T.V. Vaslui - 20 (III) 


2 DECENII de televiziune in Vaslui inseamna 3 perioade destul de bine conturate ca valoare, adica densitatea si consistenta activitatii, audienta la public si plusul de autoritate fata de celelalte mijloace mass-media. Acestea se determina tinandu-se cont si de masurile luate de guverne si de evolutia societatii romanesti spre capitalism. Dar, dincolo de orice alta considerenta - aportul in viata spirituala a comunitatii, cea mai importanta contributie fiind in domeniul culturii, dar si a vietii sociale si economiei.
I: INCEPUTURILE (5 decembrie 1990 - iunie 1994)
Initierea si materializarea initiativei s-au consumat doar in cateva zile (5 - 24 dec.) cu o hotarare rara, efect unic.
Prima emisiune din Ajunul Craciunului (ora 6:45 - 7:45) a fost pe emitatoarele statului pornite special pentru noi (care nu trebuia sa dea impresia ca avem vreo legatura cu TVR, ci ca suntem chiriasi pur si simplu), si a starnit curiozitatea foarte multor vasluieni desi se emitea in toata Moldova (reactii imediate si de la Barlad). Caseta 0 (zero) s-a difuzat de la antena DRTV Iasi de la statia de la Caprioara, de langa Barlad, afara fiind un pospai de zapada. Abia la a sasea emisiune s-a putut transmite de la Vaslui - Caprioara - pe canalele V si IX dar in toata Moldova, adica 14 statii, dintr-un circuit astfel construit, ca un intreg.
Obtinerea Licentei (sept. 1992) 001/ TV (eliberata pe 6 ian. 1993) a limitat aria de transmisie intrucat emitatorul propriu de 100 W asigura o raza de emisie de circa 58 km.
BAIKONUR - la Vaslui ! Asa putem interpreta faptul ca emitatorul de la TV.V. a fost componenta a statiilor de urmarire si legatura a satelitilor sovietici de la cosmodromul Baikonur. Firma care ne-a adus aceste "utilaje" a avut actele necesare, pe baza carora am obtinut autorizatia tehnica. Si antena era de o constructie curioasa: niste coarne din fier beton si aluminiu in zig-zag; ba, aveam si ceva asemanator cu o lopata imensa (2 m) ca rezerva. Inspectoarea Talmaciu, venita la autorizare (foarte severa), razand ca alcatuirea noastra scotea pu-terea si calitatea ceruta, exclama: "daca-mi dati semnalul care trebuie, puteti emite si cu matura".
Multe intamplari legate de autorizare si … tehnica. Dar conta ce receptionau oamenii pe antene si ceva mai tarziu pe telecablu: semnal si continut. In legatura cu semnalul: totdeauna am avut sabotaje, chiar si cand am cumparat emitatorul italian modern cu antena performanta, am fost "suntati" macar pe anumite sectoare din oras.
Continutul a fost preocuparea de baza: textieri buni si foarte buni, la tehnic Luminita Lazarescu, sufletista de exceptie si rezultate pe masura.
Personalul, mereu cu probleme: au lucrat in TV.V. pana la 66 de persoane in acelasi timp, mai toate necalificate (nici n-aveam de unde), destui cu pretentii, multi cu democratia in cap, vorbind de rau patronul, pe sefi si propria activitate !
Ca reactie s-a ivit postul Antena 1 - Benone Helfoeur si Lili Trifu, obtinand infiintarea statiei locale apartinatoare de Bucuresti, cu avantaje considerabile (asta dupa 8 ani !, Decizie autorizatie, 1998). De curand s-a mai "nascut" Total TV (doar pe telecablu), intre ele fiind studioul (numai pe telecablu, Impact TV al familiei Popa Mara si Mircea, care au lucrat la TV.V.).
II: VARFUL, aceeasi perioada de AUTORITATE: 1994 - 2007, aproape 15 ani.
Cu iunie 1994 - inaugurarea oficiala a postului Unison Radio (desi, s-a emis inca din decembrie 1993, de sarbatori) se afirma si mai mult activitatea cultural - sociala si economica a intregului Grup prin completare cu transmisiile radio, iar din 1996, cu consemnarea in ziarul Meridian Vaslui - Barlad (din martie 2000, bisaptamanal, trisaptamanal, cotidian, bisaptamanal, saptamanal), (vezi "MERIDIANUL - Axa culturala", 2009).
Constatari succinte:
- N-a existat eveniment cat de cat important in viata judetului, fara a nu fi fost consemnat. Presedintii de stat, ministri, ambasadori, regele (in 3 randuri), oameni de afaceri, politicieni, intrigantii locali, personalitati cultural - artistice, festivaluri, concerte etc. dar si viata simpla a locuitorilor, toate si-au gasit reflectarea in aceste mijloace de presa.
- Deplasarile in strainatate (numai si numai prin mijloace proprii) au conferit un plus de sentiment al apartenentei la comunitatea europeana. Conducerea Grupului a transmis (de regula, si in direct) din 17 tari europene.
- Perspectiva unei meserii cerute si moderne, jurnalistica, a determinat afluenta de tineret catre TV.V. in special, desi, unii stateau rau, rau cu gramatica. Aproape tot ce exista pe profil in judetul Vaslui a trecut pe aici, la TV.V., noi spunem ca peste 500 (care se pot nominaliza) dar au fost mult mai multi. Se sustine astfel afirmatia: SCOALA de PRES| !
- Actiune culturala de apostolat chiar pentru ca incurajarea talentelor locale a fost litera de evanghelie. Poate si datorita profilului sefului (profesor de limba romana) poate creatorilor in domeniu. Ziarul Meridianul este doar marturia scrisa ca majoritatea dintre cei peste 150 de autori au fost descoperiti sau incurajati, prin popularizarea operelor lor.
E greu de crezut ca fara acest aport s-ar putea vorbi de Curentul Cultural - Informational Vasluian, ca fapt indubitabil !.
III: 2008 - 2010, DECLINUL.
N-am gasit o formula definitorie pentru criza de existenta a Grupului S.C. CVINTET TE-RA S.R.L., in decembrie 2009 renuntand la TV.V. si Unison Radio Vaslui, ramanand cu TV.V.-online, Unison Radio Barlad si ziarul Meridianul. Cum tot sistemul social - cultural romanesc este in mare suferinta, nici aceste mijloace de presa nu fac exceptie !
Importanta de exceptie a televiziunii Vaslui si a intregului grup de presa Cvintet Te-Ra, nu se poate insa, nega nicicum !


[ add comment ] ( 10 views )
TVV - 20 (II) 


Pe 5 decembrie 2010 aniversam 20 de ani de la infiintarea principalului mijloc de presa de dupa revolutie (sau lovitura de stat prost mascata).
- "La rece" si fara prejudecati, initierea si realizarea unui post TV, in conditiile in care nu exista nimic decat o vointa, ceva neincredere, si, dusmanie cat incapea, astazi (si chiar atunci) apare gest necugetat si de nerealizat. Oficialitatile - impotriva, fondul uman si spiritual - lipsa, capital - nimic, dotare, o singura camera de luat vederi (M.7). Cei 4-5 care "faceam televiziune" nu eram totdeauna hotarati, dar sutele de vasluieni erau mult mai entuziasmati ca la un meci, ca au televiziunea lor. Reamintesc: a fost a 3-a initiativa privata din tara, prima din Moldova, TVR Iasi a inceput sa emita la un an dupa noi, ca si TLM.
E greu de ales momentele mai importante din primii 5 ani, pentru ca aveam norma intreaga la Liceul "Mihail Kogalniceanu", dupa amiaza plecam la filmari si discutii, ne mai documentam si noi, ne mai certam seara … Cred ca intervievarea lui Francois Mitterand, presedintele Frantei, la Iasi, in 18 februarie 1991, binecuvantarea Papei Ioan Paul al II-lea la Krakovia (1991), filmarile speciale de la Chisinau din 30 august 1991, obtinerea Licentei la 20 noiembrie 1992 (Bucuresti), 001/ TV, vizitele principalelor personalitati politice intr-un amarat de studio fonoizolat cu cofrete pentru oua … In acesti ani am intervievat pe Fr. Mitterand, M. Snegur, Ion Iliescu (presedinti de tara), pe 8 prim ministri, ministrul culturii din Turcia la TOPKAPI - Istanbul sau prefectul din TOURS (Franta) dar si pe Emil Constantinescu (ce seara memorabila, cu mare spectacol la Casa de Cultura), Traian Basescu sau secretarul general al Consiliului Europei, primarita Strassbourg-ului, Marie Trautman.
In Romania acestor ani era o instabilitate "de tranzitie", adica nimic nu mai era sigur (de exemplu, de la 2,30 lei dolarul, a sarit la 1400 !). Deceniul Dusmaniei isi reorganiza intreprinzatorii economici, regrupa fortele social - culturale, strica orice fel de oranduiala comunista, insasi tara era ocupata metodic de capitalul strain. Judetul Vaslui a fost mereu neinteresant pentru stapanii lumii.
TV.V. devenise important in jocurile de orice fel de pe plan local, asa ca principala tinta a politicienilor a fost acapararea sa totala sau partiala: de aici, dusmanii, barfe, contre.
Reala placere a fost Festivalul Umorului din 1992, foarte bine mediatizat, cu invitatii cei mai valorosi din tara, cu audienta de invidiat. Infiintarea postului de radio Unison (20 octombrie 1993), oficializat pe 14 iunie 1994, cu prezenta speciala a ambasadoarei din Marea Britanie, a unui ministru, a prefectului, presedinti de toate felurile, a insemnat completarea peisajului mass-media (cu merite de exceptie pentru Daniel - Cernat Marin, directorul).
Era mare lipsa de reporteri si tehnicieni. "Arta" asta noua se facea dupa ureche si cu totala independenta. Asa s-a nascut o adevarata scoala de presa cu aderenti in toate categoriile sociale atat pentru tv cat si radio, din 1996 - ziar. Peste 500 de tineri au incercat, au creat, au fost vedete de o clipa. Parvoiu, Ursu, Lenta, Striblea au ajuns varfuri si-i vedeti in frunte azi. SCOALA de PRESA a fost o situatie reala, concreta si adevarata ! (a se vedea TVV - 15 … explozia …)
Vorbind doar de anii 1990 - 1995, cu campaniile electorale si cu batalia pentru independenta posturilor, putem constata ca n-a existat niciun alt mijloc mai puternic si mai cu atata aderenta la populatie !
Dupa cum n-a putut exista alt mijloc de presa care sa poarte imaginea pozitiva a unui judet necajit mult peste fruntariile tarii.
Putem vorbi de inceputurile Curentului Cultural - Informational intrucat "presarii" au crescut, autorii au rasarit cu tot felul de carti, au aparut si alte cateva mijloace de presa, era atmosfera emulativa in teritoriu. Si existau cele 3 mijloace mass-media care au promovat cu obstinenta LOCALISMUL CREATOR.
(va urma)


[ add comment ] ( 5 views )
TVV - 20 


Incercam in patru episoade sa schitam elementele esentiale ale aparitiei, dezvoltarii si importantei principalului mijloc de presa, rastimp de aproape 2 decenii, in cadrul Curentului Cultural - Informational din judetul Vaslui. Cuprinzand ultimul deceniu al secolului trecut, respectiv primul al acestui secol si mileniu, timpul de glorie al televiziunii Vaslui initial, Studioul de televiziune si radio, asociat si cu ProTV pe care l-am retransmis cativa ani, TVV in formula abreviata, initiativa 100% vasluiana, a insemnat momentul de cea mai mare autoritate culturala si de presa din toata Moldova; a insemnat SCOALA de PRESA si o intreprindere curajoasa, unica si saraca, formata ca grup prin licentele celor doua posturi de radio Unison si ziarul Meridianul (din 1993, respectiv 1996).
Mai intai … ideea … 20 nov. 1990 – Centenarul Liceului Mihail Kogalniceanu. In calitate de autor al Monografiei liceului, am fost in centrul atentiei. Ca omul cu opera. Alaturi de Alexandru Mera, director si Marin Moronescu (director adjunct) faceam onorurile casei fata de atatia si atatia oaspeti de marca, dintre care se detasau nepotul lui Mihail Kogalniceanu si personalitatile prezente mentionate in Monografie.
Dupa manifestari am hotarat sa punem la punct caseta … pentru posteritate !
29 nov. 1990 – lucru la CASETA LICEULUI, cu Grigore Avram si Dan Crisan. Intreb: facem televiziunea noastra ?
Sunt idei care sperie gandul. Cum sa faci televiziune ... la Vaslui ? ! Cu ce, cine s-o sustina, ce forta economica are ... etc. etc. ? !
Traversarea Atlanticului sau TV in Vaslui erau idei la fel de bizare. Cum sa faci televiziune intr-un oras fara cine stie ce traditie culturala, cu putini condeieri, cu un ziar bisaptamanal, (Vremea Noua #) Adevarul si cu posibilitati materiale cu totul precare din lipsa unor industrii performante ? SI TOTUSI ...
La 5 decembrie ne-am reunit formuland: ACT CONSTITUTIV PRIVIND COMITETUL PENTRU RADIO SI TELEVIZIUNE LOCALA VASLUI semnat de 12 persoane printre care: Marin V. Dumitru, Anitei Valeriu, Avram Grigore, Marin Daniel, Marin Sergius, Poama Alexandru.
E drept ca imediat dupa masurile de restituire luate de Guvernul Roman (Petre a poposit si el in studioul nostru) a existat o anume relansare economica dar repede urmata de o serioasa inflatie. Si apoi, in Vaslui nu exista universitate, teatru, vreo formatie profesionista, vreun cenaclu literar (de mai mare anvergura, pentru ca exista din 1974, cenaclul MUGUREL 74).
Era o mare dezbinare chiar intre cei care mai publicau cate ceva (cele mai mari contra-pile pentru editarea monografiei mele LICEUL MIHAIL KOGALNICEANU mi le-a pus directorul adjunct Marin Moronescu si sotul colegei mele de carte, Constantin Alexandru).
I-am capacitat pe Alexandru Poama si Dan Crisan intr-o noapte intreaga in Dacia mea cu argumentul “ma, s-ar putea sa nu mearga, dar, daca merge?”.
In conditiile marii dezbinari umane de dupa Revolutie, am reusit un colectiv creator (sau macar binevoitor) cu care sa pot lucra eu si sa se impauneze ei. Va vine a crede ca lucram 28-29 ore la caseta de emisie si ca nici un cuvant, absolut niciunul, timp de peste 10 ani, nu s-a difuzat fara sa-l aud eu intai ?
Ca, nefiind remunerati atata timp, au inceput sa se retraga mai toti, pe 13 aprilie 1991 ramanand doar eu si Daniel Marin (fiul), pe 14 incepand ca operatoare Luminita Lazarescu (Lidia Lascar) care nu pusese degetele pe butoane ? Ca s-au napustit si “prieteni” si dusmani sa sfasie noul post privat ?
Ne-au salvat atunci Ion Neamtu (Husi) si apoi Vasile Strungaru (Zorleni) cu ceva bani sa platim timpul de emisie pe emitatoarele statului.
Am strans din dinti si am emis in continuare. Am putea spune cate bete in roate ni s-au pus de la oficialitati, judecatori si “colegi” vanzatori ...
Dar, pe umerii nostri raman galoane stralucitoare. Sase presedinti de stat (si alti cativa “fosti”), 12 prim-ministri, sute de personalitati diverse (parlamentari, ministri, oficiali etc. etc). Ba, la Varsovia am fost binecuvantati si de Papa Ioan Paul al II-lea.
In amaratul de studio de la Vaslui au fost in direct Ion Iliescu, Mircea Snegur, presedintele Republicii Moldova, Emil Constantinescu, Traian Basescu si intervievat François Mitterand, presedinte al Frantei, Petru Lucinschi, presedintele Republicii Moldova. Ca prim ministri Mircea Druc, Valeriu Muravschi, Vasile Tarlev, Petre Roman, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Adrian Nastase, Calin Popescu Tariceanu, Theodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu, Mugur Isarescu.
va urma


[ add comment ] ( 5 views )
SARACIE … CU GHIVENT ! 

La o saracie se adauga alta saracie insurubata cu o alta saracie si oricate alte saracii .. tot saracie, da !
Conjudetenii nostri strang aprig din dinti pentru ca nu gasesc solutie sa dea afara saracia din case: unii pleaca in afara si cam tremura pe acolo (orice-ar face), vestul cu promisiunile lui nu are cainii cu colacii in coada; altii traiesc din furat, unii mai muncesc pe putin, dar muncesc si au echilibrul interior bunisor, putini (si cam inconstienti) viseaza la imbogatirea peste noapte prin bingo, loz in plic etc.
Pornim de la ideea ca oricine ar fi, omul trebuie sa faca ceva sa-si astampere foamea, pentru ca ab origine, Creatorul le-a dat libertatea, dar si nevoia de mancare si bautura (una buna, una rea !). Foamea este cea care disciplineaza totul, inclusiv instinctele ! Sa ne inchipuim ca ar exista lume perfecta: ce plictisitor !
Dar nici asa fara orizont, fara dorinta de munca (pe care o constata si Nicolae Iorga, inca, in 1905), n-a mai fost dupa 1989. Parca nimic nu merge !
Politicienii, adica artistii care flutura iluzii "se combat" cu destula ardoare ca sa nu mai fie crezut niciunul ! Unii chiar ar vrea sa fie criza de guvern care sa se adauge la criza economica (aspra, mai ales pentru marunteii de romani) altii ar vrea sa ajunga la guvernare si spera sa obtina mandatele fara carnat, bere, mititei si margelute.
Agentii economici inghit greu - greu hapul cu scaderea nivelului de trai (intre 25 si 40%). Destui se pregatesc de faliment. Cei de la Registrul Comertului nu mai dau nici o informatie in legatura cu unitatile desfiintate (dar se apropie de o treime). Cam fiecare se arata puternic pentru a nu fi sfasiat imediat.
In acest context sarbatoarea bazata pe hartie (0,01 lei) adica pe diplome, numita Topul Firmelor e ca o apa minerala, fara vreo masa gustoasa. E de apreciat efortul lui Ionel Constantin si ai lui sa aiba o carticica frumoasa si sa-i socializeze pe intreprinzatori ! Dintre cei care vor lua diplome, numai ei stiu cate datorii au si cum le e sufletul ! Oricum, se scot la iveala oamenii care au realizat cate ceva in viata lor !
Presa contemporana mai haraie pe ici pe colo dar balamalele-s ruginite rau … Sa-mi critic colegii ? Pentru ce, daca toti o duc asa de rau ?
Agricultura e … tot jale. Jale mare ! Nu prea vad campurile arate, graul ajunge sa fie semanat pe sponci, rapita, doar Adrian Porumboiu. In carne Dumitru Tanaru si Ion Ciupilan par mai tari si mai gospodari ! Privesc bucuros livada de la Laza - Poienesti (dar nu mai vad altele ?!). Legumicultura e tare subvalorificata, adica din nou nu ies cheltuielile; vinul nu se vinde, desi e mult mai ieftin decat berea si apa minerala. In targuri crescatorii ofteaza, ofteaza. Totusi, bine ca Miclos a reusit si anul acesta Expo-zoo !
Trecerea asta in revista are pana la urma talcul ei: oricate ghiventuri (relatii) ar fi intre intreprinderile locale, tot prost le merge la toate ! Si nu numai din aceasta zona !
In judetul Vaslui putem vorbi intemeiat si liber de SARACIE CU GHIVENT.


[ add comment ] ( 4 views )
DEMNITATE SI … AVERE ! 


DEMNITATEA e un simtamant general - uman, o componenta a personalitatii care asigura individului echilibrul interior necesar si pentru a nu fi integrat intr-o turma mai mult sau mai putin cuvantatoare.
Aceasta parte a spiritului uman nu lipseste, cred, nimanui, dar exista persoane care se obisnuiesc lingai, unii care-i infrunta pe toti, altii care n-au ce face cu personalitatea (adica mandria de a fi om !)
Exista demnitatea pe categorii sociale, generata de acceptarea pozitiei sociale in care se afla individul, care, avand un viciu major (betiv, alcoolic…) renunta pana la totalitate la consideratia umana necesara, in schimbul litrei de tuica ! Ca si puturosul extrem care accepta situatia jenanta, foamea, umilinta, fara a se apuca de munca.
In realitate orice cersetor munceste in felul lui, ba, chiar isi are paraponul propriu: un mosnegut care-si face veacul la BCR se simte insultat daca-l trimiti la munca: "doar nu bag mana in buzunarul cuiva", dar intinde rugator mana !
Exista demnitatea omului cu slujba, combinata cu acceptarea rolului sau in societate sau in familie. Nu cred ca un functionar public ultramacinat de tot felul de probleme si neajunsuri accepta umilinta cersetorului. Grosul societatii se bazeaza pe demnitatea muncii, cam intre 8-12% au demnitatea functiei. Acestia se considera merituosi pentru plus de demnitate chiar daca au lipit afise … politice !
Demnitatea "intelectuala" e prezenta fireasca in peisaj pentru ca elevatia spirituala nu lipseste vasluianului.
Chiar exacerbata, aceasta modalitate de a se simti "alesi" oricare dintre cetatenii care citesc o carte sau scriu (inclusiv reclamatii) pentru ei sau pentru altii.
Forma pernicioasa e insa DEMNITATEA AVERII generata de reusita in afaceri, de vreo mostenire, de vreun furt nedescoperit. Astia au nasul pe sus, privire dispretuitoare, scuipa ostentativ, nu raspund la saluturi … etc.
N-as zice ca e forma daunatoare in grad inalt, mai mult decat a hotilor si cersetorilor, pentru ca-s mai putini.
Orgoliul, adica mandria desarta ar fi observatia exacta, lipsa de caracter.
Daca nu privim cam asa: tampitul de pe bancile scolii, demn de mila atunci, n-are mila acum, dupa ce "norocul", siretenia sau interesul altora l-au propulsat intr-o pozitie de bogat.
In ultimii 20 de ani am fost de mii de ori in postura de print (prin ce-am gandit si realizat) alternativ cu cea de cersetor (prin lipsa banilor sau "efectele politice"), la putine secunde distanta ! Cred ca am reusit datorita tintei mereu clare, de a face televiziune, radio, ziar, carti etc.
Siguranta de sine, demnitate afisata sau nu, au fost doar efectele preocuparilor, a stabilitatii familiale sau psihice in contextul bataliei de fiecare zi.
Ma mir deci, cand vad nazdravani fara minte "dandu-se mari" fara dramul de minte necesar !
Ma intristeaza cand vad oameni fara mandrie, deci, fara demnitate …
Pentru ca DEMNITATEA este cea mai sigura AVERE a noastra !


[ add comment ] ( 3 views )

<<First <Back | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 | 50 | 51 | 52 | 53 | Next> Last>>