Scurta ISTORIE A PRESEI LOCALE (I) 
Semnalul, deci criteriul "nominalizarii" ar fi, poate, cel mai nimerit in aceasta etapa de inceput a cercetarilor, dar, in final, vom distinge intre ziar, calendar, almanah, asa cum vom tine cont si de rolul jucat in vremea respectiva, ca si de durata aparitiei.
Dupa cum se stie primul text romanesc este de la 1521, Scrisoarea lui Neacsu din Campulung (cu caractere chirilice) dar abia peste 200 de ani incoace putem vorbi de primele ziare in Principate.
Inceputul presei romanesti se deruleaza de la Curierul romanesc (8 aprilie 1829) al lui Ion Heliade Radulescu, in Muntenia, si Albina romaneasca a lui Gheorghe Asachi (1 iunie 1829) in Moldova, daca nu-l credem pe Ion Hangiu care considera Courier de Moldaviae (apare intre 18 februarie - 1 aprilie 1790, la Iasi) ca act de nastere a presei nationale. Precizam ca, la Iasi, intre 2-4 aprilie 2009, s-a desfasurat Congresul International de Istorie a Presei si s-au marcat cei 180 de ani de presa romaneasca, cu discutiile de rigoare si comunicarea noastra.
Primul ziar din judetul Vaslui a fost SEMANATORUL, foaie saptamanala (intre 27 sept. 1870 - pana in 1876, la Barlad, cu o "trupa regala" prin redactie: I.C. Codrescu, St. Neagoe, I. Pop Florantin, Ion Popescu s.a. si cu un continut variat de invidiat si astazi. Este meritul desavarsit al intaietatii.
Pe 30 august 1873, apare VOCEA HU{ULUI, publicatie politica saptamanala (pana la 13 decembrie 1873), iar la VASLUI, apare prima "publicatie saptamanala" ALBINA VASLUIULUI (iunie - decembrie 1875), urmata de Expunerea Situatiunei Judetului Vaslui pe1874-1875, numar unic, iar in mai, 1876, DESTEPTAREA, gazeta politica.
Indiferent de consistenta lor acestea reprezinta INCEPUTUL pentru fiecare dintre cele 3 judete care erau atunci Tutova, Vaslui, Falciu-Husi si prin aceasta, ca si prin rolul jucat in epoca, ele sunt foarte importante. Incercam o succinta enumerare a titlurilor de publicatii pentru Vaslui pana la sfarsitul secolului: Vocea Racovei (1878), Rezistenta (1881), Hygiena (1882), Vasluiul (31martie - 23 iunie 1886), Trompeta Racovei (1888), Liga Culturala (1894) din nou, Vasluiul (3 saptamani, 1895) si Muncitorul (2 numere, august 1900).
Tot sub beneficiu de inventar, dupa 1900: Ordinea (1902), Glasul Adevarului (1906), Democratul (1906 cu intermintente pana in 1918), Tribuna li-berala (1908), Cuvantul Vasluiului (1913), Vasluiul (1914), Propaganda (1914), Vocea Vasluiului (1918), Vremea noua (1918), Poporul (1918-1920), Gandul nostru (1920), Lumina (1920).
Dintre cele doua Razboaie Mondiale mai amintim: Anuarul Liceului Mihail Kogalniceanu (1930, director Al. Manciulescu, profesor, scriitor, autor de manuale iar printre colaboratori: Constantin Cihodaru, S. Ciornei, C. Capra, C. Calmulschi, Ion Mitru, Sterie Radoi, I. D. Laudat), reluat dupa 12 ani. Expresia avantului cultural in toata zona a ramas VL|STARUL (1932-1946), continuat de N|ZUIN}A, reaparut sub redactiunea profesorului Ion Moraru in 1965, dar mai ales seria noua din 1990 (sub conducerea lui D.V. Marin). Au mai aparut Frangurele (1933), Invatatorimea vasluiana (1934) si o foaie din Vremea noua (1944), inlocuita de Cronica, jurnal de informatie generala.
Dupa 1947: Buletinul oficial al judetului Vaslui (1947), precum si alte publicatii - ("tiparituri") oficiale comuniste, si, apoi, la formarea judetului Vaslui in 1968, Vremea Noua, pana in 1989. Desigur, "Buletin" sau "Monitor oficial", amprenta e aceeasi: limba de lemn si mareata epoca de aur. Practic nu se poate vorbi de libertatea de expresie si nici de varietate tematica (doar opera de constructie socialista), nici de critica sociala. Era o presa de stat si pentru partidul conducator, ca sa nu mai vorbim de osanalele pentru Ceausescu.
S-ar mai putea adauga diverse calendare si reviste ale liceenilor ca: Zorile (Husi 1967), Nazuinta (LMK, 1968), Aripi tinere sau Faclia (Barlad, 1970) etc. etc. ~n 1979 apare Anuarul Muzeului "Stefan cel Mare" Acta Moldaviae Meridionalis, mentinut pana astazi.
Toata presa anilor 1946-1989 insemna consemnarea maretelor realizari ale poporului roman pe calea construirii socialismului si comunismului si erau subventionate de stat. Cateva nume dintre cei afirmati in aceasta perioada dar care au dat, insa, masura valorii lor dupa 1989: Ioan Baban, Petru Necula, Petrea Iosub, Ioan V. Murgeanu, Vasile Iancu, Dan Ravaru, Dumitru V. Marin, Mircea Colosenco, Vicentiu Donose, Teodor Pracsiu, Ion Enache, Mihai Ogrinji, Corneliu Bichinet, Constantin Slavic, Alexandru Poama, Constantin Manea, si mai tinerii Mihai Apostu si Daniel Grosu.
Pentru presa locala de dupa Revolutie doar o idee: in cele peste 57 de publicatii identificate, si, mai ales in MERIDIANUL, se observa avantul curentului cultural-informational ca expresia a localismului creator.


[ 1 comment ] ( 19 views )

<<First <Back | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 | Next> Last>>