BISERICA, adaptata, modernizata, informatizata ! 
Un efect invers al crizei de saracie: inmultirea constructiilor de biserici si dezvoltarea invatamantului teologic. Reinfiintarea Episcopiei Husilor a insemnat revigorarea institutiei spirituale si a ... Seminarului Teologic de la Husi.
De cativa ani buni Prea Sfantul Parinte Corneliu vicar (de pe 29 iunie, episcop) a condus cu autoritate cinul preotesc si pozitionarea clerului in fata comunitatii.
Credem ca Biserica din judet (formula generalizanta) este cea mai profitabila si exacta intreprindere economica (chiar cu elemente de evaziune fiscala). Atatea donatii din partea politicienilor si a enoriasilor s-au concretizat prin drumuri de acces la toate manastirile si bisericile, icoane si podoabe, dar mai ales la construirea a numeroase lacasuri de cult, astfel, ca in prezent nu exista nici un sat fara biserica (sau troita).
Multe dintre ele sunt inzestrate cu aparatura fono si video pentru sustinerea unor slujbe atractive. Preotii au autoturisme si celulare, de fapt sunt oameni moderni cu tipicuri vechi ... Pentru ca nu exista nici un fel de alta institutie (chiar si armata) cu o disciplina mai liber consimtita. Educatia germana a episcopului, de altfel un mare spirit al timpului nostru, desi e tanar, a impus o disciplina pe masura ! Rezultatele se vad !
Catedrala episcopala si Muzeul Episcopiei precum si Seminarul, sunt modele ilustrative pentru saltul calitativ al actului confesional pentru o populatie ortodoxa de circa 96,7%.
Cateva procente din populatie sunt CATOLICI sau adventisti. Dat fiind ca si pastorii sunt persoane de valoare (Vaslui, Eugen Profir - adventist), presa Grupului Cvintet Te-Ra i-a sprijinit, popularizat, incurajat, fara vreun fel de imixtiuni.
Meridianul, TV.V si Unison Radio au transmis in direct manifestari de tip pelerinaj la Braul Maicii Domnului, adus la Vaslui, in piata centrala, vizitele unor inalti ierarhi ca ~nalt Prea Sfintitul Daniel sau Teofan – mitropoliti, prezenta, slujba si interviul special (pentru TV.V.) a Prea Fericitului parinte Patriarh Teoctist, interviuri cu episcopul vicar (si alti episcopi), stareti, protopopi, preoti, fie cu ocazia tarnosirii bisericilor ca cele de la Vinetesti, Feresti, Satu Nou, Munteni de Sus si multor altora, fie la marile sarbatori religioase de peste an. De Pasti TV.V. a transmis total slujba de inviere. Editii speciale au realizat cele 5 mijloace ale Grupului de Presa, cu ocazia instalarii episcopului Corneliu.
Efectul spiritual, cultural, informatic la care se adauga cresterea autoritatii morale a posturilor, nu se pot nicicum nega.
P.S. CORNELIU
Intronizat pe 29 iunie 2009 sub titulatura de mai sus. Corneliu Onila, mireanul s-a nascut in com Albesti si a dovedit de mic aplecare catre cele sfinte. Din 1999 a fost ales si hirotonisit episcop vicar; si-a continuat studiile in Germania (doctorat). A condus si conduce Seminarul de la Husi, devenit important factor de cultura si spiritualitate romaneasca. Seminaristii se intorc anual cu premii judetene si nationale; au un cor exceptional.
Episcopia are cele cinci Protopopiate (Vaslui, Barlad, Husi, Negresti, Falciu) care sunt responsabile pentru cele peste 220 de parohii.
A luat un mare avant construirea de biserici, dotarea si informatizarea lor.
Fara indoiala, P.S. Corneliu, episcopul de Husi si ca mare personalitate, are o influenta majora in indrumarea spirituala a tuturor cetatenilor din judet.


[ add comment ] ( 11 views )
“ISTORIE” USOR POLEMICA (in cartea Meridianul, Axa Cultural - Informationala) 
De fapt, consideratiile despre animatorii locali sau de suprafata mai mare trebuiesc extinse si mereu amendate. La nivelul unor localitati din judetul Vaslui sunt pasionati de cultura ca invatatorul Temistocle Diaconu (Padureni) care conduce un titrat ansamblu, STEJARELUL, cu sumedenie de iesiri in tara si in strainatate si care in calitate de primar a inflorit comuna; Vasile Bulai din Miclesti, director de camin cultural si sotia sa, Maria, bibliotecara, "intretin " un ansamblu ceva mai cu putina faima, dar prezenti mereu la ziua satului (din octombrie), Aurel Spataru din Viisoara conduce VOINICELUL, ansamblu special pentru stimularea talentelor locale. Sunt mai multe asemenea initiative (locale), demne de toata lauda, ca cele de la Pogonesti, Murgeni, Buda (Stemnicul condus de Romica Rusu, comuna Osesti), papusarii lui din Muntenii de Jos ai lui Romica Bunchi sau ziarul Viata Satului de la Valeni, al lui Dan Ailincai.
Purtatoare de folclor viu si pastratoare de traditii sunt Rapsodia Vasluiului si Trandafir de la Moldova (Husi); dar judetul Vaslui s-a bucurat de statornicia lui Gigi Ilascu, un impatimit al jocului popular moldav pe care l-a promovat, ca instructor, din Novosibisk (Rusia) si pana la Londra cu diverse ansambluri artistice din judet si din Moldova.
VIATA ca un joc, (editura Sfera, Barlad, 2008), cuprind memoriile unui haiduc pe scena si e un binemeritat omagiu pentru o fire prietenoasa, calda, creativa. Perechea lui artistica este Prof. Nicolae Balan... alta viata inchinata folclorului si artei. Daca Gigi Ilascu a implinit 70 de ani (cand il vezi are... 50 !) un alt prieten al nostru sculptorul Cristi Pantea a implinit de curand 60. Cartea – album Pasiune si Destin, (editura Panfilius, Iasi, 2007) ilustreaza alta valoare de Dictionar al artistilor plastici. Sculptorul cu autoportret in ipsos (1964), maternitate in marmura (1968), Alexandru Ioan Cuza, ciment patinat (2006), Mihai Eminescu (ciment alb, 1997), Mihail Sadoveanu (2002) si mai ales {tefan cel Mare (2004) este... exceptional !
Daca dansul lui Ilascu antreneaza multimi, din pacate, opera oricat de valoroasa a lui Cristi (care mi-a facut si mie bustul si un basorelief) este doar pentru initiati !
Mi-a facut onoarea sa ma viziteze la redactie Nastasa Fortu, un tip mare si la propriu si la figurat, artist plastic recunoscut in tara si peste hotare, autor a numeroase expozitii, ultima vernisata la Iasi in luna iunie, un pictor exceptional de actualitate si mare interes. Jurnal de atelier (Editura Printco, Iasi, 2009) sintetizeaza o complicata viata de artist inca in evolutie si pictura revolutionara.
La un alt nivel se situeaza unii dintre cei cu atributiile functiei de indrumare a creatiei populare si incurajarea traditiilor ca Lucian Onciu, tanar actor dar si tanar la Centrul Judetean de Creatie, speranta pentru viitor. Pe langa casele de cultura sunt diversi indrumatori care sustin sau instruiesc formatii (Ionel Rosu - Balada din Barlad) dar fara indoiala directorii caselor de cultura sunt animatori autorizati si importanti (i-au amintit pe Emil Rascanu din Vaslui si Virgil Giusca din Barlad, adaug pe Sergiu Gaina din Husi) si pe cei de pe langa cluburile elevilor.
Pe alt palier ar putea fi "presarii" adica ziaristii locali de toate soiurile care reprezinta macar un "sector spiritual" dat fiind ca si in presa locala putem vorbi de tabloidizare si alergatura dupa... scandal !
Daca segmentul nu reprezinta nicicum factorul cultural, el este insa principalul vector informational. Cu impliniri si rateuri, dar cu indeplinirea unui rol necesar unei societati, romanesti, inca nesituata in normalitate !
Ne intrebam iarasi: dintre sute de... ziaristi, cati vor ajunge vectori culturali, cati poarta pe umeri responsabilitatile liderului – animator ? Adica o capacitate de a mobiliza si pe altii, de a-i indruma, sau, macar, influenta ?!
Revenim la palierul superior: dintre sutele de nume afirmate deja, CARE are influenta in mediul cultural vasluian ?
Mai intai, dintre cei "plecati".
a) Diaspora. Colegii de la Biblioteca Judeteana lucreaza la o biobibliografie cu aproximativ 200 de nume. Care, oare, comunica intr-atat cu familiile si cu prietenii sa determine vreo reactie locala ? Cand a revenit Anghel Rugina dupa ani si ani, chiar a existat o inviorare, inclusiv in presa vasluiana. Din cand in cand mai comunica si Constantin Clisu din Canada. O valoare ca tanarul medic chirurg, Marius Titi Moruzi, din Paris, acum nu poate face mai mult decat sa-si construiasca o cariera. Altii cu alte cateva reveniri, sporadice si... atat !
b) Stabiliti in alte orase, vasluieni se afirma in toate marile orase. Se pare insa ca fara prea multe foloase pentru noi si pentru ai nostri. Artistul plastic Nicolae Suciu este presedintele Uniunii Artistilor Plastici din Maramures. Noi, doar, abia am auzit de el... Marta Miclescu (nascuta la Gugesti, 1926) are o bogata "prezenta tipografica", respectiv volume de proza, poezie, aforisme, in ultimii ani de viata. Prezenta in comuna ? Petru Cimpoesu e, se zice, mare si respectat scriitor in judetul Bacau. Cat beneficiaza cei din Puscasi (unde s-a nascut, in 1952) de valoarea lui ? Macar, un spectacol cu Teatrul de animatie, Bacau, cat a fost director, a organizat in comuna natala ? Dar, cei din Tg. Mures, Cluj, Timisoara, Giurgiu, Constanta ce legaturi mai pastreaza cu judetul Vaslui ? Informatia afirmativa ne lipseste.
O rapida evaluare impune atentiei zeci de nume, fapt ce demonstreaza integrarea noastra cultural – informationala in peisajul national. Cei din Iasi sunt chiar activi si influenti. Vasile Arhire, redactor la TVR – Romania. Transmite meciuri de la Vaslui dar participa si la evenimente culturale; Mircea Ciubotaru, negrestean ramane lipit de conjudetenii lui; Vasilian Dobos, (n. 1953), mare artist plastic si poet este un fel de "Dumnezeu in Direct" (Iasi, 1999) inclusiv prin editura lui; C. Parfene (m. 2004) era un excelent animator cultural si comunicator respectat; Elvira Sorohan (tot prof. univ. dr. nascuta in 1934) a participat la intalniri si bacalaureate in judet, a indrumat competent numerosi studenti,; Cassian Maria Spiridon (n. 1950, la Negresti) e o prezenta activa si stimulativa si ca sef al Uniunii Scriitorilor; Lucian Vasiliu cel molcom, tare placut la vorba si la vedere (n. 1954, Puiesti) e un sufletist de exceptie; Laurentiu {oitu (n. 1945, {uletea) e un adevarat model de patriotism local recunoscut pentru valoarea sa in mediile aca-demice straine; Titus Raveica (n. 1935, Scheia), fost presedinte CNA intruchipeaza "Umanismul Renasterii" (2001) si ne ramane, ca si ceilalti, prieten de suflet. L-as detasa putin pe Ioan N. Oprea (n. 1932) care scrie carti despre Vaslui si e un impatimit de cultura judetului.
Dar tot la Bucuresti sunt cei mai multi stabiliti dintre marile valori vasluiene, "emigranti". As enumera pe Valentin Silvestru (n. 1924), un reper imposibil de egalat pentru ce poate face pentru ai lui un fost vasluian, Marin Aiftinca (n. 1940), Ion Mungeanu, Mircea Colosenco (felicitari pentru dinamism si realizari), Mihai Ogrinji (n. la Brodoc, 1954) si dupa cum am scris se afirma Lucian Parvoiu, Catalin Striblea, Catalin Lenta s.a.
Intrebare "de final". Putem cuantifica si stratifica ori determina contributiile majore ale localnicilor ?


[ add comment ] ( 6 views )
ISTORIA PRESEI LOCALE -scurte concluzii- 
Dintotdeauna au existat autori cu opera in sertare, slab perceputi in public; au existat mereu galagiosi cu puterea cuvantului in vazul lumii, daca nu chiar politicieni; dar tot asa, au existat indrazneti care-au bulversat contemporanii. Care si in ce masura si cand sunt din GENERATIA ACTIVA ?
Totul se leaga de ... modele !
Indeobste o generatie ar fi circa 30 de ani din viata unei comunitati.
Cum nu avem o bariera de timp, o data unanim acceptata, iar autorii si-au editat opera in ultima perioada de timp putem considera toate mijloacele de presa ale momentului, si mai ales TV.V – Unison – Meridianul ca reprezentand GENERATIA ACTIVA, adica autori de varste diferite care au publicat masiv (nu numai in presa) dupa 1989. Antecedentul ar fi "literatura dintre 1900 – 1918" cu distincta individualitate, posteminesciana si postcaragialiana. Grup masiv, sute de vasluieni (nascuti sau localizati in judet ori "plecati" in tara, sau "peste")dintre care sunt totusi, cateva varfuri mai mult sau mai putin nominalizate, in mari lucrari de sinteza sau dictionare.
Reamintim criteriile adoptate de noi (pag.23) pentru a determina plusul de merit pentru publicistica locala si integrabili Curentului cultural – informational.
1. Sa fi fost ziarist sau sa fi publicat in ziare.
2. Suprafata sociala, prin functie sau activitate.
3. Opera tiparita, indiferent de tema sau specialitate, beletristica sau nu.
4. Impactul social al contributiei sale.
5. Masura de MODEL a fiecaruia, macar in domeniul cel mai dedicat.
Ca orice "instrumente" de masura acestea sunt amendabile. Bunaoara Ion Toderascu a fost redactor la un ziar, dar de peste un deceniu s-a retras la gospodaria parinteasca din Lipovat si nu scrie decat epigrame si chiar lumea din sat nu-l cunoaste, desi a castigat mai multe premii la concursuri interjudetene de epigrame. Nu pare a avea nici "suprafata sociala", adica influenta de vreun fel asupra consatenilor, nici impact al activitatilor sale literar – artistice si cu atat mai putin ... model ! Cam aceeasi situatie o are Aurel Cehan, epigramist cu har, dar lipsa la chemari sociale, Constantin Jomir fost mare, acum doar bunic, Constantin Manea (epigramist), Constantin Slavic (povestitor, fara spor, dar neodihnit), Leonard Ciureanu, poet abscons retras la tara, Mihai Ciobanu (pensionat si din viata publica), Nicolae Anton (invatator la Danesti), un prozator de tip special, s.a., s.a.
Cum sa-i putem considera cu influenta sociala pe cei din strainatate (Constantin Clisu, Maria Cozma, etc.) ca sa nu mai scriem de Ion Alexandru Anghelus, Ion Enache, Cezar Ivanescu, Constantin Parfene, Ion Patriche, Alexandru Poama, Benedict Jelescu, activi la vremea lor, dar decedati (fara sa acopere cel putin un deceniu). Ne vine greu sa-i integram intre valorile momentului pe Daniel Grosu, Petrea Iosub, Ionel Maftei, Petrus Andrei si multi altii care ori s-au retras in scaunul pensionarului ori nu participa nici macar la o viata de cenaclu, desi au opera beletristica notabila.
Dictionarul lui Ioan Baban "Univers cultural si literar vasluian" cuprinde "peste 500 de articole de intindere variabila, in functie de importanta operei autorului" (pag.8) dintre care aproximativ jumatate nu au de-a face cu "explozia" culturala locala iar jumatate din ce-a ramas n-au nici macar doua dintre cele 5 criterii. Sita, cu cat mai deasa, cu atat cerne valori mai mari, chiar cu reprezentativitate nationala.
Oricum am considera, suntem pasibili de greseala, desi ne straduim sa fim obiectivi. Nici macar perioada de creatie nu ne prea ajuta. Un singur exemplu, chiar autorul mai sus mentionat (n.1937), fara indoiala cu minte de exceptie, nu insumeaza decat ultimii 11 ani, de creatie; destui au in C.V. cateva articolase si unul sau doua volume, frecvent de calitate indoielnica, dar sunt tare ... vocali !
Despre diaspora, ce putem scrie ? Mai nimeni dintre cei plecati nu mai au nici o legatura cu locurile, uitarea fiind inscrisa in legile omenesti, accentuata de avalansa informatiilor video, radio, telefonice si de internet.
Sine ira et studio si detasat de o anume situatie personala, pot afirma ca GENERATIA ACTIVA a momentului cuprinde pe Val Andriescu, Mihai Apostu, Ion Baban, Corneliu Bichinet, Simion Bogdanescu, Mihai Ciubotaru, Costin Clit, Theodor Codreanu, Serghei si Mircea Colosenco, Nicolae Cretu, Vasilian Dobos (sculptura), Daniel Dragomirescu, Iorgu Galateanu, Dionisie Gradu (pictura), Daniel Grosu, Nastase Fortu (pictura), Adina Huiban, Ioan Mancas, Dumitru V. Marin, Ion Macnea, Ion Murgeanu, Traian Nicola, Gruia Novac, Mihai Ogrinji, Ion N. Oprea, Coriolan Paunescu, Cristian Pantea (sculptura), Theodor Pracsiu, Ion Gheorghe Pricop, Dan Ravaru, Cristian Simionescu, Laurentiu Soitu, Avram D. Tudosie, Nicolae Viziteu (caricatura) si alte cateva nume care ne scapa.
Intr-un front secund s-ar afla Catalin Al Doamnei (Afrasinei, n.1970), Nicolae Ariton (n.1954), Stelian Baboi (n. 1938), Nicolae Busuioc (n.1939), Gheorghe Capsa (n. 1940), Laurentiu Chiriac (n.1970), Petru Cimpoiesu (n. 1952), Catalin Ciolca (n. 1941) s.a.
O ultima selectie a valorilor ar cuprinde in primii 7 pe Ioan Baban, Theodor Codreanu, Dumitru V. Marin, Theodor Pracsiu, Dan Ravaru, Laurentiu Soitu si mai ales pe Avram D. Tudosie.
Mentiune speciala merita pentru filmografia sa Corneliu Porumboiu, deja cu doua premii la Cannes (A fost sau n-a fost si Politist, adjectiv), alte premii in tara desi e foarte tanar (n. 1975). Un premiu pentru "actiune" merita Adrian Porumboiu (echipa de prima liga, al doilea an consecutiv in cupe europene la fotbal), prof. Liviu Gugles (handbal), prof. Viorica Pintilie, antrenoarea unei mari campioane de atletism Mirela Lavric.
Formata in TV.V, Divizia de asalt e in blocstarturi: V. Arhire (TVR – Iasi), Timona Balmus (Unison Radio Barlad), Clara Bisoc (Obiectiv), Romeo Cretu (Monitorul), Cristi Lapa (TV.V.), Luminita Lazarescu (TV.V.), Emil Lupu (Unison Radio Barlad), Gabi Oprita (Unison Radio Vaslui), Sorin Saizu (TV.V.), Catalin Simpetru (Unison Radio Vaslui), mai ales Catalin Lenta (Realitatea Bucuresti), Daniel – Cernat Marin (Bucuresti), Lucian Parvoiu (TVR), Catalin Striblea (Realitatea FM), Mihai Ursu (National TV), dar si Loredana Ciobanu (Ager Press), Teodor Istrati (Mediafax), Aurina Petrea (Realitatea TV), Mara Popa (Impact TV), Lili Trifu (Antena 1 Vaslui), si alti cativa ziaristi locali, inca fara alte opere decat infaptuirile jurnalistice. Stele la rasarit: Andreea Apostu, Lioara Leogan.
Evident mentionam ce ni se pare mai valoros in jurnalistica locala si nationala neuitand ca sunt inca destui smangalitori pe hartie (sau mass – media) care se dau ziaristi (cu scoala profesionala) sau – talente !
Cine a impins spre afirmare valul de tineri jurnalisti, cu vorba, fapta, exemplul, aprobarea, negarea si ... sufletul ? A fost vreun fel de influenta din diaspora sau din marile orase ale tarii unde s-au refugiat destule talente initial locale ? Cati animatori si care sunt acestia cu rol important in "miscarea cultural informationala" locala ? Constantin Parfene era un bun indrumator atat cat era la Barlad cat si la Iasi dar a decedat in 2004; Alexandru Poama, profesor, era un excelent om de linia a 2-a, Ion Gheorghe Pricop este retras de mai multi ani la Duda Epurenilor s.a.m.d. Deci prin reduceri succesive ar ramane ca sa consideram ca pe cei mai activi din punct de vedere social, indrumatori autentici doar pe urmatorii: Ioan Baban, Theodor Codreanu, fratii Colosenco, Dumitru V. Marin, Gruia Novac, Theodor Pracsiu, Dan Ravaru, Avram D. Tudosie, Lucian Vasiliu, poate Mihai Apostu, Benedict Jelescu si alti cativa. Ar fi de asteptat ca cercurile si cenaclurile literare sa joace un rol mai substantial.



[ add comment ] ( 3 views )
BABAN-MARIN-PRACSIU 
Miercuri, 8 iulie 2009, la 10 fix a inceput lansarea a doua carti, "Proprietarul de timp" si "Transcendenta morilor de vant" (Iasi, Pim, 2009) ale poetului, criticului, prozatorului si mai ales profesorului Ioan Baban. Atmosfera selecta, organizare ireprosabila... emotii... inalte. Prietenul meu de o viata, "Ion al meu", trona ca un patriarh, cu degetele tremurand de emotie, alaturi de Theodor Pracsiu, critic literar, eseist, teatrolog, mare jurnalist (si profesor - profesor) si Gelutu Bichinet, directorul Bibliotecii Judetene, ca amfitrion cu tot spiritual activ necesar pentru reusita. M-am considerat privilegiat cand am luat loc in mijlocul audientei, dupa ce Doamnele din Institutie m-au "familiarizat". Actiune culturala adevarata, felicitari ! L-am ascultat pe Teo Pracsiu, in cel mai lung cuvant al sau, din vreo adunare, de cand il cunosc. Consideratii valorice si valorizante, expresie elevata, lauda masurata. Si nici nu se putea vorbi putin despre Ioan cu numeroasele sale volume dintre care, efigia, Dictionarul personalitatilor vasluiene intitulat "Univers literar vasluian" (2008). Mi-am ascultat si gandurile mele legate de cartea - gata "MERIDIANUL" — axa culturala, lovit de necesitatea ierarhizarilor.
Am auzit si ceva poezie in lectura autorului. Vibra omul asta ca o struna de vioara si i-am strigat sa-si lase emotiile mai pe-acasa. A marturisit, mahnit, ca ocupatia scriitoriceasca e azi o marfa proasta si paguboasa, autorul aduna banii cum poate, plateste editura care-i vinde lui cartile si el le da gratuit cu autografe! Stiu mai bine ca oricine ca asa este. Dar, EL, OMUL, are ceva de spus lumii, celor care vin, celor care vor trebui sa traiasca si... spiritual.
M-a incitat Gelutu, pardon, domnul director Gelu Voicu Bichinet, alt om de suflet si de toata isprava ca si fratele sau Cornel, sa zic ceva. Si-am zis:
"Am venit sa-l vad pe prietenul meu de decenii, cu care odinioara am alergat sa facem festivaluri si mari actiuni culturale ca festivalul Umorului si cel al Fanfarelor (nici azi nu mi-a dat caciula pierduta... ?!?) cu care am fost mereu in competitie didactica si spiritual — editoriala, absolut stimulativa. Asadar pe Ion al meu, desi mai este Ion al vostru, Ion al nostru, ba si Ion al lui Ion Baban (ce familie frumoasa si numeroasa cu Doamna Elena !). Pe Ion al meu il iubesc nemasurat dintotdeauna si desi a erupt editorial doar de 11 ani, il felicit pentru onestitatea lui, pentru realizarile de pana acum si cele din viitor.
Valoarea unui om este data de OPERA SI AVERE, dar mai ales CE FACE, din CE ESTE. Ion al meu ESTE un mare creator; acesta ! Restul e al dumneavoastra."
Dupa alte discutii, legate si de parerile despre prezenta noastra acolo si in spatiul zonal cultural — informational si, dupa microconcertul Elisabetei Furtuna (nepoata, foarte talentata), am adaugat: "Desi multi dintre dumneavoastra v-ati plans ca veti fi schimbati (din functii) sau veti pleca; va instiintez ca trioul Baban — Marin — Pracsiu am hotarat sa ramanem si dupa ce n-om mai fi.
Macar un timp.
Daca-i includem si pe Teo Codreanu, Gheorghe Pricop, Mircea Ciubotaru, trioul Baban — Marin — Pracsiu intra ca reprezentativitate, in primii 5 ?
Manifestarea culturala de la Biblioteca Judeteana Vaslui ar putea fi inceputul unei lungi perioade din care sa extragem cat mai multe valori — modele pe plan zonal, si posibili candidati pentru selectia nationala din Dictionare (eu sunt deja in Dictionarul etnologilor si Dictionarul presei din toate timpurile) si opere de sinteza. Indiferent cine le va face !
Dar... oare cat cuprinde Biblioteca Judeteana macar din opera celor trei ?
Felicitari, Ioane, iar pe dumneavoastra va asiguram ca mai avem destule de spus".


[ add comment ] ( 4 views )
INTRONIZAREA P.S. Corneliu – episcop de Husi 
Luni l-am vazut pe omul Corneliu – Onila - Barladeanul in mijlocul atator episcopi si langa ~.P.S. mitropolit Teofan. Am simtit cu vreo patru zile inainte, intr-un interviu in exclusivitate, ca preotul – profesorul – omul de spirit – vicarul are cu adevarat har si mi-a facut o exceptionala impresie de profunzime. Noul val pe care-l poate reprezenta P.S. parinte episcop Corneliu, cu tineretea si ambitia, dar mai ales cu chemarea sa catre cele sfinte, ar fi o garantie ca biserica poate fi principal vehicol de educatie in trioul comunicational: tv – celular – internet.
Mitropolitul Daniel isi aduna tineri si reformatori, nu numai sa-i asculte ordinele (in Biserica e randuiala, nu gluma !), ci sa gaseasca anticipat posibilitati de a pastra populatia in sfera de influenta si in credinta.
Acum, acum, Biserica are cea mai mare armata din Romania. Pasnica si oarecum evlavioasa, cu ceva frica de Dumnezeu si cu oarecare responsabilitate. Ostasii sunt si preoti si mireni si cinstiti si hoti si tineri si batrani, mai ales varstnici.
Poate prea sfantul parinte episcop va citi randurile mele peste 50 de ani. Acum are 43, iar un intaistatator pe acest scaun a dus functia aproximativ 40 de ani (50 de episcopi in 400 de ani), el fiind al 51 – lea !)
Ca si ~.P.S. mitropolit Teofan, cred ca P.S. parinte Corneliu va savarsi acte si fapte de exceptie in folosul nostru, al tuturor.
VREDNIC ESTE !


[ add comment ] ( 9 views )

<<First <Back | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | Next> Last>>