TVV - Vaslui, Romania, Europa (I) - un fel de avancronica -  
Este in finalizare cartea cu titlul de mai sus ca o implinire a tetralogiei cultural - informationale consacrata Vasluiului. Volumul este structurat in raport de linia I a muncii (inceputurile), prima pozitia a valorii (varful, autoritatea) [i declinul initiativelor vasluiene ! Deschidem serialul cu un fragment adaptat: PRIN EUROPA … si noi !
Nu putem vorbi de vocatie europeana pentru TV.V., careia dupa 1993 i s-a redus aria de difuzare prin Licenta 001/ 1993. Dar personalul postului si in primul rand directorul au alergat dupa subiecte, elemente de civilizatie comparative, dupa exemple care sa ajute pe romani sa treaca mai usor la economia de piata. Exemplificarile, filmarile din Polonia, Ungaria si mai apoi Elvetia, Lichtenstein, Italia, Franta, Austria au ilustrat modul de viata occidental, domeniile sociale de succes, viata romanilor prin comparatie, sau existenta bruta (adesea nemiloasa) cu observari care tinteau o latura profesionala si complexitatea realitatii la ea acasa.
Nu spunem ca selectiile din zecile de casete filmate erau totdeauna cele mai bune, dar materialul brut era chiar impresionant. S-a mai adaugat si donatia B.B.C., adica aproximativ 30.000 m de banda audio si 2 magnetofoane ultra performante si multe alte mii de dischete sau CD-uri trimise de la Timisoara de prietenul Petan de la Alfa-Omega, o unitate non-profit de profil media.
Completarea profilului unitatilor media ale grupului de presa Cvintet TE-RA s-a facut si de catre Biserica adventista de ziua a-7-a prin Vocea Sperantei, prin Deutche Welle si un timp de la Vocea Americii care ne-au inzestrat cu antene de receptie necesare.
Ambasada americana a contribuit cu tot ce era necesar pentru o corecta receptie a programului V.O.A., inclusiv cu pregatirea profesionala a redactorilor.
Pana la urma si vizita la Londra a fost in cadrul unui program de colaborare cu acest prestigios post de autoritate mondiala.
Dar noi vorbim aici de ce-am reusit noi si ai nostri, invitati sau in deplasari personale. Pentru ca un redactor al nostru, Cristi Lapa, a fost trimis special in Austria (de mai multe ori), Armenia, Letonia, s.a., Loredana Ciobanu, instruita direct la Londra, Sergius Marin la Brasov dar si in Austria, in mai multe randuri si mai multe zile etc.
Faptul ca filmam pregatirile echipei de fotbal si localitatile de deplasare (Antalya, Turcia, de mai multe ori), evolutiile coralei Fantasia in circuit european, sau formatii artistice de mare valoare si notorietate au conferit "galoane" reprezentative si autoritate posturilor (tv si radio, respectiv ziarului). Esentialul a fost ca am adus stirile cele mai calde si adesea in premiera pe plan national. Nici nu credem ca am putea enumera toate prezentele in Europa, unde ne-am lipit de stirile … obiective.
Maria Sa, spectatorul a fost de fiecare data stapanul nostru si nu e nicicum o vorba in vant.
In 1990 n-am fost peste granita, n-am avut timp. Dar in partea a II-a a lui 1991, am realizat reportaje absolut interesante (si unice) in Republica Moldova, in mai multe randuri, cu participari la dezbaterile din Parlament si ca invitat special al lui Mircea Snegur, care m-a indemnat sa ocup o functie de perspectiva la Televiziunea Moldoveneasca, pe care sa i-o pun la picioare.
In ziua de 30 august 1991, am plecat pe la 3 dimineata spre Chisinau, am trecut granita pe la 5, ne-am oprit pe traseu la o padure pentru un popas de tufis. Eram pe margine eu, Florin Mustiuc, Grigore Avram, Alexandru Poama. Ca o vijelie au venit cam peste noi niste raketi, cu automate si cu masini puternice. Aproape toti am facut in pantaloni de frica, dar astia nu prea aveau idee daca noi am fi interesanti: puteau sa ne ia camera video si eram distrusi. Habar n-am de ce nu ne-au atacat, pentru ca erau foarte multe cazurile de banditism.
La presedintele Snegur am intrat aproape imediat dupa ora 8:30 si apoi am urmarit cele 2 momente: proclamarea independentei si alegerea lui Snegur ca presedinte de catre Parlament.
Eram urmariti de oamenii lui Voronin, seful politiei Chisinaului, dar nu impiedicati sa filmam orice am vrut. Ne-a ajutat si scriitorul (si om politic) Nicolae Dabija, dar mai ales ministrul invatamantului, Ion Ungureanu, unionist convins (cam nesustinut) si un personaj extraordinar. In cinstea noastra Teatrul National din capitala Republicii Moldova a prezentat un spectacol de divertisment filmat in totalitate de noi.
Se simtea insa, mare ingrijorare, si, dupa vizita la Moscova Snegur a schimbat kalimera: "sa ajung eu abia un prefect de judet ?" (mi-a soptit secret si tainic). {i unirea celor doua tari a fost compromisa de Snegur si Iliescu, chiar la Vaslui !
Am umblat in principalele orase ale Transnistriei, Dubasari, Tighina, Orhei, Hotin etc. Erau grupuri inarmate care ne legitimau dar ne lasau in pace. Am fost martori la baricadele de la Tighina la un schimb violent de focuri intre cele doua armate (transnistreana si moldoveana).
(va urma)


[ 2 comments ] ( 46 views )

<<First <Back | 46 | 47 | 48 | 49 | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | Next> Last>>