ASTENII - LEHAMITE - DISPERARE! 
Ne place sa credem ca fiecare primavara e mai altfel.
Noua ne-a adus aceasta primavara o realizare frumoasa, Omagiul Cartii si Culturii Vasluiene cu cele mai diverse reactii:
„Ce folos ai, profesore, sa-ti cheltuiesti energia si banii pentru niste analfabeti, daca nu cumva tampiti...”
„Va plangeti ca o duceti greu, dar puneti in miscare sute de oameni... pentru ce?”
„Am fost acolo, la centrul Cultural „Alexandra Nechita” si va felicit cu toata caldura pentru ce reusiti dumneavoastra si echipa...”
Le raspund tuturor:
Vor trece multi, multi ani pana ca cineva sa se apropie de realizarile noastre. Sunt cu sufletul, cu energia, cu munca noastra fara vreun sprijin oficial...
Din pacate sunt putine urechi sa auda... Cat despre istorie... ?!?

*


Cum redactorului ii sade bine cu drumul am mai facut un raid pe Valea Racovei. Ar trebui sa constantam (de altfel, usor) ca a venit primavara, ca infloresc salcamii, ca oamenii se misca mai vioi... dar:
Prin primarii parca sufla vantul, inclusiv primarii mai au de semanat (drept care-s „pe teren” sau „la judet”. Cel de la Puscasi, Nicolae Ignat e bolnav. Vasile Popovici de la Laza e Dunare de manie ca cei care au castigat licitatia pentru apa comunei nu-si fac datoria, asa ca a intrat chiar el insusi in bazinul imens care trebuie curatat. Primarul de la Pungesti are vreo 22 de persoane din satul Stejarul cu probleme de inundatii. Cel din Poienesti „tot pe drum, pe drum, pe drum...” ca si cel din Dragomiresti.
Constat astazi, in mai 2017 ca si N. Iorga in 1905 ca lipseste parca increderea in reusita de maine. Populatia activa tot scade, tineretul pleaca in lume, scolarii sunt mai putini cu 1/3 din cati au fost acum 4 ani, pana si crasmele locale dau faliment. Cu paharul in mana cativa dau semne de disperare ca nu gasesc de lucru. Chiar cu paharele pline... „ar vrea” sa munceasca („da Doamne, sa nu gasesc!”).
Cand am poposit la Scoala Pungesti, prof. Anisoara Rauta a fost raza luminoasa a zilei: a vorbit cu atata atasament si pasiune, mi-a aratat o scoala model, incat am regretat ca n-am poposit mai demult pe acolo! Si cat de mult se sacrifica fiinta asta pentru scoala si copiii ei... chiar m-a impresionat.
Sa te tina pasiunea si patima si priceperea, Anisoara.
Nu pot sa nu pun in antiteza munca de la scolile din Pungesti cu ne-munca unor intretinuti de stat care ar putea fi disperati ca nu mai au bautura.
Despre scursurile societatii, altadata!
Acum gandul cel mai frumos pentru Scoala Pungesti.


[ add comment ] ( 8 views )

<<First <Back | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | Next> Last>>