AGRICULTURA…, S-O IA DRACUL! 
Berbecii astia din conducere, (zic asa, generic, pentru ca nu stim, e guvernul, e Dragnea, e PSD sau, pana la urma… cine?) ne-au nenorocit de tot. Ne-au bagat acum intr-un puseu inflationist de unde foarte multi nu pot sa mai scape. Nu ca n-ar sti, n-ar incerca, dar nu mai pot scapa pentru ca scumpindu-se motorina, se scumpesc lucrarile agricole, scumpindu-se transportul, energia, chiar abonamentele la TV si posta (toate „vorbesc” in euro, nu?), nu mai vorbim de medicamente si hrana, pana la urma e mai scumpa insasi viata. De ce ?
1. Motorul acesta care se cheama om trebuie sa consume alimente, care alimente sa aiba un cost suportabil iar pretul de piata sa poata fi acoperit de salariu sau pensie. Se bate moneda pe cresterea acestora, a salariului minim pe economie, ar fi, deci, nivelul de trai. Fals, fals, fals.
2. Sa vina produse alimentare ieftine e marea problema pentru consum. Dar inflatia pe care o parcurgem, cresterea monedei euro ne fac sa dam mai multi bani pentru acelasi produs cumparat cu mai putini lei cu 6 luni in urma. Nu ma refer numai la zarzavaturile din piata ci la produsele de baza (in ritmul asta se va ajunge la… cartela). Cele ieftine mai pot fi procurate o vreme, pana se termina productia veche. Cel mai greu e pentru cei cu solarii sau productii ecologice: cresc preturile nu vand produsul, scad preturile… mor de foame.
3. AGRICULTURA e nenorocita politicii actuale, oricat am incerca s-o dregem. Producatorii si-au vandut cam pe nimic porumbul, graul, floarea soarelui, strugurii si vinul. Laptele nu se mai vinde, branza e pe sponci pentru ca s-au dus pe cale ne-nturnata OILE. Daia, ministrul agriculturii ii da cu oaia, si ar fi bine sa reuseasca ceva. Cum sa reuseasca cineva in agricultura vanzand graul cu 38 de bani, porumbul cu 50 de bani? In vara puteau cumpara 1 -UNUL- litru de motorina cu 10 kg de porumb, acum, cu 14, si nu-l mai are. Iar la araturile de toamna musai 30 l motorina pe ha, ii trebuie. Ca sa faca tot ce trebuie nu-i ajunge o productie de 7.000 kg.la hectar ( el scoate 2-5.000). Cu ce sa mai si traiasca? De unde bani de piese si tractoristul cu 3.000 lei pe luna ( cu impozitul catre stat, 4.000), de unde sa fie acoperite celelalte cheltuieli?
4. Sunt pe acolo prin guvern, niste idioti care vor sa infometeze natiunea aceasta: ba prin salarii mari neacoperite prin productie, ba prin tot felul de impozite si taxe. Sa mai adaugam furturile si abuzurile?
5. Sa se ascunda impovararea oamenilor, a intreprinzatorilor, se face salariul minim de 1.900 lei, dar salariatul nu primeste mai nimic in plus fata de 1.450, fata de cat ia statul. Totdeauna acest „salariu minim” a fost o pacaleala, o hotie oficiala, pentru ca orice patron vrea sa dea, dar sa aiba de unde. Ne mai miram de sirul nesfarsit de falimente?
Cand aude ca ar trebui sa se ocupe de agricultura, tanar sau varstnic zice, dar, cu toata obida:
– S-o ia dracul de agricultura?!


[ add comment ]
DESTINE ISTORICE DESPARTITE DE UN SECOL (IV) 
Am schitat contextul social cultural actual in care cele doua orase fanion ale judetului Vaslui raman ca reprezentative, puncte luminoase in harta spirituala a Romaniei pentru vecie, dar despartite de un secol distanta in timp, cu evolutie mai favorabila pentru Vaslui, datorita organizarii sale ca centru de judet si a… calculatorului, respectiv, circulatiei informatiei pe internet, vaditul dusman al limbii romane.
Este, de asemenea lesne de constatat ca Tudor Pamfile are mari reusite in conditii de feudalism romanesc, adunand folclor si conservand elemente etnografice, pe care nici firisoare nu le mai gasim astazi, provocand o miscare (si literara) remarcata de Nicolae Iorga dar si de S. Weigand, H. Tiktin, M. Friedwagner s.a de la Berlin, Viena, Londra, New York etc. dar realizari RAMASE in fondul spiritual national. Pentru astazi, la Vaslui, putem argumenta in plus ca intreaga miscare social-cultural-literara, cumva si stiintifica locala, (de astazi) adica in primele 2 decenii ale mileniului III, in primul rand performantele jurnalistice care au diseminat valorile pe alte continente, prin Ben Todica din Sydney – Australia, multi colaboratori din Israel, Germania, (exceptionalul Georg Barth s.a.), Italia, Basarabia, Vasile Filip, Codruta Marin din Montreal – Canada si multi altii fiind purtatori de cuvant autorizati, in lupta cu metafora pentru fiinta particulara in lume au pornire din organizarea TVV, din 5 dec. 1990. Cele 16 licee din judet sunt baza de recrutare a intelectualitatii locale, evident, foarte putin, daca nu s-ar fi reusit atragerea atator valori de pretutindeni (exact drum invers: atrasi nu plecati). Toate acestea au permis „paralela” Pamfile – Marin ca promotori ai unor momente culturale unice, reale, stralucitoare, surprinzatoare embleme, pentru cele mai importante orase din judetul Vaslui, care le situeaza, pe baza de merite, in context european.
Acum, la Centenarul Marii Uniri (1 decembrie 1918), cand Pamfile se afla cu misiune culturala in Basarabia, la Chisinau, (de unde a trimis un grup la Alba Iulia), incercand si acolo o miscare cultural – politica inspre Romania Mare, putem si noi, cei de azi si aici in Moldova din Regat, sa prezentam elemente ale stralucirii cultural – nationale prin aspecte de luat in seama: folcloristul – folclor/ jurnalistul – presa si cultura vasluiana, in ambele cazuri de rang national.
Noi inca mai reprezentam o alta lume, un alt mediu dintr-o curgere nesfarsita a vietii pe pamant in acest timp al formarii unei noi culturi existentiale. TIMPUL ca stapanul lumii, n-a avut rabdare cu Pamfile si, sigur, nici cu noi! Ciclicitate sau nu, pentru marginile de secolul care ne desparte nu se pot consfinti decat importante realizari omenesti (peri-sabile?), elemente de patrimoniu national deja arhivate, poate, candva, de folos celor care mereu vin. O cerere de sena-tori la dreapta mariei sale TIMPUL care trebuie sa pastreze in coloana infinitului spiritual romanesc aceste palpairi vizibile ale existentei umane.


[ add comment ]
De toamna si grijile zilei 
Catalin Simpetru colaboratorul nostru si art designerul acestui ziar m-a indemnat sa consemnez cateva dintre grijile oamenilor cu care vin in contact, dat fiind ca trebuie sa colind prin vreo 300 de comune, respectiv, primarii si, ca, e greu sa cunoasca cineva mai bine realitatile momentului si asteptarile moldovenilor. Ma conformez:
Campul: e in parametri normali, dupa variatiile de temperatura, inundatii pe Valea Tutovei, seceta din toamna. La data articolului e „intors” adica arat aproximativ 30% cu tot cu suprafata pentru grau. Doar acolo unde sunt asociatii mari se mai cultiva pentru ca, in esenta, dupa acest produs agricol nu se poate castiga. Porumbul care se face sub 7.000 de kg. la hectar e curata paguba, dar prin gradini ori suprafete mici se seamana ori „papusoi” ori floarea soarelui. S-a restrans drastic varietatea culturilor agricole, fasolea n-are cautare, bostanii nu mai cresc, coriandrul lipseste, alte culturi nu-s.
Productia anului, acceptabila. Daca n-ar fi ajutoarele de stat, pensii si ce se obtine de la APIA, populatia satului ar muri de foame. Asa, prin gradini, fara prea multe ingrasaminte, mai cateva tufe de leustean, patrunjel, ceapa, cativa butuci de vie (hibrida), implinesc meniul taranului cam 6 luni pe an; solariile sunt putine si neeconomice, vacile cu lapte din ce in ce mai putine…
Populatie activa in mare scadere, tineret in mare… plecare, varstnicii pe cale de inmormantare, natalitate de speriat prin diminuarea ingrijoratoare din ultimii ani. Nici nu mai are cine sa munceasca la camp, ori sa creasca animale, toti intreprinzatorii din agricultura ori abandoneaza, ori incearca tehnologizare si erbicidare. Deci si mamaliga are substante chimice… sa ne sature.
Preturile sunt subtiri de tot, cum sa reziste cineva cu 38 de bani/kg. grau, 48-53 de bani/kg de porumb, 1 leu pt. floarea soarelui, iar cu plantele de gradina nu
te-alegi nici cu banii de lumanare. Platesti cu 12 kg de porumb un litru de motorina, cam 60 pentru un hectar, cu productie de 2000 pe aceasta suprafata. Cum s-ar zice „foaie verde de dudau/ o s-o ducem si mai… bine” .
Pentru ca :
Guvernantii astia ne-au adus la sapa de lemn. Au provocat puseul inflationist cu buna stiinta, au reglat preturi distrugatoare pentru agricultura, au distrus economia romaneasca. Impozite… cat incape, fiscul e neindurator, politicienii galgaitori, necinstiti, incapabili, fiecare trebuind sa duca oala sefului de partid. Altfel spus si cu democratia… am dat-o dracului!
Se ivesc la orizont norii negri ai iredentismului maghiar, dupa modelul Cataloniei, deocamdata nereusit; dar asa cum cainelui ii tot dai sa manance, tot te musca atunci cand poate, cam asa se comporta si UDMR–ul romanesc. Desigur, trebuie sa revin!


[ add comment ] ( 1 view )
DESTINE PARALELE DESPARTITE DE UN SECOL (III) 
La doar 50 de km distanta, Vasluiul nu conta prea mult in arealul cultural. Erau cateva scoli publice, din 1890 un Gimnaziu, cu primul liceu care functioneaza destul de tarziu,dupa primul Razboi Mondial. Pe la 1910, dupa ce la Barlad se infiintase din 1846, Clasul real al Codreanului (liceu), la 1870 aparuse primul ziar Semanatorul si exista aura unui centru cultural – spiritual, Vasluiul abia se apropia de 10.000 de locuitori si inregistra cateva aparitii de publicatii efemere, scoli in dezvoltare si putine personalitati reprezentative (se ridicau matematicianul Gh. Vranceanu, actorul Constantin Tanase, Emil Racovita, min. Const. Angelescu s.a. care cresc si se afirma departe de Vaslui).
Se observa ca la inceputul secolului trecut Barladul este mult-mult mai reprezentativ in context national, in timp ce dupa un secol, in cel de al XXI-lea, raportul se inverseaza: mult mai multe personalitati, mult mai bine reprezentat in mai multe domenii, mult mai prezent in competitia romaneasca este Vasluiul. Am organizat aici centrul unui curent cultural – informational, unde colaboreaza teatrologul Valentin Silvestru, se afirma istoricul si criticul literar Theodor
Codreanu, criticul Th. Pracsiu, poetii Ion Iancu Lefter, Mihai Apostu, Val Andriescu, Gabriela Ana Balan, Daniela Oatu, dr. Valeriu Lupu, prozatorul Ion Gheorghe Pricop, cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile Dumitru V. Marin, cercetatorul Vicu Merlan, istoricul Costin Clit, inginerul oenolog Avram D. Tudosie, istoricii Lucian Valeriu Lefter, Laurentiu Chiriac, istoricul local Dan Ravaru, alti poeti, prozatori, istorici, actori, cu prezente la nivel de tara. Observatie importanta: acestia sunt oameni care AU ACTIVAT AICI, in conditii de exil la tara, cu greutati generate de spiritul provincial, fara vreun sprijin financiar, sabotati indestul. O alta adnotare speciala: Sunt notabile (azi si aici) CENTRE CULTURALE in localitati mai mari care sunt sustinute = reprezentate de nume importante, la Alexandru Vlahuta (poeta de exceptie Gabriela Ana Balan), Berezeni (scriitorul Mihai Andon), Codaiesti (epigramistul Ioan Hodas), Costesti (epigramistul Ion Toderascu), Dodesti (poetul Mihai Apostu), Duda Epureni (prozatorul si poetul Ion Gh. Pricop), Gagesti (muzeograful Marin
Rotaru), Ivanesti (cantareata Sivia Ene), Munteni de Jos (cantautorul Romica Brunchi), Pogonesti (rapsodul Andrei Dumitru), Puiesti (poetul Petrus Andrei), Rosiesti (istoricul I. Onel), Vetrisoaia (poetul, prozatorul si realizatorul unui grup statuar unic in tara, Ion Macnea), Vutcani (istoriograful Ion Diaconu). Acest rapid inventar ce evidentiaza cele mai pregnante personalitati locale dintre alte sute de creatori de suprafata mai redusa (v. numeroase articole si carti) e fapt care ne indreptateste sa vorbim de un veri-tabil curent cultural – informational din jurul ziarului Meridianul si revistei Meridianul Cultural Romanesc, al postu-rilor de radio + Tvv. Barladul este reprezentat astazi de poetul Simion Bogdanescu, alt poet retras, Cristian Simionescu, conducatorul revistei Baaadul literar, Gruia Novac, alti cativa istorici printre care Elena Monu, Oltea
Gramaticu.
In domeniul presei mai exista la Barlad, (la 55.000 de locuitori), Est News, iar la Vaslui (54.500 locuitori), Vremea noua, Obiectiv, Monitorul, Meridianul de Iasi-Vaslui-Bacau, cu cativa combatanti de merit: Cristian Nicolae Lapa, Catalin Simpetru, Daniel Tanasuc, Loredana Ciobanu, Aurina Petrea-Stirbu, Simona Mihaila s.a. Posturile de radio UNISON, televiziunea Vaslui completeaza acest sector, de unde s-au ridicat Lucian Parvoiu, Catalin Striblea. In domeniul artistic exista Teatrul Victor Ion Popa (Barlad), Ansamblul Trandafir de la Moldova (Husi) si Rapsodia Vasluiului cu interpreti tineri valorosi: Cosmina Adam, Denisa Ciobanu, s.a. Dintre oamenii de afaceri stabili in aceste decenii, familia Ghiorghi Safir, Adrian Porumboiu, patronii turci de la Rulmentul Barlad, s.a. .
Toti acestia, absolut toti, au fost promovati si cultivati de Grupul de presa si cultura (S.C. CVINTET TE-RA SRL) condus de prof.dr. D.V. Marin rastimp de 30 de ani.


[ add comment ]
DESTINE PARALELE DESPARTITE DE UN SECOL (II) 
Prin actiunile sale unice, dar si prin reactiile firesti si necesare dupa Revolutie cand se restabileau relatiile capitaliste de dupa comunism, profesorul nascut la Giurgioana – com. Podu-Turcului, jud. Bacau (28.04.1941), stabilit din 3 martie 1970 in Vaslui, a determinat si influentat curentul cultural – informational din judet si, partial, din Moldova.
Tudor Pamfile ramane unic in istoria culturii romanesti prin opera sa, in special MITOLOGIE ROMANEASCA (3 vol.), culegerile de Jocuri de copii, prin rolul sau dinamizator la inceputul secolului al XX-lea si mai ales prin cei 14 ani de aparitie ai revistei (nu numai de folclor) ION CREANGA. „Academia Barladeana” infiintata pe 1 mai 1915, impreuna cu George Tutoveanu si Toma Chiricuta, a fost un cenaclu complex care mai „traieste” si astazi.
D.V. Marin ramane unic in istoria jurnalismului romanesc (9 mentiuni in enciclopedica Istorie a jurnalismului), prin grupul de presa intemeiat, condus si sustinut 3 decenii, prin interviuri cu 9 sefi de stat, 14 prim-ministri, Papa Ioan Paul al II-lea (la Krakowia), P.F. Teoctist si Daniel – mitropoliti, episcopi, parlamentari de pretutindeni, cu mii de intervievati, cu mii de articole si sute de EDITORIALE. Este la al doilea record mondial prin REVISTA dinspre jurnalismul real cultural MERIDIANUL CULTURAL ROMANESC, care, pana la nr. 11 inglobeaza 359 de colaboratori din toata lumea, cu difuzare in 520 de locuri in tara. Este o batalie (scrisa) pentru limba romana care este supusa unui atac absolut criminal in conditiile globalizarii.
Daca intre 1900 – 1920, Tudor Pamfile se zbatea sa mai adune „firisoarele de aur” ale creatiei populare, constient de disparitia folclorului (cel putin in dimensiunile momentului) usor de constatat in rea-litatea de astazi, iata insasi limba romana este in cel mai mare pericol, prin depopularea tarii, prin limbajul computerelor, prin cultura video, prin reformele din invatamant, prin migratia creierelor, prin uitarea limbii in diaspora. Sunt asa de mari transformari (unificatoare) in comunicare, ca, nu numai Stefan cel Mare, ci chiar marele Mihail Sadoveanu (realizatorul romanului istoric) daca s-ar intoarce pe pamant nu ne-ar mai intelege (noi, da, ei… nu). Probabil, acesta este mersul lumii, acum, la aceasta noua migratie. De aceea M.C.R. este intr-o crancena batalie pentru limba romana si iata de ce folclorul viu pe timpul lui Pamfile, dupa un secol, nu ne ajuta prea mult in aceste eforturi ale noastre, sustinute prea putin de populatia dintre granitele limbii romane, deci de pretutindeni, din toata lumea.
Tudor Pamfile reprezinta un modul (doar 15 ani!) dintr-o epoca din istoria natiunii noastre. Barladul cultural al timpului sau (un targ mai bine organizat, fosta capitala a Moldovei de Jos, cu prima scoala in 1803) ramane prin locul de nastere al lui Al.I. Cuza si Gheorghiu Dej, prin contributii substantiale la cultura noastra semnate de istoricul Gheorghe Ghibanescu, poetul G. Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, episcopul si istoricul Iacov Antonovici, familia de carturari Codreanu, folcloristul Mihai Lupescu, multi cu prezente autoritare in invatamantul public sau si in politica/stiinta/administratie. Inceputul secolului XX marca o notabila dezvoltare a invatamantului, o importanta afirmare a culturii (prima revista literara de dupa Razboi, Florile Dalbe) si ziaristicii (prin Vocea Tutovei, Lumina, s.a.) cu ceva mai mult decat Falticenii, si evident mai putin decat Iasul universitar si ca numar de populatie, aproape dublu.
(Va urma)


[ add comment ] ( 2 views )

| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | Next> Last>>