CARTE - CALDURA - CULTURA - AGRICULTURA 
Vara aceasta e ca vara adevarata dintotdeauna si nu prea. Pana in prezent ploile au cazut exact la timp si asta se vede in campul… Moldovei. Culturile de paioase sunt ochioase, rapita inca nu s-a scuturat, porumbul e bine dezvoltat si… erbicidat (chimicalele au patruns masiv si in tot ce inseamna viata) iar galbenul aprins arata imense tarlale de floarea soarelui. Ca niciodata in judetul Vaslui cultura aceasta se arata melifera.
Campul bun nu inseamna ca-s bune rezultate in apicultura: la salcam productie slaba ori foarte slaba, la tei pe alocuri, doar, se inregistreaza folosul muncii albinelor, dar productie slaba sau de loc, floarea soarelui ,,produce” doar in sudul Moldovei (in judetul Vaslui de la Rosiesti spre Tecuci). Exista o cunoscuta relatie intre mersul albinelor si oilor, adica slab intr-o parte - slab si in cealalta, deci branza de oaie e putina si cu probleme in piata, laptele de vaca nu-l cumpara nimeni, dar se consuma in gospodarii (mierea se vinde in jur de 10 lei kg., cam la fel cu casul). Productie buna, buna la fanuri, de oricare fel, in special lucernier.
Caldura verii aduce ingrijorari si nesomn investitorilor in agricultura (ploi, furtuni, grindina) si liniste doar cand recolta e in hambare. Pe campuri e forfota masinilor in aceste zile in toata Moldova.
,,De cultura ne arde noua, acum?” mi-a raspuns la o intrebare un primar din judetul Iasi. Omul si-o fi inchipuit ca s-ar organiza ore de cultura ca la scoala...
Initiativa primarului Gheorghe Cazacu de a organiza Sarbatorile Barnovei (duminica, 13 iulie) mi se pare salutara pentru ca putini se mai gandesc afectiv la concetatenii lor care, daca n-au ceva mai bun de facut, creeaza cultura berii adica stau prin crasme si descanta o halba de bere ore bune! Participarea de la Barnova o s-o prezentam intr-un numar viitor. Esentialul ca, iata, se infaptuieste.
Culturalizarea populatiei e un proces permanent si cei din Barnova merita felicitari, ca si cei din Epureni, Stefan cel Mare, Muntenii de Jos - Vaslui.
Ne intoarcem la agricultura pentru ca de acolo vine papica. Nu neglijam deci efortul, stiinta, mecanizarea, chimizarea si mai ales vointa oamenilor. Caci fara munca si pricepere hrana nu prea e, iar daca mamaliga (painea) nu e, chiar nimic nu e!


[ add comment ] ( 23 views )
VORBEA LA... TABACHERA ! 
Pentru cine nu stie, tabachera era un accesoriu al elegantei, aproximativ de marimea si grosimea unui terminal de telefon, simplu numit celular.
Si asa odinioara, de griji sau de boala, unii cetateni vorbeau singuri, invocand divinitatea, injurandu-si vecinii sau dusmanii, batjocorindu-si nevestele vinovate de toate relele de pe pamant. Sa ne inchipuim doar o clipa ca acei oameni ar fi putut comunica, intocmai ca astazi prin cutiile lor purtatoare de... tutun sau tigari. Pentru tutun prost era punga cu mahorca, pentru ,,tigarete”, tutun si foite din care sa-si faca tigari dupa care sa tuseasca zdravan... Deh, moda timpului, fara cafea, inghetata sau alte produse de cofetarie la punga. Vinul negru de la cepul butoiului era ,,cafeul” celor mai multi si mai normali locuitori ai plaiurilor moldave!
- Ai vazut, fa, ala vorbea la tabachera ceea, ii zicea un batranel cu mustata, simpatic de altfel, insotitoarei lui. Ca omul n-ar fi auzit de celularul modern, ma indoiesc.
- Explozia cultural - informationala de dupa 1989 este usor vizibila in viata de zi cu zi, dar nu si pentru tineretul care de la 2 ani butoneaza telefonul portabil, de pe la vreo 4 ani sta la calculator, de pe la 6 ani stie de facebook si repede invata sa-si filmeze (sa spioneze) apropiatii pentru a-i infatisa lumii pe retelele de socializare.
Pana la urma, vorbitul la tabachera moderna e o caracteristica a vietii moderne, cu implicatii mari in modificarea limbii nationale, in modul de comportament social, in lupta contra bolilor, in deplasarea in lume si punctual, in relatia de familie. Comportamental se submineaza ideea de viata conjugala si statornicie in dragoste si prietenie. Altfel spus, si comunicarea in exces are hibele ei.
Ar fi interesant sa presupunem ce se poate intampla in continuare din cauza calculatorului. Cine banuia acum 30 - 40 de ani cat se va dezvolta comunicatia?
Am un angajat care s-a tuns ca un fotbalist negru - negru din Brazilia si n-are nicicum preocupare pentru treaba pe care s-o rezolve ci sa tot butoneze ,,tabachera”. El e analfabet, e dezordonat cat incape, mananca bine - bine, n-are preocupari intelectuale defel, dar stie ca ridice imagini pe youtube sau aiurea, stie cu telefonul... Oare va afla, cu ajutorul lui cum poate manca fara sa munceasca?
Tabachera care deschide calea catre lume nu mai are nici foita, nici tutun, nici bricheta... dar deschide lumea cu toate cele rele si cele bune, din care bine-ar fi ca cineva sa selecteze ce-i prieste cel mai mult dar si sa priceapa ca omul are libertatea de a gandi mereu insotita de obligatia de a se hrani, stiind ca si hotia e o munca. Se poate sa mananci fara sa muncesti?


[ add comment ] ( 23 views )
O ZI, dupa alta... si altele ! 
Pentru cine nu stie, precizez ca viata noastra, a celor de la ,,Meridianul - Unison Radio si tvv.ro” este foarte antrenanta, cu sumedenie de indoieli, dar si de fapte, deci bogata, o viata care merita sa fie traita astfel, cu intalniri si interviuri cu mari personalitati ale momentului, cu scriitori, cu primari, cetateni si cu amarati ai vietii. Ceva exemple:
Pe 25 mai am organizat la Podu - Turcului, Bacau intalnirea promotiei 1959, la 55 de ani de la absolvire (ce punte a suspinelor!), un film al generatiilor cuprinzand si alti absolventi, o carte ,,Prima clasa/ Personalitati de pe Valea Zeletinului” (ed. PIM, 2014, 330 pag.) lansata cu aceasta ocazie. Reusim noi sa va infatisam emotiile, lacrimile, sperantele noi, impresiile de la fata locului? Greu, dar s-ar putea (intr-o noua carte!)
Trebuie sa precizam ca Zilele Meridianului din judetele Iasi - Vaslui - Bacau au mobilizat sute si sute de oameni, au umplut de sperante tot atatea suflete, ba, pe 25 octombrie 2013 ,,Omagiu Cartii Vasluiene” a dat ocazia la 101 scriitori sa expuna 183 de carti si sa aducem mari personalitati din Iasi, Bucuresti, Bacau etc. Afirmam ca am reusit actiuni cu totul deosebite si valoroase, educative.
Am participat pe 18 iunie la actiuni organizate de altii. Ne-a placut:
- Primarul de Lungani, Gheorghe Pricopie, gazda atenta, foarte bun organizator, cu grija pentru cei mici adusi din trei localitati sa-si primeasca premiile care sa-i stimuleze in actul creativ. Marieta Gambuta, doamna inteleapta cu portofelul ne-a impresionat cu sfatosenia, lecturile si bunavointa sa, primarul ing. Constantin Cernescu de la Harlau a venit cu grupul de copii premianti din Parcovaci... o clipa am admirat pe vestitul primar care-si imbratisa copiii castigatori ai premiilor.
Am vazut la Lungani oameni adevarati preocupati de soarta tinerei si crudei generatii, elevi pana in clasa a-IV-a, am vazut copii din Braiesti care nu stiau pentru ce au fost premiati, dar scrierile lor sunt in mapa noastra. Deci si acolo sunt invatatori buni, merituosi, pasionati. Pacat ca un ,,titirez - organizator” n-a prevazut si momentul poetic. Altfel pentru ce au fost adusi copiii acolo, ca diplomele puteau fi trimise prin posta! Asta ,,organizator” de doi lei nu ne-a placut, dar ne-au impresionat: disciplina copiilor, creatiile lor, modestia cadrelor didactice de la toate scolile. Cel mai mult am apreciat interesul primarilor mentionati pentru grija care le-o poarta copiilor.
Vara are momente de sarbatoare, la ziua comunei (a satului) in diferite locuri. Aud de organizarea model al primarului Valeriu Hriscu la Lipovat si tot modelul lui Neculai Moraru la Falciu. Satenii nostri au nevoie si de zile de distractie, fie doar si cateva in an (nu uitam Sarbatorile) si de cultura ca la Pogonesti sau, mai ales la Ivesti.
Fara sa fie primar, prof. Vicu Merlan a lansat Monografia comunei Bunesti - Averesti, adevarat si peren act de cultura in judetul Vaslui. Primarul Taragan a sprijinit eficient momentul desi nu i-a dat nici un ban. Voi mai reveni.
Zilele cu ceva festivism vor continua. Precizam ca le sustinem cu condeiul, fapta, prezenta noastra. Cand fiinta nationala si mai ales limba romana sunt in mare - mare pericol, cum sa nu fim in primul plan al bataliei?
Sarbatorile verii in comune sunt, atat cat se poate, momente de promovare a traditiilor, a muncii adevarate, cea de la camp, a talentului organizatoric, al primarilor si echipelor lor.
O zi, dupa alta, dupa altele, sa ne gandim la sufletul nostru romanesc.


[ add comment ] ( 24 views )
Munca, vara ploioasa, rezultate slabe 
* Pare ca si anul acesta agricol are particularitati ceva generate de alternanta noptilor reci si ploile frecvente care afecteaza destule sectoare agricole. Incepand cu administrarea ierbicidelor (cu rezultate indoielnice), strangerea si valorificarea fanetelor, ingrijirea culturilor, mai toate lucrarile de sezon sunt afectate.
* Apicultura paseste spre faliment. Rar an in care sa se scoata in medie cel mult 2-3 kg de familie puternica; si asta chiar campat in mijlocul masivelor de salcam. Am vazut zeci de mii de familii in preajma Berestilor si orasului Tg. Bujor, cu macarale si elevatoare speciale, cu tone de stupi. Ploile si alternanta noptilor reci cu foarte reci, au impiedicat productia fireasca, asteptata, salvatoare. N-a fost sa fie in primavara anului 2014.
La rapita... productie zero, la pomi fructiferi tot cu minus si asta cand Uniunea Europeana a finantat masiv mici si mari proprietari. Acum ne aflam intr-un gol de cules, dar, daca frecventa ploilor dupa zile insorite ramane la fel, atunci cand teiul e nesigur (de obicei), nadejdea insasi se surpa.
* Cultura mare anunta o productie record. Graul, rapita, ovazul sunt deosebit de frumoase. Orzul chiar a dat in galben si intr-o saptamana e sigur in parga. Carcotasii pot zice ca n-au pus decat floarea soarelui iar cultura graului e doar la indemana marilor fermieri. Nadejdea e si aici intr-un picior pentru ca se anunta preturi sub 0,5 lei per kg si asta nenoroceste pe multi cultivatori. Disperarea e pe aproape.
* Zootehnia ar fi favorizata pentru ca plantele de nutret s-au dezvoltat corespunzator. Dar cineva cu 25 de capete de bovine, vanzand la preturile foarte mici de pe piata, nu-si scoate nici jumatate din investitie. Nu exista cumparatori de carne, doar cateva abatoare fiind deschise in judetele Iasi si Vaslui. Tot in acest sector: populatia cu 1-5 vaci de lapte n-are unde valorifica sau comercializa productia. Chiar e tare greu in sectorul acesta… {i asta in conditii favorabile cresterii animalelor si cu ceva ajutoare europene.
Cine mai poate previziona ce va urma in conditiile in care ne asteptam la CRIZA ALIMENTARA care e pe cale sa se declanseze!


[ add comment ] ( 25 views )
MUNCA - ALERGATURA - SARBATORI 
REALIZARE! Ne putem mandri cu o reusita actiune social - culturala RARISIMA: Intalnirea de 55 de ani de la absolvirea primei clase de liceu de la Podu-Turcului (cu parada suspinelor, expozitie de pictura, catalogul clasei si amintiri), realizarea cartii ,,Prima clasa.../ Personalitati de pe Valea Zeletinului”, Filmul consacrat momentului, concertul ,,Privighetorilor Zeletinului”, o mica escapada in grup la colega noastra Tatiana Galan (Bulboaca) unde am fost primiti deosebit de afectiv. Mai mult, in afara de Meridianul, Desteptarea si Ziarul de Bacau (cred ca si Ateneu) au consacrat spatii acestui eveniment impartasit nu numai de cei aproximativ 60 de participanti (si de vreo 100 de elevi) si alti cetateni ai comunei Podu-Turcului. 11 oameni de stiinta, alte 30 de personalitati din Bacau, Bucuresti, Onesti, Vaslui, Iasi ,,s-au alimentat” sufleteste de la aceasta reuniune locala dar cu semnificatii mult mai generale. REACTII: ,,asa ceva, eu n-as fi putut realiza” (prof. univ. dr. Mircea Varvara), ,,o manifestare cu mult, mult peste ce se poate realiza de catre oricine” (prof. univ. dr. Gheorghe Popa), ,,o actiune cu totul unica, inclusiv expozitia mea” (pictorita Letitia Oprisan), ,,o mobilizare de forte intelectuale si materiale nemaipomenite” (prof. univ. dr. Ioan Berdan), ,,Bravo, felicitari domnule prof. Marin” (dr. ing. Constantin Popa)… La nivel personal au curs felicitari, multumiri, laude, aprecieri de peste tot, participanti sau lectori ai cartii! Ca organizator sunt foarte multumit de aceasta alta reusita profesionala, sentimentala... omeneasca!
*
FESTIVALUL International de Gimnastica si Dans, editia a-XXX-a, PRIETENIA. De aceasta data in prim-plan s-a aflat profesoara din Vaslui, Elena Anusca Doglan, care intre 6-8 iunie 2014 a capacitat (ca intotdeauna, in 30 de ani) directori prestigiosi ca prof. Mirela Nistoroschi (de la Palatul Copiilor Vaslui), prof. Daniela Popescu (Liceul ,,Anghel Rugina” Vaslui) si inspectorate scolare, minister, primarii, sa trimita intr-un festival al gingasiei, tineretii, frumusetii aproximativ 1500 de copii dintr-un numar impresionant de localitati din tara si destule din strainatate care au asigurat inaltimea cuvenita unei participari inernationale.
S-au aflat pe scena Teatrului de Vara reprezentanti din Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, altfel spus, participare selecta la o manifestare completa de inalta tinuta educativa (si spectaculoasa, fireste!).
Elena Anusca Doglan e doamna care se poate mandri cu alt Festival in afara de cel al Umorului (din 1970, la care vom reveni!) de mare audienta cu fonduri costelive, cu efecte sociale demne de un renume unic. Va felicitam si noi tare respectuos, Doamna prof. Elena Anusca Doglan!
*
ALT FESTIVAL: AL FANFARELOR la Lipovat unde primarul Valerian Hriscu a stralucit printr-o organizare model, chiar daca unii se pot impauna ,,cu cantec de fanfara, in aer liber”. Unii, chiar aflati la pupitrul unde se cheltuiesc banii, nu vor, nu pot, nu stiu sa recunoasca.
Oameni buni: acest Festival a avut primele 3 editii in anii 1971, 1972, 1973 si au fost conduse de semnatarul acestor randuri. Din nestiinta, unii au considerat de vreo 3 ori pana acum ca au descoperit noua America, adica au inceput cu numaratoarea de la capat.
Ce, Lucian Onciu, care mi-e drag, nu poate pune cap la cap cele 3 inceputuri sa rezulte nu cativa ani de incurajare a unei bresle, adica muzicantii de fanfara ci iata, 43 de ani, adica mai bine de o generatie! Adica nu 10 editii, ci aproape 26 si pe durata 1971 - 2014 (43 de ani batuti pe muchie, de cand la Brodoc s-au intrecut vreo 18 formatii din tot judetul si cea de la Manoiu - Gherghesti a fost cea mai buna!!!). Nu cumva e spre MANDRIA Vasluiului care a mai facut ceva pentru acest sector muzical, comparabil doar cu Festivalul ,,George Enescu” de la Bucuresti!...
Domnule Lucian Onciu, ia-ti si dumneata meritele permanentei dar repune si acest Festival in drepturile sale.
*
Ca sa intregim titlul: toate acestea, completate cu Zilele comunelor la Gorban, Rosiesti, Miclesti s.a. se fac cu multa alergatura, deci munca !


[ add comment ] ( 23 views )

<<First <Back | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | Next> Last>>