FESTIVALUL NATIONAL AL UMORULUI "CONSTANTIN TANASE" (III) 


O manifestare artistica nationala la Vaslui are harul sau si a fost darul unei generatii pentru o populatie mereu urgisita cand s-au intors ochii intregii tari ca la Vaslui se face umor si vin. La infiintarea judetului prin reforma administrativ - teritoriala din 1968 aici nu erau nici de unele, fostul raion Vaslui fiind aspru neglijat in regiunea Iasi. Cultural, in judet, Barladul era mult deasupra si ca numar si ca traditii si ca autoritate morala, Husul parea mai vizibil prin vinurile sale, Negrestiul era oras inventat (mai dezvoltate erau Codaesti - fost centru de raion si Puiesti ori Murgeni). Cum, toata cultura locala trecea prin revalorificare, mai niciuna dintre personalitati nu se plia pe chipul omului nou sau al creatorului pus in slujba formarii profilului comunist.
Directiva partidului: fiecare judet, fiecare localitate sa aiba personalitate tutelara, manifestare artistica specifica.
Si chiar s-a nascut un entuziasm de aceasta natura care cam submina sloganul general: cincinalul in 4 ani si jumatate.
Sa retinem ca in toate judetele s-au initiat festivaluri (menite sa atraga multa lume la "ora de educatie socialista") dar in foarte putine locuri acestea au prins. Era nevoie de bani destui, de personal muncitor - competent, de adevarati administratori in cultura (pana la urma cam, asta eram toti) un fel de management de loissir (organizarea timpului liber). Mai era nevoie de primi - secretari destupati la minte si priceputi, care sa aiba si persoane pasionate de astfel de evenimente. Hora de la Prislop (Maramures), Festivalul obiceiurilor (Iasi, Botosani, Suceava, Vaslui, Bacau), Hora Dobrogeana si alte cateva au avut perioade de existenta culturala diferita.
Cultul era al modelului local si Ceausescu model general.
Toate manifestarile erau conduse de Partid (in generalitatea lui), toate urmareau profilul omului nou, tot ceea ce insemna creatie (incepand cu Uniunea Scriitorilor) era mobilizat pentru constructia socialista.
Brigazile artistice erau arme ideologice prin care se urmarea mobilizarea unei parti cat mai mari din populatie. Un capitol adevarat au scris cei din Laza in frunte cu inimosul profesor Alexandru Guzu, participant la toate editiile Festivalului pana in prezent. Textierilor Vasile Ilie si Sandu Guzu le dadea gir Bogdan Caus (Bucuresti) sau George Stoian dar formatia lor era mereu dinamica si proaspata.
Editia a II -a (23 - 24 - 25 iunie 1972) trebuia sa-si adapteze continutul la hotararea Plenarei din 1971 (si textul meu de la Movila a fost verificat).
Cultura chiar devenise o prioritate educationala ilustrata chiar si de ziarele judetene care aveau rubrica, mereu ciuntita de cuvantari, cultura si viata cu profile de tarani si muncitori fruntasi, cu creatii mai mult sau mai putin muncitoresti. Era perioada formarii noii intelectualitati cu hamuri aspre pentru orice fel de creatori. Pana si caricaturile erau "poeme" pentru autoritati.
Articolul "Satira si umorul in haine de gala" (Mihail Harea si Mircea Colosenco) trecea in revista ( Vremea Noua, 1348, 27 iunie 1972) rezultatele la Brigazi artistice (Uzina Autoturisme Pitesti, Ceamurlia, Gaesti) si premiantii individuali ( Pasca + Selesi, Nicolae Taciu + Alexandru Jijie, Alexandru Guzu) exprima exact pozitia Comitetului judetean de Partid.
A fost interesanta Foaia volanta a Festivalului ziua I, 23 iunie, printre altele cu programul zilei: 10:00 - Cuvant de deschidere; 10:15 - 11:30 - Centenarul revistei romanesti, (1872 - 1972) expunere Ioan Massoff; 11:30 - Vernisajul expozitiei "Sa glumim din varful creionului"; 16:30 - Concurs Cine stie castiga "Tanase - Carabusul si critica cetateneasca"; 18:00 - 19:30 - ~ntalnire a instructorilor brigazii artistice de agitatie cu membrii juriului; 20:00 - 22:30 "REVISTA ARE CUVANTUL" - spectacolul de deschidere, a Teatrului satiric muzical "Constantin Tanase".
Conform Directivelor, abaterile de la program erau minime, abaterile la texte, excluse, umorul combativ, o necesitate. Se crea cultura politizata si se infaptuia in toate centrele urbanizate cu mobilizare (semi-obligatorie) a spectatorilor.
La cei 40 de ani de la prima editie, Ioan Mancas observa ca anul acesta se implinesc 130 de ani de la nasterea lui Constantin Tanase, 65 de ani a trait si 65 de ani la moartea sa.
Festivalul Umorului "Constantin Tanase" a reprezentat, insa, sigur, 4 decenii, cate un moment vocal local in context national cu descoperirea unor adevarate valori in domeniu ca: Doru Octavian Dumitru, Divertis - premiul I Toni Grecu si formatia sa, Dan Puric - marele premiu, Romica Tociu si Cornel Palade, Paul Buta, Teatrul Ludic Iasi s.a.
Am putea vorbi si despre radacinile CURENTULUI CULTURAL NATIONAL (de dupa 1989) in emulatia provocata de Festivalul Umorului "Constantin Tanase" sau Zilele viei si vinului (anii fara sot) cand tot ce era mai valoros in tara poposea la Vaslui sau Husi.


[ add comment ] ( 4 views )

<<First <Back | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | Next> Last>>