon, retele de socializare, televiziune, micsoreaza implacabil rolul cartii (si abecedarul e ... calculator !), anuleaza fondul ancestral, benefic, plin de invataminte, ca si modurile specifice de comunicare ! Deci si sistemul milenar de valori se tot modifica.
Nici macar nu putem plange pentru varsta mai veche a omenirii ! Trebuie sa traim astazi si in viitor.
Dar putem lupta pentru principala forma de individualitate (cu) forma veche si inteleapta a invatatilor nostri !
Poetul nostru national marcheaza ora fericita a Limbii Romane, menita sa fie model peste veac, chiar daca nu va fi la fel de bine inteleasa, utilizata, pastrata. M. Eminescu, M. Sadoveanu, L. Blaga, N. Stanescu n-ar intelege prea bine cresterea computerizata a limbii nationale, dar ar re-crea-o, ar gasi formele noi, asa cum o vor face toti acei care vor reprezenta simtirea acestei natiuni si vor purta mai departe batalia pentru LIMBA NEAMULUI.
,,Izvorul pururea reintineritor” nu va fi cel ,,curat ca lamura” al folclorului (din ce in ce mai putin pregnant, adica alta pagina veche) ci opera scrisa a ipotesteanului devenita de pe acum simbol si mod de referinta, fara de care nu se mai poate.
{tiu eu, poate ca inca nu intelegem rapiditatea cu care limba nationala se modifica in cadrul evolutiei legice, social - economice si culturale: se schimba lumea, cum sa nu se schimbe limba ?
Reintoarcerea la vatra dintai, la izvorul Eminescu, tine de avanturile momentelor in care trebuie afirmata existenta creatoare! Asta presupune secole chiar, inclusiv atunci cand doar un fel de engleza, chineza si o limba a musulmanilor vor mai exista in comunicarea mondiala ! Cine sa vrea disparitia limbii, a poporului, a istoriei sale ? Si totusi, daca ceva cu totul imprevizibil azi nu se va ivi, cam asta se va petrece !
Suntem intr-o aspra batalie pentru Limba Romana cu metaforele ei, cu unicitatea exprimarii simtirii nationale, care trebuie sustinuta aprig inclusiv intr-o posibila enclavizare. Poate n-am pierdut razboiul. Nu suntem alarmisti ci doar intelegem in devenirea ei o istorie defavorabila.
Opera lui Eminescu (si) prin continut, prin realizarea unei inalte expresivitati, unice, este necesara intregii umanitati, dar mai ales pentru noi cei de azi care ne straduim sa avem dreptul la viata si personalitate.
Fara el, fara alti mari creatori care ilustreaza secole de cultura, de minte, inima si literatura, nu putem sta in fata stapanilor lumii, fara apartenenta de neam nu putem exista.
Constienti fiind ca bogatia sufleteasca, ca ,,al lumii intregul sambur/ dorinta-i si marirea” depind de ilustrarea eminesciana, trebuie sa-l veneram, fie si periodic, de Ziua Limbii Romane inaltandu-ne ,,ad astra per aspera” cat ne permite vointa, educatia, aspiratia noastra, a fiecaruia in parte si a tuturor la un loc.
Cand noi si ale noastre vor trebui ,,sa poarte un nume, un singur nume”, acesta va fi tot Eminescu.


[ add comment ] ( 14 views )
BILANTUL SI MANDRIA NECESARA 
Sa nu ne creada cineva... orgoliosi! Credem insa ca, daca noi cei care faptuim cate ceva nu comunicam... atunci cine si de ce, luand in consideratie ca putem starni invidii si dusmanii nu laude.
Anul 2014 a zburat ca o framantare grabita in care se amesteca mari dezamagiri cu eterna speranta. N-am facut parte din planurile Domnului nici in aceasta perioada! Nimeni nu se poate lauda cu bunastare!
Am recitit ,,Bilant si previziuni” din decembrie 2013: 90% am avut dreptate. Inainte de orice, sa spunem ca si pe noi ne-au calcat hotii: cei cu cuvantul inselator si cei cu mana `n averea noastra. Pe primii ii ocolim, pe ceilalti ii apara POLITIA. Din 4 dosare la Politia judeteana, nici unul nu s-a rezolvat, comisarii Carp si Golescu (de la municipiu) par a fi impotriva. Sa nu mai spunem ca am alergat mult de ne-am tocit cauciucurile la autoturisme, adica am vaslit mai zdravan din barca pe vreme de furtuna. Deci:
Realizari:
- Au trecut peste 18 ani de la aparitie (1996) si realizam o publicatie buna cu aparitie tipografica si online: Meridianul. Dar existam cu Unison Radio Barlad (in eter si online) si cu TVV.RO. E de ici, de colo, sa fim singurul grup de presa din judetele Moldovei? Avem o trupa buna, buna in grupul nostru printre care un doctor in stiinte, un doctorand, un scriitor si poet remarcabil, o graficiana remarcabila si multi colaboratori de valoare.
- Am cutezat sa ,,ne lipim” si de o revista: ONYX e pe piata si intra in anul IV cu ambitii noi, adica ne-am intarit cu Ion Mititelu dar si cu multi primari inimosi si valorosi. Speram sa realizam topul primarilor din cele doua judete: Iasi si Vaslui.
- Am organizat si sustinut 14 (paisprezece) simpozioane interjudetene in judetele Bacau, Iasi, Galati, Vaslui unul mai spectaculos decat altul cu cateva mii de persoane asistente. Din ce stim, suntem unici in toata Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania. Dezvoltarea culturii romanesti prin incurajarea scriitorilor si mobilizarea populatiei nu poate fi contestata. Am inceput cu Omagiu Cartii Vasluiene si am continuat cu Romanesti, Iasi, Harlau, Prisacani, Barnova-Iasi, Barlad, Ivesti (Vaslui), Podu Turcului (Bacau), Liceul ,,Gheorghe Vranceanu” - Bacau, Ciortesti, Lungani (Iasi), Liceul ,,Costache Negruzi” Iasi si Tepu - Galati.
Colaboram bine cu Academia Pastorel - Iasi, multumim, coane Mihai si celorlalti.
- In plan personal: prof. dr. D. V. Marin isi mai adauga 5 tiparituri, Val Andreescu alta, Ionut Horeanu alta. Dictionarul personalitatilor bacauane scris de Cornel Galben are pagini consacrate lui D. V. Marin (al 13-lea dictionar cu personalitati) alte volume sau publicatii iesene, bacauane, vasluiene consacra mentiuni si articole ziarului si revistei.
- Un gest unic: 29 mai 2014, la Podul Turcului - Bacau, intalnirea absolventilor din 1959, film, concert, expozitia speciala a pictoritei Letitia Oprisan, cartea ,,Prima clasa.../ Personalitati de pe Valea Zeletinului”. Dintre ei existau 6 mari personalitati ale stiintei si culturii romanesti de pe Valea Zeletinului: Mircea Varvara, Iancu Grama, Ioan Berdan, D.V. Marin, I. Moraru, Gheorghe Popa cu doctorate si opera de valoare nationala ( 32 de absolventi, 22 `n viata).
Tinem sa amintim ca previziunile noastre din editorialul citat s-au adeverit sau se ,,implinesc” si in 2015 (USL s-a destramat, Crin nu e presedinte, nivelul de trai a scazut etc. etc). Sa-l vedem pe Klaus Iohannis, pentru ca Ponta care ,,avea ce nimeni n-avea”, e iarasi pisicut. Asteptam.
Din pacate:
- Interesul pentru carte, pentru presa, pentru invatatura scade in continuare chiar daca se imbunatateste comunicarea online. Ca previziune: e aproape televizorul la locul de munca si prezenta video in mijlocul campului; Pentru ca nu cred ca oamenii vor sa ramana tampiti, cartea (si presa) vor mai exista o vreme.
- Criza bancilor va continua, deci vor lipsi investitiile care sa dea impuls vietii social - economice.
- Va continua aprigul atac asupra limbii romane, a istoriei neamului, a fiintei nationale, vedeti cum si emisiunile de pe TVR (toate) sunt infectate? Celelalte si mai si !
Trist pentru ce ne asteapta, trebuie, si raman totusi, optimist!
*
Va dorim, noi toti, tuturor sanatate si minte !
Sa trecem de greutati !


[ add comment ] ( 10 views )
22 … la noi! 
Am depus coroana din partea Partidului Verde la Monumentul Eroilor (de langa mausoleul lui Pene[ Curcanul) in cimintirul vasluian. Arareori mi s-a intamplat sa fie pe placul meu o asemenea comemorare, adica un ,,tipic”, simplu insotit de cuvinte bine simtite. Coroanele oficialitatilor si partidelor au fost dovezi materiale, legate de existenta umana efemera iar cuvintele rostite de putinii alesi au patruns in sufletele celor prezenti. Bravo profesorului Paul Munteanu, profesorului Dumitru Buzatu, prefectului Andrei Puica pentru ca au transmis ce au simtit.
Scurt si bine punctat.
Revolutia la Vaslui a fost un fel de petrecere pe acordurile Imnului national, pentru ca in balconul Prefecturii s-au perindat feluri de fiinte care au intretinut fiorul patriotic al momentului. Dupa ora 12:50 al zilei de 22 cine a intrat in fata era neaparat un curajos, din ordin sau din chemarea interioara. Paul Munteanu, Miluta Moga erau la dispozitia unei doctorite turnatoare, iar Marian Enache a conferit aparenta juridica de legalitate. Dupa 10 ianuarie 1990 au venit acei care stiau ce au de facut. In judet nu au fost impuscaturi sau pierderi de vieti omenesti.
Mortii sunt insa ai nostri! Au cazut pe oriunde (in tara aceasta) a fost nevoie de ei: peste 20! Au fost jertfele dictate de altii, dar tot eroi raman pentru ca si lor li se datoreaza ceea ce avem astazi, cat si cum suntem. Acela si atunci a fost rolul lor istoric, de 25 de ani curgand pe numele lor din ce in ce mai multa uitare si… nedreptate! Interpretari? Oricate, oriunde!
Jertfele pentru o alta viata au fost dintotdeauna, sunt si astazi!
Credeti ca iesenii, bacauanii sau alti moldoveni s-au gandit la sacrificiu acum un sfert de secol? In aceasta parte a tarii a fost liniste dar reprezentantii - eroi au fost intre cei impuscati si (sau) martirizati in locurile fierbinti.
Pe mormintele atator stramosi, deci si ale lor se inalta speranta unei altfel de vieti, poate doar in carti realizata. Numai ca:
- Fiinta noastra nationala este in mare pericol! La ce ne mai trebuie tara numita Romania, daca e (inca), greu si pe oriunde in lume o ducem mai bine?
- Componenta de baza a romanismului, limba e alterata, uzurpata, schimbata, neglijata. Nu e nevoie sa se trezeasca Stefan cel Mare, nici Mihail Sadoveanu ci doar vreun bunic al nostru sa vedem ca doar noi il intelegem, dar el pe noi, nu! Ce cruci si-ar face Bunul sa se vada pe facebook!
- Traditiile si obiceiurile, cele mai fidele insotitoare ale FIINTEI NATIONALE incep sa ramana mult in urma si cu un continut schimbat, mult uniformizat! Globalizarea va domina, sigur si repede forta de creatie a popoarelor inspre o alta cultura.
O alta ISTORIE se faureste si se poate scrie acum! Rupta de cea veche !
Noi putem face: a) Bilantul dupa 25 de ani de la Revolutie; b) Bilantul de sarbatori ca sa vedem mai constienti calea de urmat; c) Urarile firesti la o alta sarbatoare a crestinatatii, a neamului nostru, a noastra, a noastra. Nu-i asa ca ne simtim bine intr-o familie?
... La noi, pe 22, e liniste, pace, speranta, credinta; o noua nadejde.
Si viata !
Sa nu uitam ca viata e acel moment mi-nunat pe care-l descoperim mereu prea tarziu! Fara sa uitam ca in ‘89 a existat un decembrie 22!
*
La multi ani de Sarbatori, la multe impliniri si la nestirbite sperante si in 2015.


[ add comment ] ( 11 views )

<<First <Back | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | Next> Last>>