GENOA: Mamaliga ba, romanii, da! 
Primul popas in Portul italian Genoa socheaza pe vizitatori prin imaginea plina in plan vertical, orasul fiind asezat pe muntele care ,,creste” din golf, cu constructiile cele mai diverse, care par una peste alta. Langa cheiuri, aproape mereu incarcate si ,,sprijinite” de vapoare, este autostrada pe sub care circula in toate sensurile puzderie de autoturisme. Exista si un trenulet-muzeu, cu sinele inclinate la aproximativ 45% si tot felul de contorsiuni stradale, care ametesc repede pe noul venit.
Am nimerit in Porto Vecchio, unde era in plina desfasurare un festival multicultural, iar pe scena principala un grup de elevi executand un dans cu tema, dar si mii de vizitatori, privitori, excursionisti, gura-casca si hoti de buzunare vanturand chioscurile (sute) si barurile. Sa precizam ca acest loc mai mare decat stadionul de la Vaslui e acoperit cu o prelata imensa, arcuita, strunita si facuta pentru o suta de ani. Am mai vazut la Montreal asa ceva. Mi-aduc aminte de acelasi fel de festival la New York. Rodica Bulboaca de la Laza poate preciza cam cum s-au napustit americanii la mamaliga facuta de ea, s-o manance cu paine. Tot festival multicultural era, dar cu prezenta romaneasca.
La Genoa, niciunul dintre standuri nu era al Romaniei. Si se vedeau si fluiere, si cascaval si produse din lapte si obiecte de arta si... tot tacamul din cateva zeci de tari ale lumii. Tara cu averile ei, cu frumusetea ei, nu era reprezentata, deci lipsea mamaliga (exponat). Dar romani erau prin apropiere, dintre care unii lucrau in cadrul manifestarii. Despre eveniment (am fost sub cort sambata 15 iunie 2013, dar n-am prea fost particica a culturii material-spirituale a lumii) vom mai scrie, pentru a ramane de invatatura.
Precizez ca scriu randurile de fata de pe vasul de croaziera Lirica, construit in 2003, lung de 251 metri si lat de 29, din cei 2.500 de pasageri fiind 701 angajati ai companiei MSC. Anticipez doar gandul din Roma: vestita noastra columna a lui Traian nu e singura, nu e restaurata, si nu e obligatoriu in circuitul turistic. Slujba de la Vatican de duminica 16 iunie a fost urmarita de sute de mii de oameni, iar in capitala Italiei mai erau vreo 3 milioane de turisti. Ce ziceti, e interesant ?


[ add comment ] ( 27 views )
Localismul creator 
Cu iunie 1994 - inaugurarea cu fast a postului Unison Radio (desi, s-a emis inca din decembrie 1993, de sarbatori) se afirma si mai mult activitatea cultural - sociala si economica a intregului Grup prin completare cu transmisiile radio, iar din 1996, cu consemnarea evenimentelor in ziarul Meridian Vaslui - Barlad (din martie 2000, bisaptamanal, trisaptamanal, cotidian, bisaptamanal, saptamanal), (vezi „MERIDIANUL - Axa culturala...”, 2009, 416 pag.).
Constatari succinte:
- N-a existat eveniment cat de cat important in viata judetului, fara a nu fi fost consemnat. Presedintii de stat, ministri, ambasadori, regele (in 3 randuri), oameni de afaceri, politicieni, intrigantii locali, personalitati cultural - artistice, festivaluri, concerte etc. dar si viata simpla a locuitorilor, toate si-au gasit reflectarea in aceste mijloace de presa.
- Deplasarile in strainatate (numai si numai prin mijloace proprii) au conferit un plus de sentiment al apartenentei la comunitatea europeana. Conducerea Grupului a transmis (de regula, si in direct) din 17 tari europene.
- Perspectiva unei meserii cerute si moderne, jurnalistica, a determinat afluenta de tineret catre TV.V. in special, desi, unii stateau rau, rau cu gramatica. Aproape tot ce exista pe profil in judetul Vaslui a trecut pe aici, la TV.V., noi spunem ca peste 500 (care se pot nominaliza) dar au fost mult mai multi. Se sustine astfel afirmatia: SCOALA de PRESA !
- Actiune culturala de apostolat chiar pentru ca incurajarea talentelor locale a fost litera de evanghelie. Poate si datorita profilului sefului (profesor de limba romana) poate creatorilor in domeniu. Ziarul Meridianul este doar marturia scrisa ca majoritatea dintre cei peste 150 de autori au fost descoperiti sau incurajati, prin popularizarea operelor lor.
E greu de crezut ca fara acest aport s-ar putea vorbi de Curentul Cultural - Informational Vasluian, ca fapt indubitabil !.
Presa ca martor al devenirii, adica al trecutului si prezentului, poate sustine sau nu mentinerea acestui CURENT UNIC, dar nu cotidienele care apar azi, mereu opozante.
E dificil de catalogat valoarea catorva jurnalisti si cu oarecare realizari literare si / sau cu functii oficiale. De pilda Prof. Theodor Pracsiu, 20 de ani redactor si sef la Vremea Noua, fost inspector scolar, autor a doua volume de cronici teatrale si alte studii interesante, care a ramas mai tot timpul ca autoritate de referinta cu prezenta in manifestari literare, Gruia Novac, intelectual rasat dar si prezentator de spectacole comuniste, un tip de comunicare deschisa, Dumitru V. Marin, directorul singurului grup de presa din judet, editorialist, deci de decenii in atentia provinciei, asadar mereu expusi analizei publice „in balanta”cu Petru Necula, autor al Dictionarului personalitatilor vasluiene impreuna cu Mihai Ciobanu sau Daniel Grosu, cu romane mediocre, - care n-au nici o prezenta, dar absolut nici o prezenta publica vizibila in viata Cetatii. Sau Marina Costea care-si aduna volume de maculatura drept piedestal pentru ... poeta, sau Constantin Jomir,Constantin Slavic care-s oameni la locul lor, meseriasi la ziarul comunist pe care l-au slujit, dar cu talentul in curs de afirmare, ca prozatori, la batranete. Poeta cu adevarat, Daniela Oatu isi face datoria de profesoara si atat; alta poeta mare, Adina Huiban revenita la Vaslui, dupa Bucuresti, acum e redactor TV ... Roxana Vasile,poeta, a disparut, prozatorul si epigramistul Daniel Dragomirescu e un distins profesor de liceu, Stefan Boboc - Pungesteanu e din aceeasi categorie.
Asa ca o principala calitate a studiului de fata va fi, cu alta interpretare tot SEMNALUL, ierarhizarile mai corecte ramanand, poate, pe mai tarziu, datorita criteriilor oarecum volatile relativ la personalitatile locale si valoarea lor pe plan national mai putin cunoscuta.
Martor la evenimentele de orice fel in arealul vasluian din 1970 pana azi (un azi ... cat mai lung) nu pot trece peste ce a insemnat fiecare ca ziarist, ca prezenta in valtoarea vietii (la Vaslui sau altundeva) ce a mai realizat peste „meseria”de la vreo publicatie sau alta si mai ales cat reprezinta ca model pe plan local numele respectiv.Cateva exemplificari: Poetul Ion Iancu Lefter a lucrat la ziar 7 ani, dar era poet si inainte si mai ales dupa ce a fost dat afara de la Vremea Noua.
Mircea Colosenco, autorul unei monografii consacrata lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit; mazilit pentru indisciplina fata de partid, nu fata de meseria pe care o stia bine. Director politruc, Vasile Avram a condus ziarul 17 ani. E o ilustrare a autocenzurii pe care si-o propuneau angajatii de la Vremea Noua care-l aveau cu „aprobare”si pe Petru Necula cu „bun de tipar”(vestitul T) in buzunar. Regretatul Ion Al. Anghelus era un poet in toata puterea cuvantului cu care am realizat Cenaclul Judetean (Asociatie a Creatorilor Vasluieni) dar a murit de tanar (a fost si un bun ziarist). Theodor Codreanu,tanar profesor la Sarbi, a ajuns la Husi unde a dat opere fundamentale pentru literatura si critica literara. D. Husanu era un tip activ care-l eclipsa in fata lumii pe Mihail Harea (mare critic de arta), Catalin Ciolca era mare poet si cand scria la ziar, iar Coriolan Paunescu, azi profesor universitar la Galati, era echilibrat si intelegator, dar aspru la condei. Prea multe legaturi cu Vasluiul nu a avut profesorul universitar N. Cretu (n. la Barlad) de la Universitatea „Al. I. Cuza”din Iasi, dar el reprezinta sigur, ca multi altii, o valoare initial locala afirmata in context national.
Buchetul „mandriei provinciale”cu cei reusiti pe podiumul national, dupa Revolutie, include fara indoiala pe acad. C.D. Zeletin - om de stiinta (medic) si autor a 45 de volume cu productie literara, Laurentiu Soitu, ajuns universitar iesean de mare notorietate nationala, pe Marcel Guguianu (sculptor de talie mondiala), peTheodor Codreanu (critic literar recunoscut), Ioan Baban, Dan Ravaru monografist cu prezenta activa la mari manifestatii culturale si literare,Dumitru V. Marin (singurul vasluian in Dictionarul etnologilor romani si in Dictionarul presei romane),Corneliu Bichinet, Cristian Simionescu, Simion Bogdanescu, Avram D. Tudosie s.a. (...)

[ add comment ] ( 29 views )
S.O.S. - Ne mor albinele ! 
Ziarul nostru va avea 2 teme predilecte in urmatoarea perioada.
1. Dovezi si marturii in scopul salvarii salvatoarelor omenirii (cum au fost considerate albinele).
2. Lupta impotriva REGIONALIZARII care este dovada de tradare nationala.
Reproduc articolul din numarul trecut pentru o alta atentionare.
Pur si simplu, e de necrezut ce se intâmpla in apicultura. Clar: NE MOR ALBINELE, deci, mii si mii de familii de albine dispar, urmare a unei boli... neclare. Si cativa tampiti de prin presa scriu sau spun pe posturi tv ca aici (in acest domeniu) e castigul de pe lume.
AFIRM TRANSANT: exista o boala neidentificata la albine. Nimeni nu vorbeste despre ea, nimeni nu da vreun fel de medicatie si nu se gaseste nicaieri ceva care sa opreasca fenomenul. In ordine:
a) Anul trecut a fost secetos si cu rezultate negative infioratoare in apicultura, unde salcamul a fost slab (3-5 kg de familie), la tei nu a fost nicaieri productie (eu am avut stupi in cinci locuri diferite si n-am scos vreun gram), la floarea soarelui nu mai este cules (mutatie genetica la aceasta cultura). Sa scot hrana, am fost in pastoral langa Braila, de unde, cred, m-am intors cu boala. Dovada ca cele de la Balteni pe care nu le-am deplasat, sunt sanatoase si productive.
b) Si atata lume a cumparat ,,de la nemti” sirop de zahar tratat. Albinele au depus un fel de miere foarte alba dar... au inceput sa fie din ce in ce mai putine. Am observat destul de tarziu efectul acesta de micsorare a perioadei de viata si respectiv ponta scazuta a matcilor. Nenorocirea poate vine si de aici. Sau chiar de la zahar, pentru ca nici acesta nu mai e dulce ca cel de acum 15-20 de ani. Ma rog, prelucrat.
c) Iarna care a trecut a fost foarte neprielnica pentru ca n-au existat zile pentru zboruri de curatire. Nici turtele de miere n-au prea fost luate, in primavara.
d) Am hranit familiile cu MIERE. De la ele, le-am tratat cu Varachet, Mavrirol pentru daunatori. Dar in loc sa se dezvolte, familiile au inceput sa piara.
e) Chiar dupa salcam, cand s-a inregistrat un reviriment de vreo 15 zile, ne-am trezit cu faguri plini dar musca a disparut. Procesul continua - accelerat!
Semnalmente: matcile au depus impresionant de mult. Ramele sunt batute cu puiet capacit, usor rosiatic (ca la familii asfixiate) dar parasite de albine. Un stup care acum o saptamana exploda de albine, ieri nu mai avea decat doar cateva sute intr-un colt.
f) Albinele nu mai stau pe faguri si nu hranesc matca. Toate, dar in toate familiile matca si-a incetat ouatul. Din 24 de stupi controlati, niciunul nu avea zare de puiet capacit. Deci, ouatul a incetat cam in jur de 20 mai, cand salcamul isi incheia inflorirea. Nu se emana nici un miros. Puietul capacit are larvele ca un sac alb iar continutul nu se intinde. Repet, nu miroase nimic.
Acolo unde mai sunt albine, se observa pe fundul stupului sacii albi (albi, nu sidefii) cu larvele care mai fac miscari agonice. E o tragedie sa vezi continuarea: din ce in ce mai putine si in cateva zile nu mai ramane niciuna!
Reiau: nimeni, ,,nu stie nimic”; la analize nu ies cauzele, nu se gasesc medicamente, medicii nu pot spune nimic.
Din informatiile noastre au disparut peste 20.000 de familii de albine numai in judetul Vaslui, dar si la Iasi sunt pierderi.
Interdictiile europene i-au innebunit pe veterinari care constata boala puietului dar nu pot da nici un fel de relatii. Altfel spus, moartea albinelor este cat se poate de sigura, iar ce ne asteapta nu poate fi decat un dezastru.
g) Cerem desecretizarea si eliberarea informatiilor si tratamentelor necesare.
S.O.S.!
Ajutati apicultura romaneasca!


[ add comment ] ( 28 views )
ALBINELE MOR; S.O.S. - Apicultura 
Pur si simplu, e de necrezut ce se intampla in apicultura. Clar: NE MOR ALBINELE, deci, mii si mii de familii de albine dispar, urmare a unei boli... neclare. Si cativa tampiti de prin presa scriu sau spun pe posturi tv ca aici (in acest domeniu) e castigul de pe lume.
AFIRM TRANSANT: exista o boala neidentificata la albine. Nimeni nu vorbeste despre ea, nimeni nu da vreun fel de medicatie si nu se gaseste nicaieri ceva care sa opreasca fenomenul. In ordine:
a) Anul trecut a fost secetos si cu rezultate negative infioratoare in apicultura, unde salcamul a fost slab (3-5 kg de familie), la tei nu a fost nicaieri productie (eu am avut stupi in cinci locuri diferite si n-am scos vreun gram), la floarea soarelui nu mai este cules (mutatie genetica la aceasta cultura). Sa scot hrana, am fost in pastoral langa Braila, de unde, cred, m-am intors cu boala. Dovada ca cele de la Balteni pe care nu le-am deplasat, sunt sanatoase si productive.
b) Si atata lume a cumparat ,,de la nemti” sirop de zahar tratat. Albinele au depus un fel de miere foarte alba dar... au inceput sa fie din ce in ce mai putine. Am observat destul de tarziu efectul acesta de micsorare a perioadei de viata si respectiv ponta scazuta a matcilor. Nenorocirea poate vine si de aici. Sau chiar de la zahar, pentru ca nici acesta nu mai e dulce ca cel de acum 15-20 de ani. Ma rog, prelucrat.
c) Iarna care a trecut a fost foarte neprielnica pentru ca n-au existat zile pentru zboruri de curatire. Nici turtele de miere n-au prea fost luate, in primavara.
d) Am hranit familiile cu MIERE. De la ele, le-am tratat cu Varachet, Mavrirol pentru daunatori. Dar in loc sa se dezvolte, familiile au inceput sa piara.
e) Chiar dupa salcam, cand s-a inregistrat un reviriment de vreo 15 zile, ne-am trezit cu faguri plini dar musca a disparut. Procesul continua - accelerat!
Semnalmente: matcile au depus impresionant de mult. Ramele sunt batute cu puiet capacit, usor rosiatic (ca la familii asfixiate) dar parasite de albine. Un stup care acum o saptamana exploda de albine, ieri nu mai avea decat doar cateva sute intr-un colt.
Albinele nu mai stau pe faguri si nu hranesc matca.
Acolo unde mai sunt albine, se observa pe fundul stupului sacii albi (albi, nu sidefii) cu larvele care mai fac miscari agonice. E o tragedie sa vezi continuarea: din ce in ce mai putine si in cateva zile nu mai ramane niciuna!
Reiau: nimeni, ,,nu stie nimic”; la analize nu ies cauzele, nu se gasesc medicamente, medicii nu pot spune nimic.
Din informatiile noastre au disparut peste 20.000 de familii de albine numai in judetul Vaslui, dar si la Iasi sunt pierderi.
S.O.S.!
Ajutati apicultura romaneasca!


[ add comment ] ( 28 views )
VECINII, si mari, si mici! 
Un vecin bun e mai mult decat un frate, zice un vechi proverb. De cand ma stiu, nu m-am certat cu vecinii si m-am pazit de cei cu probleme de sanatate mintala. Din pacate, sunt din astia care n-au decat grija vecinilor desi, ei se scarpina serios din cauza paduchilor.
Vecinii de azi nu-s mai buni decat fratii, nici aliatii!
U.E ne-a primit cu surlele si trambitele noastre, tare fericiti ca ne-au luat intr-o comunitate unde laptele si mierea curgeau si pe ulite. Fericiti ca pleaca prin Europa, romanii asuda astazi peste hotare pierzand casele si familiile care li se destrama, cu nadejdea averilor in suflet. Dintre zecile de capsunari cu care am vorbit, niciunul nu e mai bogat. Doar cei care au apucat sa fure si sa ramana neprinsi. In rest, vecinii nostri din U.E. exploateaza la sange pe noii sclavi, pusi la cele mai grele munci. Credeti ca astia se uita la noi ca la niste vecini... buni? Pai, daca ar fi asa, nu s-ar intretine atmosfera antiromaneasca si nu s-ar insista la regionalizare!
Regionalizarea, subiectul care ne arde la suflet si la fiinta nationala. Dragnea si ai lui au sarcina sa o realizeze desi, asta-i tichia de margaritar pentru tara deja colonizata. Nu se vede, oare, ca faramitarea tarii cu abandonarea traditiilor (deja e asa), cu constiinta apartenentei la o anume entitate, cu o istorie insangerata pentru a se construi TARA cat mai mare si mai puternica si care sa nu mai conteze. Pumnul de arginti, care ni se promite e cel mai cumplit mestesug de zazanie si lupta fratricida. Va fi ca la mort cand se arunca banii de pe nasalie: se incaiera (toti) cei care se reped sa prinda ceva.
Nu se vrea sa se vada destramarea hada care afecteaza limba, natiune, popor, familie, persoane?!! Ce i-o fi apucat pe oamenii astia, in slujba caror dusmani sunt?
NOI, NOI intelegem ca trebuie sa fim impotriva regionalizarii?
Vecinatatea Iasi – Vaslui... ea nu exista, pentru ca fiecare judet are interesele sale. Chiar intr-o euroregiune fratele mai mare, mai falnic, mai bogat, Iasiul va suferi de dragul celor din Vaslui? Poate, doar ca vorbarie electorala! Nici la fotbal nu e altfel!
Vecinii directi sunt cei cu care stai gard in gard. Acum ii inteleg pe cei din Transilvania care-si fac niste garduri din zid in asa fel incat nici trecatorul, nici vecinul sa nu vada ceva din ce fac ei acasa.
Pe Frunzelor sunt doar case locuite si un birou. Dupa aproape 2 decenii, un vecin il reclama pe celalalt pentru ca si-a spalat masina pe strada si chipurile, ii aduce mal in fata magazinului de la etaj. Sigur, politie, cercetari, amenzi...
Dar, sigur Dorin al nostru nu e un vecin bun. Si pacat, ca dupa atatia ani are o proasta satisfactie: amendarea celuilalt. Si cate s-ar putea scrie despre el, nu incape intr-un ziar!
Deocamdata, il semnalam, la nivel micro, ca pe un vecin rau, ca, el nu putea discuta cu celalalt despre inconveniente?
Dorine, nu asa se pastreaza un vecin bun!
Sa nu te imbolnavesti de grija vecinului, ca ne ajunge cat ne-am imbolnavit de grija Uniunii Europene.
Pana la urma, ,,am vorbit” despre vecini mari si mici. Vecinii de la Rasarit ne-au adus socialismul, cei din Apus capitalismul, cei dintr-un judet ne iau partea de viata economica (deci o parte din viata), vecinii de langa gard nu prea conteaza, cand n-ai loc de munca, si cand saracesti din cauza puternicilor hapsani (e alta poveste in aceeasi tara). Cand Romania saraceste din ce in ce mai mult din cauza unor impuneri ,,europene” (vezi pesta porcina, distrugerea gainilor, acum politica in agricultura, viticultura, zootehnie) nu e chiar... alta gasca in aceeasi Europa.
Si... si...
Contra vecinilor mari si mici, cine ne apara?


[ add comment ] ( 28 views )

<<First <Back | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | Next> Last>>