LA ZI... 
- Despre campania de insamantari in agricultura putin: fara samanta in brazda n-avem la ce spera, ca nici cu hotia nu mai merge. Unii mai talharesc pe altii dar ajungem la o ordine fireasca. Bine ca a aparut purul, leurda, urzica... nimeni nu mai moare de foame.
Nu pot pricepe in ruptul capului cum grupuri de tarani stau ziua in amiaza mare in cra[me si tot cisluiesc... Nu trebuie sa fii vreun filozof sa vezi ca de la munca ne vin toate ! Ajutorul social care i-a imputurosit pe romani tot din munca este. A altora, pentru lenesi si chiulangii. Mai e vreun tepar ca Arustei, de care am pomenit in numarul trecut, dar sper, din ce in ce mai putini...
- Costin Clit, unul dintre cei mai valorosi profesori din judetul Vaslui, titular la „Cuza Voda”, a organizat o dezbatere cu universitari, legata de 9 mai. Prietenul nostru a strans langa sine elevi, profesori, militari si ... valori prin care sa le transmita claselor terminale exemplul muncii. Universitarul prof. dr. Catalin Turluc ne-a uimit cu istoria fauririi U.E. si a rolului ei pe viitor. Dumitru V. Marin a constatat ca occidentul „a incalecat” Romania iar limba romana e in mare, mare pericol ! Revista Meridianul Cultural Romanesc se inscrie hotarat in frontul bataliei pentru stalpul existentei nationale, in contra atentatului pernicios la prezentul si viitorul acesteia. Daca s-ar trezi Stefan cel Mare, sa vorbim noi l-am intelege dar el pe noi, nu. Mai grav, ca nici parintii nostri nu prea ne-ar intelege datorita evolutiei limbii prin tehnica si imprumut.
Prof. Vasile Calestru a pledat pentru romanism si istorie nationala ! Cu aceasta ocazie, ne-a inmanat recentul sau volum de ITINERARII (,,Jurnal de calatorie”) !
Col. (r) Mihai Gheorghe, avantat si inspirat, a vorbit despre apararea identitatii nationale iar prof. Stefan Plugaru despre indepartarea Unirii cu Republica Moldova si si-a prezentat cartea in care a mentionat legaturile de sange si neam dintre locuitorii satelor Pogonesti (din Republica Moldova si din Romania).
Liantul „moderator” Costin Clit si-a mobilizat elevi si colegi, dar mai ales, a asigurat spatiul, timpul si conditiile acestui Simpozion plin de invataminte. Multumim, Clit !
* NOTA SPECIALA:
Lucram la nr. 2/ 2015 al Meridianului Cultural Romanesc. Drept care apelam pe toti cei care mai vor sa fie publicati, sa ne trimita material. Ne bucuram mult de aprecierile pentru primul numar, dar vrem ca in trimestrul II sa apara altul, tot atat de valoros. Scrieti, baieti, numai scrieti, faceti si nu stricati!, scria I. H. Radulescu in 1828. Haideti la Batalia pentru Limba Romana !


[ add comment ] ( 25 views )
LENEA cea saraca 
Dupa preocuparile legate de revista internationalizata M.C.R. si de lansarea acesteia la Liceul „Mihai Eminescu” Barlad, cateva zile m-am refugiat fortat in viata de la tara, din judetul Vaslui si nu numai.
Primavara cu valurile de caldura, flori si treburi, cheama la initiativa, cheltuieli si ... munca ! Drept care unii nu-si mai vad capul de treburi.
Cel mai greu este acum pentru micii intreprinzatori. Puturosii mai muncitori isi dau seama ca pot negocia salariile si forta lor de munca, drept care aplica o metoda de pe vremea lui Dinu Paturica: fara nici un semnal parasesc locul de munca dupa ce, cer bani in avans sub diverse motive, fura ce le cade sub mana si ... pe intuneric gasesc drumul, adica pleaca noaptea, sa nu se intalneasca cu prea multa lume !
Un oarecare Florin Arustei, de pe la Popesti - Iasi, in concubinaj cu o tiganca banateana si avand 2 copii, a lucrat cam 6 luni, adica pe vreme de iarna la o ferma amarata ingrijind vreo 7 capete de vite. Golanul a omorat o vaca, chiar in primele zile,„a judecat” vreo 40 de pasari, a vandut graunte, pasari, purcei, ma rog, „si-a impartit” averea cu alti hoti. Nu stiu cum dar de fiecare data banditii astia se intalnesc, se asociaza, actioneaza. Florin al nostru, care avea sub semnatura tot ce era in gospodarie, si-a adus membri ai familiei cu masini, a sacrificat, ca de Paste, un ied, un curcan, alte pasari si a petrecut cu rudele, dar s-a petrecut si el, pentru ca a doua zi de Paste si-a luat liota, a incarcat tot ce putea fura si a sters-o.
Paradoxul: om cu copii, beneficiind de drepturi exceptionale, s-a speriat de muncile de primavara si... din lene, hotie si mestesug a ales traiul de hot si pribeag.
Acum pribegesc cei mai multi hotomani si saraci. De ce?
Lenea, bat-o vina; caldura de primavara, bautura, micimea sufleteasca, inconstienta.
Credeti ca nu s-ar gasi de munca? Ba da, dar sa fie cu bani multi, la umbra, cam pe stat degeaba, ca paznic. Si se stie cat e de scumpa sudoarea de paznic.
Daca unii se zbat sa puna samanta sub brazda, se agita sa creasca animale, sa reuseasca in viata, „poporul” acesta de intretinuti de catre stat, sta numai in crasme, joaca barbut, fura de stinge !
Va asigur ca politia nu le face nimic !
Va asigur ca nimeni nu-l poate face pe intretinut sa fie interesat de munca, serviciu, stabilitate. Incaseaza ca zilier 50 de lei, ii bea pana a doua zi...
Lenea cea saraca e emblema zilei de azi !


[ add comment ] ( 18 views )
GHEORGHE Sfantul, iubitul, fratele, prietenul, dusmanul ! 
Sfantul Gheorghe, ca data, 23 aprilie, este una dintre sarbatorile cu data fixa care marcheaza anul de munca (Sfantul Ilie, mijlocul verii, Sfantul Dumitru, incheierea intelegerilor legate de pamant si pastorit, Sfantul Vasile, inceputul noului an etc.), in momentul invoielilor si a victoriei primaverii. Omul isi sufleca manecile si trece la treburile anului.
Sfantul, ca si sfant, producator de minuni, nu prea este in atentie, el fiind ca si Dimitrie, un ostean cu rol important in implementarea ortodoxismului, sarbatoarea consacrata in calendar fiind in preajma Invierii Domnului.
Pe 23 aprilie se inchegau stanele (si cate or mai fi fiind azi !) se incepea lucrul la camp si se considera ca oamenii au scapat de inghet.
Numele de Gheorghe, de fapt prenumele (e frecvent alaturi de Ion), George, Georgel, Ghita, Georgiana. Se intalneste de aproximativ 1 milion de ori in Romania.
Traditia si nevoia de a repeta numele inaintasilor si la proaspat nascuti, a mai impus acordarea prenumelui in discutie si intr-un fel se revine dupa alde Pardaillan, Eusebio si alte nume de prin filme sau fotbal. Din pacate exodul inspre vest altereaza acest fond national si prin disparitia fizica a persoanelor si prin adoptarea ,,moderna” a apelativelor Geo, Jorj, Gelu s.a.
Fata de intamplatoarea lor numire ca cetateni, Gheorghe e prezent in trecutul, prezentul si probabil viitorul acestui neam. In dragoste, diminutivarea (Gheorghita, Ghita) sau alte apelative nu schimba caracterul omului si nici valoarea lui. Chiar am vazut personalitati care par a se sfii ca poarta acest prenume. Ziarul Meridianul si revista M.C.R. se vor mandri totdeauna cu prieteni ca primarii Gheorghe Cazacu (Barnova), Gheorghe Gurzun (Ciortesti), Gheorghe Pricopie (Lungani), Georgel Popa (Mosna), Gheorghe Hritcu (Scobinti), Gheorghe Ancuta (Siretel), Gheorghe Rotaru (Tibana), Gheorghe Dobreanu (Voinesti) din judetul Iasi, cu Gheorghe Ilies (Delesti - Vaslui), Gelu Pecheanu (Dranceni - Vaslui) sau Gelu Ciorava (Podu Turcului - Bacau). Tuturor, de ziua onomastica, la multi ani !
Am tinut sa atrag atentia ca din punct de vedere al caracterului sunt destui care se numesc astfel reprezentand insa fratele, iubitul, prietenul, dusmanul sau adversarul, asta pentru a sublinia ca Gheorghe nu poate fi nume de ocara sau element de desconsiderare.
Este de domeniul certitudinii ca in curgerea anului aceasta data de 23 aprilie este sigur orientativa si usor de tinut minte cand e vorba de o actiune sau un eveniment, datele celelalte stergandu-se mai usor din memorie.
Daca ,,joi dupa Pasti” este in deradere si amanare perpetua, de Sfantul Gheorghe oamenii isi incarca bateriile cu sperante si nadejdi de viitor. Daca nuntile si botezurile nu mai sunt atat de numeroase, nu Sfantul Gheorghe e de vina, insusi razboinicul din legenda fiind astazi un pacificator.
Pentru painea noastra cea de toate zilele, iarasi ne inhamam mai abitir la treaba. Ramane sa ne mai dorim spor si noroc !


[ add comment ] ( 30 views )
SCURTE... dar ale zilei! 
* Primavara a intarziat si pentru „recuperarea” timpului, vine cu vanturi puternice si foarte puternice, chiar daunatoare. De ani buni n-au mai fost asa furtuni.
* Pastele 2015 a venit odata cu florile de cais. Sau invers! Primele doua zile de Sarbatori Pascale au fost insorite, blande, cu albine pe flori, inclusiv de papadie, cu verdeata si cu deplasari masive la iarba verde.
* Pierderile in apicultura sunt considerabile: la mine si mai toti apicultorii din judetele Moldovei. Iarna a fost blanda, boala nedescoperita (probabil o viroza), „organele” statului n-au voie sa comenteze lipsa de solutii si medicamente.
Nevoia de a vinde miere in Uniunea Europeana acopera (cu presul) boala care a provocat moartea a 80% dintre familii. O expresie absurda din U.E.: „familii indemne” la boala! Daca nu le tratam, de unde „indemne”, in numele sanatatii lor si a sanatatii noastre!
* „Un complex de factori” ar avea ca efect disparitia albinelor doar in procent de 35 - 40% care ar fi murit, nu cat am spus noi. Oficial.
* Capsunele romanesti ar putea fi o investitie... cu nadejde. E un mod de a inmagazina niste bani cu mai putine pierderi decat in celelalte culturi. La cate tratamente si manopera... numai profitabil nu e. Dar, trebuie sa facem ceva pentru hrana de maine!
* Zootehnia vasluiana e lovita zdravan! Cica Adrian Porumboiu ar fi incasat ceva ilegal de la APIA si cel mai de seama intreprinzator vasluian care da de munca la aproximativ 4.000 de oameni... da, astfel, faliment! Spre binele judetului Vaslui, Porumboiu trebuie sa reziste!
* Una rece: am facut actiune impotriva plastografului Nicolae Ionescu, pe care-l bagam astfel in celebritate. Din mai multe capete de acuzare (penale): plagiat, abuz in functie, coruptie chiar. Si cat l-am incurajat noi pe acest profesor de istorie, cand era cinstit!!
* Tot una rece, scurta: exista un insingurat intr-o lume paralela cu realitatea, unul caruia nu-i vom mai adresa vreodata vreun cuvant.
* Un calda: s-a implinit materialul pentru numarul 2 din Meridianul Cultural Romanesc. Speram sa va bucurati sufletele cu selectia noastra, in cursul lunii viitoare.
* La Ruginoasa - Iasi, am vazut un muzeu etnografic adevarat, la Centrul Cultural. O doamna activa, referenta culturala, chiar innobileaza locul. Volumul personal „Alexandru Ioan Cuza - La umbra Bisericii Domnesti din Ruginoasa” face din munca ei o prezenta valoroasa. Cititi carticica doamnei Cristina Ioana Axinia.
* Zanganesc tare armele a razboi cu Rusia.
* De Paste, noi:
De Sarbatorile Pascale va dorim s-aveti si bucate, si sanatate, si multumiri sufletesti care sa va invaluie existenta! Daca va dorim si fericire (pe deasupra), nu-i asa ca nu puteti refuza urarea noastra...?


[ add comment ] ( 16 views )
DE PASTE, 2015 
Pe 12 aprilie 2015, cade Pastele ortodox, iar cu o saptamana inainte a fost cel catolic. E o sarbatoare a crestinatatii cand fiecare isi aduna ganduri, familie, avere intr-o liniste de 2-3 zile, cand sa nu-si faca griji zilnice, sa nu se mai gandeasca la mancare si gatit, la dusmani, la cerintele vietii. „Pastele fudulul” trebuie sa insemne si un fel de schimbare la fata si asa se si intampla datorita vanturilor de primavara, a soarelui care devine mai generos, a campului si padurilor, care pot hrani oameni (cu produsele lor vegetale sau animaliere).
Pana la urma, niste cuvinte din editorial raman pentru mai tarziu, macar ca amintiri. Pe 15 aprilie 1988 au fost 2 zile de furtuna de zapada incat aceasta umeda, se lipise de florile de cais si de cires (atunci am gasit titlul romanului meu ,,Zapada pe flori de cires”). N-a scapat nici o floare, n-au fost fructe din pomi cu floare de primavara. Pusesem o tabla cu lalele rosii, mari si bine inflorite insa rasarind din zapada cu reflexe verzi-albastrui. Era o perceptie unica si infioratoare pentru ca lalelele respective au inghetat dupa cateva ore si au cazut!
Anul acesta, pe 6-7-8 aprilie intre 4 si 6 dimineata am dat foc la paie si alte materiale de facut fum, spre a salva floarea de la un cais frumos inflorit. Poate...
In zilele din urma am avut si noi, cei dinprejurul Meridianului, a Unison Radio Barlad si a TVV.RO, satisfactia de a reusi cu primul numar din M.C.R. foarte bine primit, cu aprecierile cele mai magulitoare. Poate academicienii Mihai Cimpoi sau Nicolae Dabija s-au exprimat si prieteneste, dar fiecare a zis ca n-o spun sa ma flateze ci chiar ca e o revista ,,tare buna”.
Sper ca i-am prins de colaboratori, ba ne-au onorat si cu autografe pe cartile lor (vezi autograful lui Dabija in pag. 2).
Ne-am inhamat la o alta munca grea, onoranta si de ceva viitor!
Pe 4 aprilie, am participat la sarbatoarea celor 70 de ani ai lui Theodor Codreanu.
M-am bucrat mult de omagierea eminescologului Theodor Codreanu ca om, nu pentru ca a adunat aproape 100 de personalitati in jurul sau (ca asa am facut si noi pe 15 octombrie 2013, de Ziua culturii vasluiene) ci pentru ca au fost oameni de calitate de la Chisinau, de la Cernauti (Ucraina), din multe orase ale tarii.
M-a incercat mandria ca unul dintre noi, scriitorul Theodor Codreanu are asemenea pretuitori, printre care si grupul nostru de presa, constant pretuitor al muncii familiei („clanului”) Theodor Codreanu. Neaparat sa-l laud pe primarul de Husi, domnul Ioan Ciupilan, pentru sprijinul ,,divers” acordat.
Intr-o vreme de seceta culturala actiunea de pretuire a lui Codreanu este semn bun si de normalitate.
Ma gandesc si la cateva informatii de interes peste timp. Nu s-a insamantat nici un bob in Moldova, deci intarzieri in campania agricola; Fizicienii - elevi din Vaslui au obtinut rezultate de exceptie la olimpiadele scolare; Val Andreescu si-a lansat un mare roman ,,Pedeapsa iubirii”; Niste nimeni formuleaza critici la adresa noastra si a revistei care a fost lansata de Bacau, TVR-Iasi, Vaslui, Husi.
E tare greu cu banii, ca nu ne subventioneaza nimeni.
E tare greu cu valorificarea produselor agricole, drept care e saracie lucie.
Iarasi sunt vremuri grele. De fapt, continua cele de care ne plangem de destula vreme!
Sarbatori Pascale fericite !


[ add comment ] ( 20 views )

<<First <Back | 66 | 67 | 68 | 69 | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | Next> Last>>