Primarul Vasile si Primarul Jan, in mare intrecere ! 
- Vaslui, la cald !
O simpla traversare a Vasluiului il arata pe inginerul Vasile Paval intr-o competitie asumata pentru imbunatatirea infrastructurii. Vremea prea calduroasa pentru agricultura, ca si pentru noi toti, e prielnica ... asfaltului (de turnat).
Nu stiu cum va evolua politic si administrativ acest domn inginer care deocamdata a invatat sa taca ! Mi se pare ca bine tace si bine face. Strazile ne trebuiesc la toti, iar saracia e si la Primarie. Cand cu toate astea, ceva se misca, ne bucuram mult.
Primarule, da-i inainte !

- Husi, tot asa !
Jan Ciupilan ne surprinde zdravan. M-am entuziasmat cand am vazut cum a schimbat fata primariei. Mai, sa fie, pana acum nu se putea ?
In diverse locuri din oras asfaltare si lucrari in caile de acces !
Dintr-o discutie cu inginerul Jan Ciupilan am inteles ca acesta este doar un inceput si ca are curajul marilor initiative. Avand in vedere ca tot ce a spus pana in prezent are acoperire in fapte, nu pot crede decat ca Husul are noroc de un adevarat primar.
Tot inainte, badita Jane !
* Stimati PRIMARI, avem nevoie de voi ca semanatori de credinta si de nadejde in biruinta.
Dumitru V. MARIN


[ add comment ] ( 3 views )
Scurta ISTORIE A PRESEI LOCALE (IV) de dupa Revolutie 
Tin sa atrag atentia asupra dificultatilor unui asemenea demers care poate starni cele mai vehemente reactii. Cartea "MERIDIANUL – axa Curentului Cultural Informational" este facuta sa ramana (sunt paginate 403 pagini), prin urmare orice precizare a cuiva este de mare utilitate.
Precizez ca cele ce urmeaza se bazeaza pe perceptiile subsemnatului actant in evolutia presei locale, ca importanta componenta a miscarii culturale locale, prin urmare pot fi si subiectiv. Tocmai, multumesc pentru orice fel de reactii... comunicate.
Cand Pracsiu si ai lui i-au gasit numele de "Adevarul" pentru fostul "Vremea Noua" care-si traise traiul, au mizat pe numele sonor, pe dorinta de innoire si schimbare si o slaba speranta ca nu va reaparea "Adevarul" de Bucuresti din fosta "Scanteia".
Ziarul trebuia sa apara oricum, si tuturor lucratorilor le tremurau nadragii stiindu-si functia de organe ideologice si de purtatorii de drapel ai socialismului. Desi a condus 17 ani ziarul, Vasile Avram a fost foarte bucuros sa fie uitat.
Tonul ziarului local a fost mereu ponderat, calm, cu frica de cuvantul curajos, polemic si acuzator, fiecare stiindu-se cu bubele comunismului. Pana la urma a fost un beneficiu, Theodor Pracsiu nemairezistand "dezbaterilor fara oprelisti" (dar cu vechea garda liberalizata) iar Constantin Jomir a mentinut tonul de comunicare... pasnica. Cat a condus cu adevarat principalul ziar local – saptamanal, bisaptamanal, cotidian – a fost eclectic si... cu autoritate morala. In ultimii ani, micul "Adevarul" a devenit o foita de scandal si... de partid (PNL iar in ultimele luni PDL) cu "ziaristi" de duzina. Pana si Gelu Irimia s-a declasat.
Primul ziar democratic (si ca politica editoriala si ca libertate de expresie) a fost Gazeta de Est, saptamanal cultural – istoric (1990) unde sef era prof. Paul Munteanu, mare vicepresedinte F.D.S.N. si cam repede zburatuit de pe acolo de acei care au stiut sa faca toate cartile. Cine scria cu adevarat era Ion Iancu Lefter, Mihai Vicol, Ion Enache; Paul era mielul de taiat. Semnalul il arunca in fata pe Vasile Barbu, un tip fermecator si placut, dar cu condei iute. A aparut in 1991 – 1992. Ambitiosul Dumitru Huma, fost si pe la cestelalte isi gaseste si colaboratori si sponsori, si scoate intre 1993 – 1995 "Jurnalul de Vaslui" (schimbat in 1995 in "Jurnalul Vasluian") care in pofida unor colaboratori ca Theodor Pracsiu, Theodor Codreanu, Ion Gheorghe Pricop s.a. n-are nici linie, nici forma, nici culoare. Cu intermitenta si fara curajul unei intreprinderi adevarate s-a stins in ano-nimat. Pana in 1994 au mai aparut Oferta (1990), Obiectiv (minigazeta, 1991), Vocea Husului (cateva numere, 1991), Pareri Tutovene (1992), Lysp (!), Podgoreanul, Liberalul, Monitorul oficial al judetului Vaslui, Teleradioeveniment, Apollo...
Monitorul de Vaslui apare "independent" dintr-o retea cu o anumita politica, Director Irina Sadici, dar ziarist adevarat Catalin Lenta iar in devenire Viorel Oprea, Clara Bisoc si altii. Dintre cei care produc ceva in jurnalism este Romeo Cretu (mare critic al lui Dumitru V. MARIN) si alti 2 – 3 angajati cu vana de reporteri. Oricum in 1994 a avut cea mai eficienta lansare chiar de catre Grupul de Presa al carui Director a fost pe ne-merit discreditat (adica TV.V. si Unison Radio). Pe 16 august 2001, din interese economice se scindeaza aparand "Info-mo-nitorul" si apoi "Obiectiv".
E interesant destinul acestuia din urma, prin trecerile succesive in proprietatea cuiva si prin ziaristii care-si castiga destul de cuminti painea aici.
Alte publicatii pana in anul 2000: Arcasii, Ethos, La Steaua, Meridianul (I, 1996), Clepsidra, (1997), Hora din Strabuni (o foaie pentru un festival disparut), Academia Barladeana (2000) si alte cateva.
Anul 2000: reapare, ca An I, Meridianul de Vaslui, Barlad, Husi (bisaptamanal, trisaptamanal, cotidian, saptamanal) care a indeplinit cel putin 3 functii: Arhiva (prescurtata) pentru TV.V. si Unison Radio Vaslui, document scris, atribute culturale (nu i-a lipsit pagina consacrata culturii locale) si "informatie, opinie, publicitate". Dintre "celelalte" : Est Expres (2001), Est (2001, revista de cultura), Sperante (Lic.1), Taine (LMK) dar mai ales Barladul, saptamanal (in activitate), Orizonturi (Scoala Ge-nerala Chircesti), Adevarul Literar (2006) s.a.
Peisajul local al presei actuale nu foarte divers, este astazi, din pacate, sub semnul incertitudinii, datorita crizei mondiale cu foarte grave consecinte locale.

[ add comment ] ( 3 views )
Scurta ISTORIEI A PRESEI LOCALE (III) 
Sloganul marxism - leninismului era "proletari din toate tarile, uniti-va!". Si nu s-au unit. Nici saracii, nici bogatii. Dar banul ii uneste pe toti intr-o lupta surda, nemiloasa si distrugatoare, obligandu-ne si pe noi toti sa gandim global, producand local. Dar cine stie, acum, cum va fi presa viitorului sau literatura de peste un secol, nu ideatie, ci macar forma de manifestare ?!
"Explozia..." fie ea si culturala este determinata de ceva anume si in cazul judetului Vaslui nici vorba de... bogatie. Ba, dimpotriva! Dupa Revolutie s-au trezit la libertate si smangalitori de hartie, nu chiar chinuiti de talent, dar cu ceva de spus (in scris). Dintr-odata mari talente fara nume nu putem semnala pentru ca scrisul nu e la porunca iar valoarea se obtine prin exercitiu oratoric, ideatic, jurnalistic, scriitoricesc. Desigur avem cunostinta ca si in alte judete s-au napustit "in presa" chemati si nechemati. O bibliografie din Caras - Severin inregistreaza sute de ziare, "ziare", foi, foite, notite cu tot felul de nume fara vreun fel de reprezentativitate nationala (total, 316 publicatii) asa cum si Dictionarul profesorului Ioan Baban despre miscarea literara locala include nume fara vreun fel de renume, numeric impresio-nante, valoric slabe sau nule. Subliniem munca de Sisif a prietenului nostru de o viata, cu care, intr-un timp am activat pe taram cultural.
Intrebari cu... retorica!
De cand un "mare merit" e ca X este presedinte de cenaclu literar ? Sau are vreo 100 de epigrame publicate ? Sau din an in Paste ii apre vreun articolas intr-o foita oarecare ? Sau ca a fost primar, deputat? Sau, chiar daca are 10 volume de maculatura ?...
Ne pare firesc sa tinem cont de CINE are bibliografie dar ii face si pe altii sa-si ridice meritul, deci si bibliografiile lor ! Asadar consideram ca aceste 5 criterii au suportul autoritatii si valorii in timp, si pe plan local si pe plan national.
Principalele observatii generale, valabile pentru aceste 2 decenii: Economic, puterea judetului Vaslui a slabit semnificativ pana la disparitie. Mari intreprinderi ca Movas, Mecanica, Abrom, FUC, Confectia, Vasconstruct, Moldosin, care exportau produsele lor pe tot globul, au disparut, falimentate mai mult intentionat. Fostii angajati, fie si-au schimbat meseria, fie au plecat la munca in strainatate, Confectii..., in Lohn! Cei aproximativ 455 000 de locuitori din judetul Vaslui trebuie sa fie "dinamici", ca si cei 70 000 din municipiul Vaslui.
Agricultura socialista a disparut. S-au ridicat cateva proprietati cu acumulari masive de teren si cultivare corespunzatoare dar marea majoritate a suprafetelor de teren nu sunt lucrate, domeniul agricol fiind absolut necompetitiv si neprofitabil. Parloaga este "cultura" nationala iar balaria preponderent vasluiana. Ar fi un semn de redresare in pomicultura (suprafete plantate mai mult decat pana in 1989) si zootehnie. Populatia de la sate este foarte imbatranita si sistema de masini agricole cvasi-inexistenta pentru cele aproximativ 6844 ha arabile.
Comertul, oarecum stationar, se realizeaza in ultima perioada prin mall-uri, complexe mari comerciale, care alearga dupa profit mare la cetateni saraci. Micii comercianti ca si piata taraneasca sunt pe cale de disparitie.
Serviciile inregistreaza un fel de dezvoltare impusa de dinamismul fortat de politica Aociala. Datorita slabelor rezolvari din domeniile prioritare salarizarea e slaba si nesigura.
Viata politica se stabilizeaza ireversibil. Imediat dupa '89 se inregistrau la un moment dat 48 de partide, in 2004, 16 – 18 iar la ultimele alegeri parlamentare (2008) au ramas 3: PSD, PD-L si PNL (UDMR nu prea are etnici maghiari in judet).
Invatamantul s-a tot reformat in aceste 2 decenii desi corpul profesoral se mentine de buna calitate. Cele 16 licee din judet, scolile cu clasele de arta si meserii si generale au beneficiat de edificii noi si dotari pentru informatizare ( si in raport de interesul managerilor). In topul realizarilor ar fi Liceul "Stefan Procopiu", director Romel Vicol, si Liceul "Mihail Kogalniceanu".
Viata sociala s-a linistit in ultima perioada cel putin pentru 2 cauze:
a) Populatia apta de munca se misca destul de liber in Europa ( doar suntem in Uniunea Europeana); daca la orase, e oarecum echilibrata, la sate e foarte imbatranita.
b) Exodul tiganilor care si-au gasit salasuri prin alte parti ale continentului. Etnia isi pastreaza marea sa prolificitate !
Nivelul de trai in judetul Vaslui este unul dintre cele mai scazute din tara, se afirma ca e pe ultimul loc. La sate alimentul de baza este tot mamaliga (taranii practica munci agricole cu forta animalelor, agricultura de subzistenta). Judetul se afla alternativ, pe locurile 1 – 3 la somaj, resursele naturale (ar fi trebuit sa fie agricultura !) inexistente. Pana si de centrale eoliene abia se intereseaza lumea. S-au realizat ceva elemente de infrastructura cu fonduri europene si un numar impresionant de constructii mai ales prin privatizari fabuloase si prin bani adusi... din afara de cei care au muncit in strainatate.
Viata sociala devine deci din ce in ce mai linistita, cu un tineret neantrenat in mari proiecte (de orice fel) asadar, neinteresat si doar cu cativa intreprinzatori tineri si foarte tineri. Si... ambitiile cele mai diverse !
Sportul: In acesti ultimi ani, rezultatele cele mai cunoscute sunt cele din fotbal. Echipa F.C. Vaslui a patruns pana in semifinalele Cupei UEFA (cu Slavia Praga, 2008) si in anul competitional 2008/2009, are un lot valoros care asalteaza locurile fruntase in clasament. Finantatorul echpei este economistul Adrian Porumboiu, fost arbitru international.
Echipa de handbal HCM Vaslui, (sub conducerea reputatului tehnician, Liviu Gugles) face mari eforturi (lipsa finantatori) sa se mentina in liga I, dupa ce multi ani a activat in Divizia Nationala.
La Taekwondo sportivul Marcel Miron a obtinut locul I la europene si locul I pe echipe.
La atletism prof. Viorica Pintilie "a mai scos", dupa Larisa Arcip, o campioana, Mirela Lavric, junioara care bate recordurile de seniori si se claseaza pe podium in Europa. Gimnastica vasluiana a slabit considerabil alta Andreea Raducanu, campioana mondiala si olimpica fiind greu de descoperit.
Viata culturala nu inseamna numai Teatrul "Victor Ion Popa" din Barlad, nu numai Casele de Cultura din municipii si orase (cu destul de slaba individualitate, ele insele devenind complexe comerciale) si aici se impun 2 mari animatori, Emil Rascanu si Virgil Giusca, ca si Caminele Culturale (cu personalitate pe cale de disparitie) pe langa care sunt diverse ansambluri culturale (Padureni si Viisoara, mai ales), si, cluburile elevilor din municipii, mari formatoare de talente. Cercurile si cenaclurile literare, nu multe dar marunte, ofera ocazii dezbaterilor pe profil desi sunt "ocupate" de varstnici. E o ruptura evidenta intre generatii, cea juna lipseste cu desavarsire. Discotecile, nu prea sunt deloc de cultura si educatie. Ca pretutindeni in lume, "cultura" se niveleaza, creatia artistica si folclorica dispare datorita televiziunilor. Homo videns e o realitate pregnanta dar perdanta a acestui timp.
Populatia tanara nu participa la doza de cultura oferita de muzee (memorabila activitatea sustinuta de Muzeul "Stefan cel Mare" din Vaslui, director Ioan Mancas) cum nu se inhama, decat partial, la datoria vietii: MUNCA !

[ 1 comment ] ( 23 views )
Scurta ISTORIE A PRESEI LOCALE (II) 
Desi pun rabdarea cititorilor la ... asteptare, cele cinci decenii de presa comunista merita o usoara analiza. Scriam in numarul trecut ca toata presa anilor 1946 – 1989, insemna consemnarea maretelor realizari ale poporului roman pe calea construirii socialismului si comunismului. Concetatenii nostri obtineau rezultate dupa rezultate in domeniul agriculturii (cu erou al muncii socialiste, la Berezeni) si industrializarii : blocuri, macarale, combinate, export.
A existat un singur ziar pe regiunea Iasi, Flacara Iasului, si tot unul singur, Vremea Noua, organ al Comitetului judetean de partid si Consiliului judetean Vaslui. Doar cateva foi volante (printre care "Rulmentul" lui G.Irava si C-tin Clisu) si cateva reviste scolare.
Crunta bataie administrata preventiv celor cu masini de scris (cumparate cu aprobare si inregistrarea caracterelor la securitate) "impuneau" o autocenzura aspra, aspra.
Cenzura de la acest singur ziar judetean era cea prin lege, cu verificator special peste care nu trecea nimeni (P.Necula era acela !) dar si frica represiunii pentru acte de curaj.
Astfel "s-au format" meseriasi care-si castigau painea ca redactori (obligatoriu originea muncitoreasca si ras-verificati de partid si de stat, nici o angajare fara acordul secretarului cu propaganda) destul de putini numeric.
Dar si dintre acestia (si altii) s-au ales autori cu lite-ratura de sertar: chiar multa. S-a vazut imediat dupa 1989, cand sute de autori au aparut in piata jurnalistica si literara.
De aici si dificultati metodologice. O clasificare, fie si "aproximativa", diferentiaza pe cei nascuti pana in 1947, altii intre 1940 – 1989, cei dupa 1989, dar toti suvoind spre afirmare dupa Revolutie.
E dificil....
Ne trebuie un capitol special pentru cei din diaspora romaneasca, printre care Constantin Clisu, Sergius Lucian Marin s.a. stabiliti in Canada, cateva zeci in Germania, Franta si Israel, pana la urma cei care creaza romaneste (peste 200) in lumea mare.
Aceasta scurta ISTORIE a presei locale inseamna de fapt ilustrarea bazei curentului cultural informational vasluian cu contributiile vizibile ale celor prezenti, aici intre noi , si cine stie ce alte realizari pe coordonate glo-bale.
Daca vorbim de exodul creerelor de pe aici, si din alte domenii, constatam similitudini intre iesirea in lume din 1989 a celor vechi si afirmarea tinerilor nostri pe toate meridianele si paralele globului intr-o regretabila pierdere pentru noi.
Pana la urma, urmarim aceasta explozie cultural - informationala, paguboasa pentru Vaslui prin pierderea materiei cenusii, dar cu castig moral (rareori material) pentru cei ramasi pe loc (dar care, iata, reusesc aceasta miscare absolut valoroasa).
Presa ca martor al devenirii, adica al trecutului si prezentului, poate sustine, sau nu, mentinerea acestui CURENT UNIC.
E dificil de catalogat valoarea catorva jurnalisti cu oarecare realizari literare sau / si cu functii oficiale. De pilda Prof. Theodor Pracsiu, 20 de ani redactor si sef la Vremea Noua, fost inspector scolar, autor a doua volume de cronici teatrale si alte studii interesante, care a ramas mai tot timpul ca autoritate de referinta cu prezenta in manifestari literare, "in comparatie" cu P. Necula, autor al Dictionarului personalitatilor vasluiene sau Daniel Grosu, cu trei romane mediocre, care n-au nici o prezenta, dar absolut nici o prezenta publica vizibila in viata Cetatii. Sau Marina Costea care-si aduna volume de maculatura drept piedestal pentru ... poeta, sau Constantin Jomir, Constantin Slavic care-s oameni la locul lor, meseriasi la ziarul comunist pe care l-au slujit dar cu talent in curs de afirmare ca prozatori la batranete. Poeta cu adevarat, Daniela Oatu isi face datoria de profesoara si atat; alta poeta mare, Adina Huiban e prin Bucuresti... Roxana Vasile a disparut, Stefan Boboc Pungesteanu e din acceasi categorie.
Asa ca principala calitate a studiului de fata va fi SEMNALUL, ierarhizarile reale ramanand pe mai tarziu, datorita acestor criterii volatile relativ la personalitatile locale si valoarea pe plan national mai putin cunoscuta.
Martor la evenimentele de orice fel in arealul vasluian din 1970 pana azi (un azi ... cat mai lung) nu pot trece peste ce a insemnat fiecare ca ziarist, ca prezenta in valtoarea vietii (la Vaslui sau altundeva) ce a mai realizat peste "meseria" de la vreo publicatie sau alta si mai ales cat reprezinta ca model pe plan local numele respectiv. Cateva exemplificam: Poetul I.I. Lefter a lucrat la ziar 7 ani, dar era poet si inainte si mai ales dupa ce a fost dat afara.
Mircea Colosenco, autorul unei monografii consacrata lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit. Mazilit pentru indisciplina fata de partid, nu fata de meseria pe care o stia bine. Director politruc, Vasile Avram a condus ziarul 17 ani. E o ilustrare a autocenzurii pe care si-o propuneau angajatii de la Vremea Noua care-l aveau si pe P. Necula cu "bun de tipar" (vestitul T) in buzunar. Regretatul I. Al. Anghelus era un poet in toata puterea cuvantului cu care am realizat Asociatia Creatorilor Vasluieni dar a murit de tanar fiind si un bun ziarist. Th. Codreanu, tanar profesor la Sarbi, a ajuns la Husi unde a dat opere fundamentale pentru critica literara. D. Husanu era un tip activ care-l eclipsa in fata lumii pe Mihail Harea (mare critic de arta), Catalin Ciolca era mare poet si cand scria la ziar, iar Coriolan Paunescu, profesor universitar la Galati (azi) era echilibrat si intelegator, dar aspru la condei. Prea multe legaturi cu Vasluiul nu a avut nici profesorul universitar N. Cretu de la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iasi, dar el reprezinta sigur, ca multi altii, o valoare initial locala afirmata in context national.
Buchetul mandriei "provinciale" cu cei reusiti pe podiumul national, include fara indoiala pe Mircea Ciubotaru (cat era la liceu la Negresti, a scos revista Axa), monografist si prezenta activa la mari manifestatii culturale si literare, ca si Theodor Codreanu, I. Baban, Dan Ravaru, D.V. Marin, Corneliu si Gelu Bichinet s.a., dar nu si Vasile Iancu sau Ioan N. Oprea.
Aproape fara exceptie toti acestia si-au castigat painea la ziar sau la catedra si si-au pastrat creatiile in sertar, stiind ca fara ode, cui trebuia, nu se putea reusi.
Ar fi fost de mare mirare sa nu fi iesit ca ghioceii (sau alte flori) imediat dupa 1989.
Nu vrem sa provocam un bal al ipocritilor sau o lista a uitarii, ca sa apara fiorosii sa se dea mareti, sau mai modestii, sa se vada ei insisi mai mari. Asteptam reactiile cele mai diverse, totusi. Intelegem sa combinam perceptiile noastre, valoarea, autoritatea, prezenta (nu numai fizica) in batalia intelectualilor.

[ add comment ] ( 4 views )
LA MUNCA... tineret ! (nu la taiat frunze la caini!) 
Tineretul nu vrea sa munceasca ! Am declarat ce-am constatat ! Vreti sa credeti c-as jigni-o pe Nastea sau pe Alexandra care au declarat cam cu lacrimi in ochi c-ar vrea sa munceasca si ca aspira la postul de asistent manager ? Ori pe care as discredita dintre cei 21 de inscrisi la 3 posturi, dintre care, la interviu, s-au prezentat cinci, iar la munca 1... ?!
Am participat la Bursa locurilor de munca organizata de AJOFM Vaslui – buna organizare, civilizata, profesionista, in curtea Liceului "Mihail Kogalniceanu", unde intre 500 si 800 de persoane au venit ca la un spectacol cu gandul aproape marturisit: am plecat ca sa muncesc, da, Doamne, sa nu gasesc ! Erau mai multi tineri, cativa spre par carunt, destui betivi si nestatornici, daca nu si hoti (am recunoscut doi dintre cei care au furat chiar din curtea mea). Erau si parinti pe langa fete absolvente chiar de facultati, probabil cu examene in portbagaj, prieteni, iubiti, soti ! Erau tineri cu cercei in ureche si atitudini provocatoare solicitand munci neca-lificate; erau diversi ... ca si la Husi sau Barlad.
Dar erau si patroni de societati care voiau sa gaseasca personal pentru intreprinderea lor, deci oferta diversa si interesanta.
Erau mamici care vorbeau (sau optau) in locul mutilor de 16 – 38 de ani, unii vizibil neinteresati si mistocari.
Mi-am cheltuit, ca si alti patroni, timpul si mintea sa le sugerez frumusetea muncii pe care le-o propun, posibilitatea de a obtine bani si satisfactii pe oricare dintre posturile in concurs: asistent manager, reportera TV si secretara. M-am rugat in sinea mea sa-l gasesc pe cel care chiar vrea SA MUNCEASCA ! De invatat il invatam noi, aici !
Reactii din curte: mamele catre doritori (oare) de slujbe: "astia (patro-nii) s-au imbogatit inseland statul si pe oameni. Sunt niste hoti. Dau salarii de mizerie la bietul tineret care nu are unde munci..."; tinerii cu figuri foarte destinse, cativa comentand ca organizarea-i proasta, ca se plateste prost, ca ce-au vazut ei in Italia, Spania, nu e ca la noi... ; o fata blondinizata, cam buzata, destul de tare sa aud si eu: "Diseara o fac cu "ala"(nume) si-i iau milionu' ! ..."; un betiv usor de categorisit de la o posta: "Vreun sprit mai gasesc eu, mai am ajutorul social, mai fur oleaca..., de ce sa ma angajez, da-i in... masii!".
Revin: la redactie m-au asteptat trei din cei cu care mi-am stabilit intalnirea, cu studii superioare; pana seara au mai venit patru, a doua zi, trei, din totalul de 21. Toti au fost intrebati ce salariu vor si au pomenit de minim pe economie. Niciunul nu a acceptat munci in agricultura, doua basarabence pareau ca chiar sunt interesate de o slujba.
Am vorbit de piata muncii de la Vaslui si particularitatile muncii in presa si publicitate.
A ramas la angajare 1 (unul !), dupa ce cinci s-au prezentat pentru perioada de proba din cei 21. Au trecut de joi pana miercuri inca sase persoane intreband de "servici", dintre care doi accepta agricultura.
In crasma din colt, preponderent persoane pana in 40 de ani care descanta ceasuri intregi o sticla de bere. La porcaria numita sport "Local kombat", pe 27 aprilie, tinerii s-au calcat in picioare pentru un bilet, sa vada violenta si sange.
Oameni buni, tinerii vor sa lucreze ? Oare chiar ii educam in spiritul muncii sau sa stea cu mana intinsa la statul care din cauza perioadelor electorale ii mai incurajeaza la ne-munca.
Pamanturile-s parloaga, agentii economici ofteaza greu ca nu se misca nimic in judet, fir-ar Aai dracului, sa fie ! si tinerii nu accepta si nu se zbat pentru slujbe.
Cine le poate da salarii, si mari, si pe ne-munca ?
Gresesc eu, vazand ca tinerii nu vor sa se-nhame la datoria vietii ?
LA MUNCA, tineret ! LA MUNCA !


[ 2 comments ] ( 34 views )

<<First <Back | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | Next> Last>>